3,440 matches
-
123-145. Nu propun aici, totuși, realizarea unei investigări a rolului militar al comisarului florentin, pe care instituția o merită. Ar trebui remarcat că comisarul florentin a fost în mod tradițional asemănat cu venețianul provveditore [chestor], asupra căruia vezi: John R. Hale, "Renaissance Armies and Political Control: The Venețian Proveditorial System 1509-1529", în Journal of Italian History, 2 (1979), pp. 11-31; Michael Mallett și John R. Hale, The Military Organization of a Renaissance State: Venice, c. 1400 to 1617, Cambridge University Press
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a fost în mod tradițional asemănat cu venețianul provveditore [chestor], asupra căruia vezi: John R. Hale, "Renaissance Armies and Political Control: The Venețian Proveditorial System 1509-1529", în Journal of Italian History, 2 (1979), pp. 11-31; Michael Mallett și John R. Hale, The Military Organization of a Renaissance State: Venice, c. 1400 to 1617, Cambridge University Press, Cambridge, 1984, passim. 9 De mare valoare pentru abordarea urmată aici este eseul lui Riccardo Fubini, "Classe dirigente ed esercizio della diplomazia nella Firenze quattrocentesca
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Figueira, "Legatus apostolice sedis: The Pope's "alter ego" according to Thirteenth-Century Canon Law", Studi medievali, ser. 3, 27 (1986), pp. 527-574. 28 Vezi Peter Partner, "Florența and the Papacy, 1300-1375", în Europe în the Lațe Middle Ages, (eds) J. Hale, R. Highfield și B. Smalley, Northwestern University Press, Evanston, 1965, pp. 76-121; Richard C. Trexler, "Florența, By the Grace of the Lord Pope...", Studies în Medieval and Renaissance History, 9 (1972), pp. 115-215. 29 Asupra acestei ample teme, vezi, înainte de
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
din Japonia (de la Firma Kojo) câteva fabrici de rulmenți moderne, complete, cu planuri pentru clădiri, cu utilaje, documentație, tehnologie, scule și toate accesoriile și materialele auxiliare. Una dintre aceste fabrici trebuia construită lângă vechea Fabrică de Rulmenți din Brașov. Construcția halelor mergea între încet și deloc, dar au început să sosească utilajele și au fost depuse, conform tradiției, afară, în curtea uzinei, în ploaie și mizerie. Au început furturile, prădăciunile, descompletările, deteriorările de tot felul. Au fost depistați tineri care au
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
și de ani. Se laudă acum ce muncă de răspundere a avut el la fabrică. Nu-l ascultă nimeni. Mâr a lucrat și el într-un cărucior, o mașinuță cu care căra marfa. O căra cu grijă. Se plimba prin hale de colo-colo. „Om ca mine nu crez să mai văz io vreodată“, îl mai auzim cum spune. La o poartă, doi pensionari. Nu mănâncă decât ceapă prăjită. Și pâine. Cumpără pâine azi și o mănâncă mâine. Să nu fie proaspătă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Înșelătoare și neconducând la nimic În viață! - Mansardele noastre din hanul Vlasto și cea dintâi căsnicie a noastră Încropită cu un „primus“ din care ieșeau adevărate minuni. - Viziune pitorească și suculentă a Bucureștilor de acum o jumătate de secol, cu halele, băcăniile, brân zăriile, mezelăriile și „birturile naționale“, mândriile acestui oraș de bonvivanți cu pipota sănătoasă. Considerații gene rale despre civilizația bunului trai și despre aportul nostru național la această civilizație. - O zi la românii noștri dintre Vidin și Timoc, cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lui sărace, o soartă din cele mai bune așezase căminul nostru de la mansardă nu numai În inima, cum se spune, dar mai ales În vecinătatea stomacului pretențios și nesățios al Bucureștilor de acum aproape o jumătate de veac, adică lângă halele mari de la Bibescu-Vodă, hala de carne, alta de pește, alta de zarza vaturi și alta de fructe, cum și lângă mulțimea vie, Împestrițată, colorată și aromată a prăvăliilor dimprejurul halelor: băcăniile cu produsele tuturor climatelor, continentelor și ale mărilor Îndepărtate
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
din cele mai bune așezase căminul nostru de la mansardă nu numai În inima, cum se spune, dar mai ales În vecinătatea stomacului pretențios și nesățios al Bucureștilor de acum aproape o jumătate de veac, adică lângă halele mari de la Bibescu-Vodă, hala de carne, alta de pește, alta de zarza vaturi și alta de fructe, cum și lângă mulțimea vie, Împestrițată, colorată și aromată a prăvăliilor dimprejurul halelor: băcăniile cu produsele tuturor climatelor, continentelor și ale mărilor Îndepărtate, de la cele ale pământului
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Bucureștilor de acum aproape o jumătate de veac, adică lângă halele mari de la Bibescu-Vodă, hala de carne, alta de pește, alta de zarza vaturi și alta de fructe, cum și lângă mulțimea vie, Împestrițată, colorată și aromată a prăvăliilor dimprejurul halelor: băcăniile cu produsele tuturor climatelor, continentelor și ale mărilor Îndepărtate, de la cele ale pământului nostru prea blagoslovit până la colonialele, conservele, condimentele și sardelăriile de tot felul, aflate pe atunci la Îndemâna oricărei pungi; apoi brân zăriile miro sind de departe a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
prima zi, Vasile B. a înțeles în ce consta intervenția și n-a mai fost la fel de mândru de treaba pe care urma să o facă zilnic, ca atunci când a primit trusa cu chei. Trebuia să strângă șuruburile la motoarele din hală. Opt ore neîntrerupt strângea, Vasile B. și tot strângea la șuruburi și se întreba, exact ca pesimistul Schopenhauer, care nu strânsese niciodată un șurub, cine suntem, de unde venim și încotro mergem. Dovadă că nu e nevoie să urmezi o facultate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
mod sigur Vasile B. l-ar fi deținut pe acela de viteză. Că motoarele tremurau continuu, iar curelele de transmisie plescăiau ca o mie de broaște care săreau disperate în baltă, era normal. Nu era anormal nici faptul că geamurile halei vibrau și, din când în când, plesneau. Normal era să se zgâlțâie, să se clatine, să iasă din țâțâni și să sară din șuruburi toate: și motoarele, și pupitrele de comandă, și ușile. Dar nu și Vasile B. Din cauza tremuriciului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
pupitrele de comandă, și ușile. Dar nu și Vasile B. Din cauza tremuriciului general, simțea cum i se zguduia ficatul, cum îi clănțăneau dinții dacă nu ținea fălcile strânse și cum i se zbătea și zdrăngănea mărunțișul în buzunare. Pe pereții halei exista o lozincă marxistă. Din cauza tremuratului general, literele îi jucau lui Vasile B. în fața ochilor. Lozinca putea fi citită cum trebuie, doar când vreun motor sărea din șuruburi și se opreau automat toate. Pe pânza roșie stătea scris: „Munca îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Iordache, vopseaua o furniza la preț promoțional firma angrosistului Postolache, baloanele de spânzurat în copaci și de dat la copii le primeau gratis de la investitorul grec Ițic Antonachis, ba chiar și gata umflate, fiindcă fabrica de baloane tocmai inaugurată în halele fostului combinat siderurgic obținea aerul la un preț extrem de convenabil de la una dintre firmele primarului, iar muzica nu era o problemă. Când primarul, care de astă dată nu mai putea să-l întrebe pe Anghelache: „Da’ idei mai ieftine n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
haite. Becali, un ciobănesc flocos și cu coada sus, i-a luat jumătate dintre șarlele lui Vadim, un cățelandru colțos care latră tot timpul, dar de mușcat n-a mușcat încă pe nimeni; potăile liberale, care-și fac veacul lângă hala de carne, au început să îngroape ciolane în straturile cu flori și au încasat-o de la paznici; Hrebenciuc și Mușetescu, cele două coteici pesediste care umblau nedespărțite, au dat râie la toată haita și s-au făcut nevăzuți, iar javra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
ajungă nu pentru trei zile, ci pentru o săptămână de doamna Gușatu - care, cum spuneam, n-ar fi fost normal să aibă gușă, fiindcă înainte de căsătorie se chema Ciocârdeu, dar o avea -, ei bine, domnul Gușatu a intrat glonț în hala de carne și și-a cumpărat trei kile de berbecuț. La ora șase fix, domnul Gușatu s-a apucat de gătit o tocăniță mare de berbecuț, cu sentimentul primei victorii importante în contextul luptei întregii umanități pofticioase și nechibzuite cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
În anii 1895-1899, la Iași s-a inaugurat bijuteria numită Teatru Național, deservită de propriul generator de electricitate, Uzina Electrică Comunală și s-au finalizat lucrările și achizițiile pentru utilizarea tramvaiului electric în transportul public prima linie de la Gară la Hala centrală inaugurată în 1900. Realizarea acestor obiective ambițioase pentru sfârșitul secolului XIX, a plasat definitiv orașul nostru în sfera civilizației europene, conferindu-i aura de citadelă a progresului tehnic. Parafrazând o antică sintagmă, Egiptul dar al Nilului, putem spune că
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
înseninase din nou și drumul până la Zărnești a fost o plăcere. Iar trenul, de un tip cu totul și cu totul arhaic, părea să fie pustiu. În vagonul în care ne-am urcat la întâmplare și care aducea cu o hală de piață cu scaunele așezate din loc în loc, nu se afla decât o singură persoană. Faptul că planul ne reușise atât de bine, dar mai ales mutra urâtă și nasul plicticos al vecinului nostru de călătorie ne înve seliră peste
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
mâncând cu tacâmuri de aur și amestecând apa din baie cu robinete de aur? și asta deși nudădusem până atunci nici o atenție zvonului. Acesta circula totdeauna în timpul pauzei de masă la fabrica în care lucram în acea vreme, când în hala dogoritoare sau înghețată, printre băltoacele de ulei de mașină, „proletariatul“ scotea din hârtia de ziar pâinea tare și slănina râncezită, mâncând abătut și trecând din mână în mână sticla de țuică. Consideram zvonul o scorneală, semănacu ideea neghioabă pe care
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Poștă exista oricum un ghișeu special, iar cabinele erau separate de cele pentru convorbiri interne. Probabil că erau ascultate toate convorbirile cu străinătatea, chiar dacă în majoritatea cazurilor discuțiile se refereau numai la verișoare, dresuri și salutări. Cei doi civili din hala gării erau securiști și informați exact cu privire la ce intenționam să fac la București. Voiau să-mi confiște manuscrisul. Acesta însă nu se afla în geantă, ajunsese de mult la București. Un prieten plecase cu el nestingherit cu o zi înainte
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
arătătorul întins în jos spre pardoseală, să nu mă clintesc de-acolo cu un pas, mi-a spus el, cu nici un centimetru, a spus celălalt, s-aștept acolo - după care au plecat. Călătorii ceilalți ajunseseră acum toți afară pe peron, hala gării era înaltă, largă și pustie, mirosea a praf de purici și a clor. Mi-am proptit geanta de voiaj între picioare, am stat și m-am uitat în sus la frescele socialiste cu batoze și țărănci cu zâmbet infantil
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
peron mă așteptau cei doi civili. În acel moment am înțeles care le fusese planul. Era, ca de obicei, un teatru murdar și viclean: mă puseseră la încercare să vadă ce voi face după ce-mi ordonaseră să nu părăsesc hala gării, lăsându-mă pe deasupra fără bilet și fără buletinul pe care la vagonul de dormit trebuia să-l prezinți conductorului. Mizaseră pe faptul că voi rămâne încremenită în hală și că trenul va pleca fără mine. Iar după plecarea trenului
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
vadă ce voi face după ce-mi ordonaseră să nu părăsesc hala gării, lăsându-mă pe deasupra fără bilet și fără buletinul pe care la vagonul de dormit trebuia să-l prezinți conductorului. Mizaseră pe faptul că voi rămâne încremenită în hală și că trenul va pleca fără mine. Iar după plecarea trenului ar fi venit să-mi spună că pierdusem trenul numai din vina mea, că nimic nu mă reținea acolo dacă aș fi vrut să plec. Toată povestea n-ar
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Toată povestea n-ar fi avut nimic de-a face cu ei, că doar nici unul nu mă oprise să plec, ba nici măcar nu fuseseră acolo. Mai exista și o altă variantă: după plecarea trenului, ar fi venit la mine în hala gării, „mirându-se“ că, după cum se părea, mă răzgândisem și nu mai voiam să plec. Ar fi susținut că-mi spuseseră limpede că mă așteaptă la tren și că nu pricepusem fiindcă sunt prea tâmpită să pricep până și cele
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
înserat? E deja noapte? Da? Ne culcăm? Nu? Păi, ce? Ne culcăm odată cu găinile?! O, ce bine de ele! Au, așa, un mecanism interior care le semnalează cu precizie momentul culcării, precum și cel al trezirii. Dar de când cu AVICOLA, cu halele astea mari și luminate "à giorno", li s-a stricat și lor sistemul genetic natural și umblă bezmetice și împiedicate de colo-colo, scăpând ouăle pe unde se nimerește și moțăind de-an-picioarelea precum gâștele ajunse în stare avansată de euforie, după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
categorii de oameni ai muncii - masele populare din lumea întreagă. Adevărul și mesajul acestei filozofii este promovat consecvent și creator de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român.“ (Revista de filozofie, ianuarie-februarie 1978) TURCU Marcel „Lucrez aici, În hala mare din sala mașinilor, Unde pulsul e uman accelerat; Sunt pe deplin conștient că, în fiecare clipă, construiesc comunismul Și că strungul meu e cheia universului...“ („Un mod de a gândi muncitorește“, Orizont, 1 decembrie 1977) TURCUȘ Aurel „Ămelodia «Tricolorul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]