2,967 matches
-
iar în locul lor autoritățile comuniste au instalat un preventoriu TBC aflat în subordinea spitalului din Negrești Oaș. Preventoriul a funcționat până în anul 1998. În noaptea de 15 octombrie 1948 Securitatea a năvălit în chilii și i-a percheziționat pe călugării greco-catolici. Unul dintre ei a tras clopotul în miez de noapte, ceea ce a făcut ca în timp de zece minute să se adune la fața locului o mare mulțime de țărani înarmați cu furci și topoare, care au sărit în apărarea
Mănăstirea Bixad () [Corola-website/Science/312335_a_313664]
-
și prefectul județului Satu Mare (interbelic). În noaptea de 18/19 octombrie un dispozitiv format din 70 jandarmi, 40 de gardieni și 25 de agenți de Securitate au înfrânt rezistența țărănească din Bixad și au arestat obștea celor 23 de călugări greco-catolici. Represiunea comunistă i-a vizat ulterior și pe laicii implicați în rezistență. Pentru a risipi lipsa de entuziasm și chiar reticența fățișă a unor clerici ortodocși față de agresiunea efectuată de autoritățile comuniste cu trupe de jandarmi și de securitate împotriva
Mănăstirea Bixad () [Corola-website/Science/312335_a_313664]
-
comunistă i-a vizat ulterior și pe laicii implicați în rezistență. Pentru a risipi lipsa de entuziasm și chiar reticența fățișă a unor clerici ortodocși față de agresiunea efectuată de autoritățile comuniste cu trupe de jandarmi și de securitate împotriva mănăstirilor greco-catolice, Gheorghe Gheorghiu Dej s-a deplasat la ședința Sfântului Sinod al BOR din 19 octombrie 1948, în care a luat cuvântul "pentru a liniști sufletește pe aceia dintre dumneavoastră care au urechea plecată la văicăierile greco-catolicilor". După anul 1948, timp
Mănăstirea Bixad () [Corola-website/Science/312335_a_313664]
-
de 7 noiembrie 2013 a fost formulată o nouă cerere de suspendare a executării silite, care a fost admisă de Judecătoria Negrești Oaș, în pofida hotarârii 607 din 12 septembrie 2013 a Tribunalului Satu Mare. În data de 8 noiembrie 2013 Episcopia Greco-Catolică a Maramureșului a emis un comunicat în care deplânge acțiunea reprezentanților Consiliului Județean Satu Mare de zădărnicire a aplicării legii. În aceeași zi Episcopia de Cluj-Gherla a remis un comunicat de presă în care arată că Mănăstirea Nicula se găsește într-
Mănăstirea Bixad () [Corola-website/Science/312335_a_313664]
-
Consiliului Județean Satu Mare de zădărnicire a aplicării legii. În aceeași zi Episcopia de Cluj-Gherla a remis un comunicat de presă în care arată că Mănăstirea Nicula se găsește într-o situație similară celei de la Bixad, nici acolo nefiind permise slujiri greco-catolice în biserica de zid a mănăstirii, deși a fost construită tot prin efortul credincioșilor uniți. În data de 3 decembrie 2013 ÎCCJ a strămutat judecarea procesului intentat de Consiliul Județean Satu Mare contra Episcopiei Unite a Maramureșului de la Judecătoria Negrești Oaș
Mănăstirea Bixad () [Corola-website/Science/312335_a_313664]
-
se exprima indirect dar efectiv. Evreii comuniști erau folosiți ca scule dispozabile de intimidare și de opresare a evreilor recalcitranți. Încercările comuniste-securiste de a se infiltra în Biserica Ortodoxă Română au fost încununate cu succes. Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică a rămas inpenetrabilă, deci a fost desfințată prin Decretul 358 din 1 decembrie 1948, iar prelații și întreaga ei conducere au fost arestați. Biserica Catolică era inabordabilă de teama complicațiilor cu Vaticanul. Organizarea religioasă evreiască era slab centralizată și cu
Procesele sioniștilor () [Corola-website/Science/312416_a_313745]
-
din pereții bisericii. Astăzi biserica are absida construită din bârne de brad, peretele vestic din bârne de stejar, iar ceilalți pereți din brad și stejar. Lăcașul a fost edificat ca biserică unită (greco-catolică). Sătenii își aminteau că ultima liturghie arhierească greco-catolică a fost săvârșită în această biserică în anul 1938, de către episcopul unit Iuliu Hossu. În anul 1948 Parohia Greco-Catolică din Tăuți a fost desființată, iar biserica din lemn a fost trecută în folosința Bisericii Ortodoxe Române. În prezent fosta biserică
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
ceilalți pereți din brad și stejar. Lăcașul a fost edificat ca biserică unită (greco-catolică). Sătenii își aminteau că ultima liturghie arhierească greco-catolică a fost săvârșită în această biserică în anul 1938, de către episcopul unit Iuliu Hossu. În anul 1948 Parohia Greco-Catolică din Tăuți a fost desființată, iar biserica din lemn a fost trecută în folosința Bisericii Ortodoxe Române. În prezent fosta biserică parohială este filie a Parohiei Ortodoxe Sălicea. Din inițiativa preotului paroh Liviu Rus s-au făcut lucrări de consolidare
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
sale au un pronunțat caracter grafic, linia jucând un rol preponderent. Iconografia ansamblurilor este foarte bogată și ține seama de erminie.” În 1793 e cert că Dimitrie Ispas picta la Tăuți interiorul altarului, iar în 1829 a revenit la biserica greco-catolică din Tăuți, unde, după părerea primului sau exeget, Atanasie Popa, pictura realizată în naos și pronaos, tinde la slăbirea pretențiilor artistice și crede că partea leului în executare a avut-o fiul său Ioan". Cu o mână mai puțin sigură
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
pus amprenta pe viața socială, culturală, religioasă și mai ales pe începuturile organizării învățământului școlar românesc din Transilvania, într-o perioadă de efervescență a identificării naționale marcată de Revoluția Română din 1848. Astfel, s-au remarcat membrii familiei de preoți greco-catolici Florianu, ofițerii Dionisie Drăgoiu, Ioan Măcelariu, Gheorghe Maxim, Dionisie Măierean, Ioan Moldovan care s-au implicat activ în administrarea fondurilor grănicerești alocate dezvoltării școlilor poporale din sudul Transilvaniei. Activitatea culturală a fost intens susținută prin coagularea în jurul Asociației Transilvane pentru
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
Valeriu Florianu, Dionisie Drăgoiu, Dionisie Florianu, Petru Florianu, Liviu Florianu, Gheorghe Maxim. În plus, în Racovița s-a născut cântăreața de operă Florine Călinescu și actorul Tony Vlaicu. Pe plan religios, alături de familia de preoți Florianu s-au remarcat preoții greco-catolici Leonte Opriș și Ioan Moldovan. Racovița a dat armatei austro-ungare o serie de locotenenți, căpitani și un general, Dionisie Florianu. În primul război mondial pentru faptele lor de vitejie, au fost decorați cu medalia „Ferdinand I” Bălan Gheorghe, Timar Gheorghe
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
moartea sa în 22 octombrie 1917. Prin testament, o bună parte din averea sa, Aurel Florianu a lăsat-o Mitropoliei Blajului în vederea acordării unei burse pentru un student român. Licențiat în litere și filozofie, Aurel Florianu a fost un preot greco-catolic de aleasă cultură, pe care și-a cultivat-o prin desele călătorii pe care le-a făcut în apusul Europei precum și în cele africane de pe coasta Mediteranei. În arhiva familiei sale s-a păstrat o bogată bibliotecă ce i-a
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
și muzică, scrise în limbile de largă circulație europeană. Posesor a numeroase decorații și medalii, printre care și ""Crucea de aur cu coroană, pentru merite"", "Popa Aurel" s-a remarcat și prin zelul cu care a contribuit la înzestrarea bisericii greco-catolice din sat cu obiecte de podoabă, icoane, vitralii etc. A fost un general maior în armata austro-ungară, născut la Racovița în anul 1856, fiul lui Petru Florianu, protopopul greco-catolic al Racoviței. A decedat în anul 1921 la Viena. Născut în
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
remarcat și prin zelul cu care a contribuit la înzestrarea bisericii greco-catolice din sat cu obiecte de podoabă, icoane, vitralii etc. A fost un general maior în armata austro-ungară, născut la Racovița în anul 1856, fiul lui Petru Florianu, protopopul greco-catolic al Racoviței. A decedat în anul 1921 la Viena. Născut în 1802 dintr-o familie de grăniceri, după absolvirea "Școlii comunale germane" din Racovița, și-a continuat studiile la "Școala normală" a Regimentului I grăniceresc român de la Orlat, după absolvirea
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
Trașcă (n. 6 noiembrie 1912, Racovița - d. 11 septembrie 1985, Sibiu) a fost fiica fostului învățător-diriginte din Racovița, Mihai Ogreanu. A făcut studiile elementare sub directa îndrumare a tatălui său după care a urmat cursurile liceale la Liceul de fete greco-catolic din Blaj. A făcut studii universitare la Dijon, în Franța și mai apoi la Universitatea din Cluj, fiind licențiată în limba și literatura franceză. A predat la diferite școli și licee din Sibiu, între anii 1948 - 1951 predând și la
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
încă în orașul de pe malul Cibinului. Născut în 3 octombrie 1875, Ioan Ivan îsi face studiile liceale la Sibiu și mai apoi Facultatea de Agronomie din Viena, fiind astfel primul inginer ""diplomat"" ridicat din rândurile racovicenilor. A condus Domeniile Mitropoliei greco-catolice a Blajului și ulterior pe cele ale Coroanei de la Studina. A murit la Studina în urma unui accident. Ioan Maxim (n. 1825, Racovița - d.1865, Racovița), a fost cel de al doilea ofițer racovicean cunoscut al Regimentului orlățean. A fost încorporat
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
1963 - 1964), întemeietor și prim decan al Facultății de Electrotehnică din Cluj (1964 - 1972). Ioan Moldovan (n. 1812, Chirileu - d. 18 ianuarie 1850, Racovița), face studii teologice la Blaj. Între anii 1843 - 1846 a îndeplinit funcția de capelan al bisericii greco-catolice din Făgăraș În acest din urmă an, intră în conflict cu vicarul Chirilă, care renunță la serviciile sale. În aceste împrejurări Ioan Moldovan se adresează episcopului Ioan Lemeni, aducându-i la cunoștință că ""cu peste voia domniei sale, a-i slugări
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
paroh în sat, unde a rămas până la 18 ianuarie 1850, când s-a stins din viață în vârstă de numai 38 de ani. Leonte Opriș (n. 4 septembrie 1889, Dridif, comitatul Făgăraș - d. 21 ianuarie 1968) a fost un preot greco-catolic, notar, profesor, custode al Muzeului Unirii din Alba Iulia. El este urmașul unei familii de preoți care și-a pus amprenta pe viața satului Dridif din Țara Făgărașului. Astfel, Petru Oprișiu stăbunicul său, a fost preot în perioada 1842 - 1848
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
de rigoare din partea Comitetului central al "Astrei". La Orlat, paralel cu munca de catedră, Moise Panga a desfășurat și o susținută activitate publicistică, cu conținut pedagocic, în presa vremii. De numele lui se leagă și reorganizarea învățământului în școlile confesionale greco-catolice și în special a celor de pe teritoriul fostului Regiment I grăniceresc român, în care scop la cererea Blajului, întocmește un proiect de programă analitică pentru acestea, care s-a discutat cu prilejul conferințelor învățătorești din vara anului 1864. Considerat drept
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
pseudonimul Toma Racoviceanul. A fost căsătorit și a avut doi băieți care nu i-au urmat profesia. A decedat la Sibiu unde este și înmormântat. Valeriu Florianu (n. 26 iunie 1864, Racovița - d. 17 iunie 1946, Racovița) a fost paroh greco-catolic în Racovița. Studiile elementare le-a făcut în sat iar pe cele liceale la Sibiu și Blaj. În ""Mica Romă"", ca gimnazist iar mai apoi ca student teolog a făcut parte din Societatea de lectură "Ioan Inocențiu Micu Klein" a
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
proiectul alianței PNL-PSD prin care recomanda la acea vreme șefului PNL, Călin Popescu-Tăriceanu, neasocierea cu acest partid. Dan Pavel este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Este căsătorit, are trei copii. Sub aspect religios aparține Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică.
Dan Pavel () [Corola-website/Science/310998_a_312327]
-
monument statuar ridicat în memoria scriitoarei ucrainene Olga Kobyleanska, amplasat în orașul Gura Humorului (județul Suceava). Scriitoarea de limbă ucraineană Olga Kobyleanska (în limba ) s-a născut la data de 27 noiembrie 1863, în familia unui funcționar mărunt (de religie greco-catolică) din orașul Gura Humorului din Bucovina aflată pe atunci în Imperiul Austro-Ungar. În acest oraș, ea și-a petrecut copilăria și adolescența, iar începând din anul 1891, s-a mutat în orașul Cernăuți, unde a locuit pentru tot restul vieții
Bustul Olgăi Kobyleanska din Gura Humorului () [Corola-website/Science/309549_a_310878]
-
curentului literar modernist. Romanele sale explorează stările stările sufletești specifice micii burghezii intelectuale de la sfârșitul secolului al XIX-lea și pledează pentru emanciparea femeii. s-a născut la data de 27 noiembrie 1863, în familia unui funcționar mărunt (de religie greco-catolică) din orașul Gura Humorului din Ducatul Bucovina care se afla în acea vreme sub stăpânire austro-ungară. Era al patrulea copil al lui Julian Kobyliansky și al soției sale, Maria Werner. Tatăl ei era născut în Galiția. Mama sa, Maria Werner
Olga Kobyleanska () [Corola-website/Science/309544_a_310873]
-
Maria Werner. Tatăl ei era născut în Galiția. Mama sa, Maria Werner, provenea dintr-o familie germană, fiind verișoară cu poetul romantic german Zacharias Werner. În semn de dragoste pentru soțul ei, ea a învățat limba ucraineană, a adoptat religia greco-catolică și și-a educat toți copiii într-o atmosferă de respect față de poporul ucrainean. Unul dintre frații Olgăi, Stepan, a devenit pictor-portretist, realizând în 1910 și un portret al surorii sale, iar un alt frate, Julian, a devenit un filolog
Olga Kobyleanska () [Corola-website/Science/309544_a_310873]
-
aceste vremuri vin locuțiunile "a rade scoarța" sinonim cu "a fi sărac, lipit" și "a rade hireanul" aluzie la rădăcinoasa cu care „căsenii” își astâmpărau foamea. Realizările satului în această perioadă au fost înființarea „școlii grănicerești” în 1871, construirea bisericii greco-catolice între anii 1887-1890 (din 1948 în folosința BOR), construirea actualei școli generale în 1904 și executarea pe întreg teritoriul satului a lucrărilor de cadastru și crearea „Cărții funduare” a localității între anii 1871-1886. Implicările oamenilor satului în evenimentele vremii au
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]