40,230 matches
-
străduiau, vântul împingea barca și mai mult în larg, mult mai mult decât reușeau ei s-o împingă spre țărm. Valuri mari și înalte cutreierau marea, cotropind totul. Se părea că și ei vor fi înghițiți de ape! Atunci, la grea încercare, Hans începu să se roage, ca Cel de Sus să aibă milă de ei și să-i scape. Și nici n-apucă să rostească pe deplin ruga sa, că vântul, ca prin minune, își schimbă direcția, și acum bătea
LUMEA NOUĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378244_a_379573]
-
De ce alungi clipele, una câte una Când ai putea să le prinzi cu mâna, Și nu lași gândurilor un pic răgaz Parc-ai vrea să rupi al sufletului zăgaz? Lacrimile s-au ascuns în suflet de teamă Îmbrăcate în armuri grele, de aramă Privesc neputincioase la pustiul din tine Când nu mai este nimeni să te aline... De ce arunci cuvintele cu ură Oare ai uitat a timpului măsură, Nu te gândești că adunate sub stele Ca un bumerang se-ntorc răul
DE CE ? de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378277_a_379606]
-
uitat a timpului măsură, Nu te gândești că adunate sub stele Ca un bumerang se-ntorc răul să-l spele? De ce ai izgonit dragostea de la tine Ai crezut că așa îți va fi mult mai bine, Singurătatea nu este o grea povară Pentru anii adunați ca pe o comoară? Dar de cei care te prețuiesc nu îți pasă Viața e scurtă și s-o ignori nu te lasă, Nu regreți secundele de vânt risipite Fără sentimentul iubirii împlinite? Referință Bibliografică: De ce
DE CE ? de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378277_a_379606]
-
tăceriostenind cu nisip o clepsidra de ieri ... Despre mâine nu știu...Voi bea negru din nori,... VI. ÎNTR-O CAMERĂ BEJ..., de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1697 din 24 august 2015. Poartă veche, și tu, pași ascunși, ușa grea Eu și viața, pe scări, asfințit vinețiu Scârția sub picior lemnul vechi, a pustiu Și un zid de ferigi umbre lungi desena Pe obrazul tăcut, scutul altei iubiri Trecătoare și ea, ca și pașii din drum Speriind porumbei de iluzii
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
durut și cât de multe? Câtă liniște ai strâns din târziul tău de huma, câtă luna mi te-a nins, cât ai nins și tu din luna? Spune, mama, iarbă multă, ploi și frig și vânt și vânt Stă lopată grea pe dealuri, rupe rană din cuvânt, sapă rădăcini de pajiști, sapă curtea fără ține Mama, zmeura e coapta, Mama, vara e-n ruine printre crinii tăi sălbatici dintr-un târg nebun de verde Spune, mama, cu ce nume mi te-
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
frunze verzite-au durut și cât de multe?Câtă liniște ai strânsdin târziul tău de huma,câtă luna mi te-a nins,cât ai nins și tu din luna? Spune, mama, iarbă multă,ploi și frig și vânt și vântStă lopată grea pe dealuri,rupe rană din cuvânt,sapă rădăcini de pajiști,sapă curtea fără tineMamă, zmeura e coapta,Mama, vara e-n ruineprintre crinii tăi sălbaticidintr-un târg nebun de verdeSpune, mama, cu ce numemi te-au dus să te dezmierde?... XII
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
cerne scrum, În anii mei se face hau Mi-e dor adânc de somnul tău, Mi-e bocet, noapte, și mi-e fum. De părul tău mi-e blond abis, De ochii verzi mi-e verde val, Mi-e adâncire grea, de deal, icoana ta rămasă-n vis. Ca un nisip pereții tac, Sub casă ploile se frâng săpând izvor în ochiul stâng și mari, în timpul fără leac. Ploua cu tine peste seri, Azi te șoptesc, nu te mai strig La
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
ta se cerne scrum,În anii mei se face hăuMi-e dor adânc de somnul tău,Mi-e bocet, noapte, și mi-e fum.De părul tău mi-e blond abis,De ochii verzi mi-e verde val,Mi-e adâncire grea, de deal,icoana ta rămasă-n vis.Ca un nisip pereții tac,Sub casă ploile se frângsăpând izvor în ochiul stângși mari, în timpul fără leac.Plouă cu tine peste seri,Azi te șoptesc, nu te mai strigLa uși m-așteaptă
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
câmpuri, prelung adulmecând căderi de noapte, și-oboarele cu alb miros de lapte, când se-adunau, din iarbă grasă, turme. Se-mpiedicau în pașii mei, ca ploaia, mlădițe de ferigi de la zenituri, și-n părul blond, atâtea asfințituri din stupii grei, și-a lor prelinsa miere. Mi se lipeau de talpă goală sâmburi, mustind în carnea grea de corcodușe Și taine verzi, cu umbre jucăușe, cădeau, ... Citește mai mult Era o zi albastră, pot să spun,cu liniști înflorite și înaltecând
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
din iarbă grasă, turme. Se-mpiedicau în pașii mei, ca ploaia, mlădițe de ferigi de la zenituri, și-n părul blond, atâtea asfințituri din stupii grei, și-a lor prelinsa miere. Mi se lipeau de talpă goală sâmburi, mustind în carnea grea de corcodușe Și taine verzi, cu umbre jucăușe, cădeau, ... Citește mai mult Era o zi albastră, pot să spun,cu liniști înflorite și înaltecând mugurii-n lumină-ncep să salte:atâta mi-a rămas într-un album.Îngenuncheat galop și
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
de pe câmpuri,prelung adulmecând căderi de noapte,și-oboarele cu alb miros de lapte,cănd se-adunau, din iarbă grasă, turme.Se-mpiedicau în pașii mei, ca ploaia,mlădițe de ferigi de la zenituri,și-n părul blond, atâtea asfințituridin stupii grei, și-a lor prelinsa miere.Mi se lipeau de talpă goală sâmburi,mustind în carnea grea de corcodușeSi taine verzi, cu umbre jucăușe,cădeau, ... XV. VERDELE DE RĂMAS-BUN, de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1610 din 29 mai 2015
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
adunau, din iarbă grasă, turme.Se-mpiedicau în pașii mei, ca ploaia,mlădițe de ferigi de la zenituri,și-n părul blond, atâtea asfințituridin stupii grei, și-a lor prelinsa miere.Mi se lipeau de talpă goală sâmburi,mustind în carnea grea de corcodușeSi taine verzi, cu umbre jucăușe,cădeau, ... XV. VERDELE DE RĂMAS-BUN, de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1610 din 29 mai 2015. Din poienele uitării, iarbă nopții, tot mai mult și mai mult, din altă vreme, și mai
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
unor rapoarte medicale redactate ulterior, din memorie. In acest cadru teoretic, putem pune în evidență două categorii de izvoare de referință: scrisorile unui martor ocular, Henrietta Eminescu, sora și îngrijitoarea Poetului, aflată la căpătâiul bietului suferind, în perioada cea mai grea a maladiei acestuia, adresate binefăcătoarei Cornelia Emilian 5 (epistolar care acoperă intervalul Mai 1887-Iunie 1889), pe de o parte, iar pe de altă parte articolele, notițele și comentariile din ziarele și revistele acelei epoci, pe care nu putem să le
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
Familia”32, aflăm că un grup de cetățeni de frunte ai Iașului au solicitat Camerei Deputaților acordarea unei pensii pentru Eminescu. Iată textul acelei petiții: ,,Domnule președinte, domnilor deputați! Poetul Mihail Eminescu suferind de mai mulți ani de o boală grea care-l pune în imposibilitate de a-și procura mijloacele de asistință, subsemnații venim a vă ruga să binevoiți a-i acorda o pensie viageră ca semn de recunoștință din partea țării pentru meritele sale literare”. Petiția l-a avut ca
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
datată 9 Martie 1988 Horia Stamatu vorbește cât se poate de explicit despre preocupările sale în materie de traduceri din Juan de la Cruz: “Nu știu cât merit omagiile pentru traducerea din San Juan, dar am fost foarte măgulit și aruncat într-o grea ispită: să mă cred. Dacă traducerea e într-adevăr bună, aceasta se datorează marelui spirit care-a dat originalul. Pentrucă marile spirite provoacă, inspiră. Nu știu dacă e bună sau nu, dar uite altă traducere, după ceva la fel de celebru, Noche
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
își îndeplinea și alte obligații. Când mă revoltam că-mi face obiecții, mă potolea părintește că e mai bine să mă critice el decât alții”. Fiu de țăran, cu maniere aristocratice Incredibil, de unde un copil de la țară, crescut în anii grei de după război de o mamă văduvă, a deprins maniere de cea mai înaltă marcă, etalând noblețe și aristocratism mai rar întâlnit chiar în mediul unor tineri educați de părinți înstăriți, cu școli înalte. Răspunsul nu trebuie căutat departe, bunătatea sufletească
Gheorghe Mihălcean – În alintul iubirii noastre [Corola-blog/BlogPost/93584_a_94876]
-
civic, are rezonanțe peste timp. Ana Blandiana a avut „neșansa”, după unii (transformată în șansă) de a fi fiică a preotului Gheorghe Coman, declarat de comuniști „dușman al poporului”. Motiv pentru care preotul a fost închis și condamnat la ani grei de temniță, iar tânăra Otilia Valeria Coman a învățat să supraviețuiască cu „dușmanul”, folosind cuvântul scris, drept armă a luminii. A așteptat aprobarea pentru înscrierea la facultate vreo patru ani, iar ca să-și exprime poezia a fost nevoie să-și
Lumina trebuie să pornească din noi [Corola-blog/BlogPost/93605_a_94897]
-
evenimente, cursuri și programe de teambuilding. Din 1998 participa la organizarea concursului CUPĂ MALINULUI, concursul freeride cu cea mai lungă tradiție din România. În 2010 a organizat primul concurs de mountainbike - “On Top of the World” Bike Fest, cel mai greu concurs de mountain bike uphill din România, cu sosire la Vf. Omu (2507m). Camelia Savin 0723 13 15 43 mtb.teamxpert.ro
Daca este MAI, atunci este Comana Bike Fest! [Corola-blog/BlogPost/93619_a_94911]
-
o minoritate trăiește, ca secuii, cu iluzia că sunt stăpâni, ca tară e încă a lor, și românul este considerat ocupator, iluzia istorică devine o stare frustranta, iar frustrarea distruge identitatea. Integrarea ungurilor n-ar trebuit să fie așa de grea căci, în realitate, în Ardeal maghiarimea era minoritara față de români. Integrarea în cadrul majorității, încă este de neînțeles pentru secui. Ei nu pot înțelege cum integrarea poate să fie, în același timp, si un mod de a păstra identitatea, ba chiar
ÎNGRIJORĂRILE UNUI SECUI. Noi, secuii, nu ne-am integrat nici acum în situatia istorică de după Trianon [Corola-blog/BlogPost/93630_a_94922]
-
putut să strângi din casă. Reacția doamnei de la înregistrarea pachetelor la Crucea Roșie Salonic însă mi-a dezmințit această senzație: se miră în continuu, mișcata până la lacrimi de ceea ce s-a întâmplat acolo. O mulțime de oameni intrau cu sacose grele și ieșeau cu mâinile goale dar cu un zâmbet pe față. Și într-adevăr, în cele câteva minute cât am stat acolo, ne-am dat seama că angajații Crucii Roșii aproape că nu puteau să facă față donațiilor. Poate că
Românii din Salonic în sprijinul sinistraţilor inundaţiilor din Serbia [Corola-blog/BlogPost/93664_a_94956]
-
Despre cărți și flori - FĂCLIA de Cluj între premianții ediției După zile lungi, în care răbdarea cititorilor/vizitatorilor/editorilor și difuzorilor de carte a fost pusă la grea încercare de timpul capricios, iată că ieri, în ultima zi de tîrg, Floriile au venit cu soare: afară și în suflete, dar și sub cupola tradiționalului cort al Caravanei Gaudeamus, în care ”orașul-furnicar” s-a regăsit sub semnul iubirii față de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93655_a_94947]
-
să fie prim-ministru în anii 1931-1932, când criza se îndrepta spre apogeu. A făcut scandal în epocă replica dată de el unei delegații de agricultori, veniți la Mangalia, unde el își petrecea concediul, pentru a se plânge de situația grea în care se aflau, fiind presați de bănci să-și achite datoriile. Iată relatarea lui Iorga însuși: „Iar, cum un om mai simplu strigase la capătul lămuririlor mele, că el e , i-am spus, glumind: Ziarele care-i erau ostile
Acad. Florin Constantiniu: „Politicienii postdecembrişti au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemţii şi ruşii” [Corola-blog/BlogPost/93647_a_94939]
-
ignoră contribuția extrem de valoroasă la binele cetății. Dar faptele lor strălucesc mai tare că soarele la amiază. Dacă statul secular nu le recunoaște ori apreciază, Dumnezeu le știe și le ia în seamă. Creștinii șunt, chiar și în aceste vremuri grele, și în pofida lor, lumina lumii, o cetate tare așezată pe un munte înalt. Studiul Grim o dovedește. Șunt nădejdea lumii în care trăim. Poată, chiar, ultima ei speranța.
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93673_a_94965]
-
DACIA? Ce este DACIA? - și toți au dat același răspuns: „DACIA este o marcă franceză de autoturisme”. Nimeni nu știa nimic despre țara dintre Tisa, Nistru, Marea Neagră, Dunăre și Carpații Păduroși, locuită de poporul geto-dac pe care, după două războaie grele - între anii 101-102 și 105-106 - Împăratul roman Traian a reușit să o cucerească (după ce l-a învins pe Decebal), colonizând apoi aceste ținuturi cu soldați din legiunile romane și întemeind, astfel, DACIA ROMANĂ (106 - 271), vremuri istorice care au stat
Standuri româneşti la „MESSE WIEN” [Corola-blog/BlogPost/93706_a_94998]
-
căii ferate. Așa că sub fiecare traversă a rămas îngropat câte un deținut politic. Dacă erau prieteni cu evrei, puteau scăpa de multe necazuri, căci aceștia erau organizați și nu s-a întâlnit nici un evreu, care să se speteze la munci grele - toți lucrau la spitale, contabilitate, depozite de alimente, bucătărie etc. datorită unui român, care lucra la planificare, și a unui evreu, Vasile Papuc a scăpat cu viață. Din satul Vancicăuți la 13-14 iunie 1941 au fost deportați următorii locuitori: Boincean
Din trecutul istoric și prezentul satului VANCICĂUŢI ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93688_a_94980]