2,931 matches
-
teamă și nu în instituții. Din județul Hotin s-au înregistrat 94 de scrisori. O corespondență regulată a fost menținută cu Prof. Mircea Guțu, director la Școala de Muzică pentru copii din Edineț. Ce suflet nobil, cât de devotat și harnic în difuzarea culturii naționale. I-am apreciat zelul și abnegația, dăruirea în educarea elevilor săi. I-am admirat generozitatea în spinoasele demersuri de a restaura Casa Memorială Vasile Stroescu, ridicarea unei troițe maramureșene, așezarea unei plăci comemorative în onoarea profesorilor
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Naivă, realizat de Centru Național al Creației Populare, Ed. Top Print&Paper, București, 1997, pag. 39; Mihai Vintilă, Dicționarul artei naive din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 111. „Admirator al renașterii germane și a Țărilor de Jos, dar și harnic păstrător al celor învățate de la profesorul său, caută a-și construi compoziții dificile pe registre, încercând într-o dominantă cromatică, frapând prin vermillon-uri să deseneze din pensulă personaje sau obiecte uneori minuscule.” (Radu Adrian) Petre Nica 1949 Pictor Născut
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
de a exprima prietenilor noștri români regretul și simpatia noastră, pentru tratamentul inuman la care au fost supuși. Înțelegem că în aceste clipe dureroase, întreaga națiune este cufundată în doliu adânc. Dar amicii noștri români, care sunt curajoși, tenace și harnici, vor găsi în nenorocirea lor o nouă forță și vor munci cu solidaritate mărită. Ei vor păstra, fără nici o îndoială, locul important ce-1 ocupă în Balcani”. Unul dintre cele mai cunoscute ziare elvețiene, „ Gazette de Lausanne”, scria că România
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
satul bunicilor scriitorului, cu căsuțe răsfirate pe deal, între livezi. Romanul Sfîrlează cu fofează descrie această regiune apreciată de inima lui, în care evocă oamenii, obiceiurile, ocupațiile, aspirațiile, durerile lor. Sătenii erau un neam de oameni așezați, cu vorbă domoală, harnici și economi, asemenea bunicului său din Dodești, sau, cum spune scriitorul cu propriile sale cuvinte: „ O lume plină de oameni buni, cuminți și blânzi ca tata și ca moș Gheorhe din Dodești, sfântul bunic cu căciula țurcană; o lume bună
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
și nici pe a lui Vasile Baciu de a nu i-o da. El vedea în amândoi niște țărani deopotrivă de treabă, între care nu e nici o deosebire.Dacă Ion n- are avere, în schimb e mai dezghețat și mai harnic, ceea ce face uneori cât o moșie.”. În Răscoala, în timpul călătoriei spre Amara cu Grigore Iuga, acesta arată lui Titu, în stânga și-n dreapta, cât ține zarea, moșiile lor și ale vecinilor.Tânărul ardelean, recomandat “poet și viitor gazetar”, pune
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
de asemenea în spiritul și litera realismului socialist, dintr-o perspectivă tezistă, viața țărănimii transilvănene de la începutul secolului al XX-lea. V. vorbește în Oameni sub patrafir despre primele mișcări „revoluționare” ale celor săraci și obidiți. Sluga Tănasie, credincios și harnic, e acuzat pe nedrept că a furat banii stăpânului. În mod previzibil, conform rețetei ideologice a anilor ’50, în închisoare el va intra în contact cu ideile socialiste ale unui muncitor lipovean. Vehemența autorului se îndreaptă spre slujitorii Bisericii, spre
VORNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290644_a_291973]
-
jertfindu-și viața pentru Unire (Fata din Ardeal, 1926). Cu vizibilă tentă autobiografică, romanul Din stejar, stejar răsare... (1935) are în centrul acțiunii urmările primului război mondial în existența simplă și lipsită de spectaculos a unei familii de țărani olteni harnici și respectați, puși de autor în situația neverosimilă de a se transforma peste noapte în personaje eroice, cu discurs mobilizator. SCRIERI: Spre viață, pref. N. Iorga, București, 1912; Glasul brazdelor, Roman, 1914; Domnia Bistriței, Bistrița, 1918; În noaptea Paștilor, Sibiu
VOLBURA POIANA-NASTURAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290638_a_291967]
-
politica strict internă. De la început V.r. își îndreaptă atenția asupra „chestiunii naționale”. Găzduiește număr de număr „scrisori de la frați”, din Ardeal (expeditori fiind Septimiu Sever Secula, I. Russu-Șirianu, Onisifor Ghibu, care iscălește și O. Sima, ș.a.), din Bucovina (foarte harnic e G. Tofan) și din Basarabia (corespondenții fiind C. Stere, sub pseudonimul M. Costea, apoi Alexis Nour și P. Cubolteanu, alias Pan Halippa), „scrisori” ce oglindesc viața românească din aceste zone în toate laturile ei. „Chestiunii naționale” i se subsumează
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
scăpa de ei! Prea mult, ne-au despuiat tâlharii Ce-n lene, lux, desfrâu se scald; Să ne unim toți proletarii, Să batem fierul cât e cald! Refren Țăranii și muncitori noi suntem Partidul mare muncitor! Pământul este-al celor harnici, Cei leneși plece unde vor! Când vulturi lacomi, corbi de pradă, N-or mai pluti nori negri-n vânt, Pe cer luci-va-ntotdeauna Al înfrățirii soare sfânt! Refren INTERNAȚIONALA COMUNISTĂ UN PARTID COMUNIST MONDIAL Simbol al proiectului mondial al
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
este Împărtășit un sentiment colectiv de identitate care cuprinde sentimente legate de apartenența acestui grup la altele mai vaste (incluziune) sau cu care se suprapune parțial (intersecție). De altfel, suntem adesea martorii unor personificări de genul „Algeria dorește...”, „belgienii sunt harnici” etc. (Lipiansky, 1998b, p. 145). Apartenență culturală și apartenențe colective Dincolo de articularea dintre identitatea individuală și cea colectivă, se pune problema articulării dintre diferitele tipuri de apartenențe. Apartenența la o colectivitate culturală se bazează, desigur, pe trăsături care țin În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
adeseori, În care schimba doar una dintre orientările afective ale unui individ, prezentate În fața a două grupe experimentale A și B, că aceeași persoană putea fi percepută de unii ca prietenoasă, iar de alții ca rece. Toate calificativele („inteligent, Îndemânatic, harnic, hotărât, pragmatic, prudent”) de pe această listă erau identice pentru cele două grupe (Asch, 1946), cu excepția uneia singure. Anumite dimensiuni (În cazul acesta, „prietenos” sau „rece”) căpătau astfel mai multă importanță decât celelalte și concentrau asupra lor atenția evaluatorilor. Precursor al
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cf. Avigdor, 1953) a fost existența unei anumite regularități consensuale și a unei coerențe În definirea anumitor trăsături ale diferitelor naționalități. Stereotipurile privind asiaticii, fie ei chinezi, vietnamezi, khmeri sau japonezi, sunt un bun exemplu În privința acestui gen de constanță: „harnici, politicoși, curați, Îngrijiți, liniștiți și dovedind un puternic spirit de grup”, Într-o anchetă realizată În 1949 În Hawaii (citată de Asch, 1952); sau „harnici, punctuali, cu bune rezultate la școală, inteligenți, de Încredere, respectă regulamentele, Îndemânatici În activități practice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ei chinezi, vietnamezi, khmeri sau japonezi, sunt un bun exemplu În privința acestui gen de constanță: „harnici, politicoși, curați, Îngrijiți, liniștiți și dovedind un puternic spirit de grup”, Într-o anchetă realizată În 1949 În Hawaii (citată de Asch, 1952); sau „harnici, punctuali, cu bune rezultate la școală, inteligenți, de Încredere, respectă regulamentele, Îndemânatici În activități practice”, conform unui sondaj din 1989, Québec (Bourhis și Gagnon, 1992, p. 721). Acest stereotip, deși pozitiv, este, din cauza caracterului său aproximativ, o sursă potențială de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
niciodată. La noi nu erau. Săptămâna trecută a fost o inundație foarte nasoală care ne-a ținut două zile printre ziduri, în hrube. Unii mai curajoși au plecat după hrană și s-au întors cu pachete. Aici băieții îs foarte harnici, imediat pun elitra la treabă. Am cunoscut niște tipi tare faini care s-ar putea să mă ajute. Dacă totul iese bine îți fac și ție intrarea încoa. Nu e cine știe ce, să nu-nțelegi greșit, nu curge suc pe pereți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
amestecând pentru totdeauna, cu saliva lor scumpă și aleasă, sângele meu ieftin și umil credincios... Tatăl meu cel din pământ, învață-mă cum să trăiesc, ajută-mă iarăși să scriu, să cresc litere reavăne, zmulse aspru, înmănunchiate lin, flori tăiate harnic cu hârlețul groparilor, șiroind de rouă și neuroni încă fragezi. Mi-am cumpărat (erau corăbii burtoase, încărcate cu baloturi proaspete de hașiș și cu femei uluitor de flexibile, negre ca antracitul, aduse anume pentru plăcerile noastre brutale, corăbii abia sosite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
din cimpanzeu. Dar, în loc de fosilă, descoperă o populație de Paranthropos greamiensis, creaturi de "troglodiți" maimuțe-om (termen preluat din cartea lui Carl von Linné scrisă în 1763, Systema Naturae, capitolul Anthropomorpha: "oameni ciudați" - vezi p. 121). Troglodiții fiind creaturi foarte harnice, ideea de a-i folosi ca mână de lucru ieftină era captivantă. Pentru aceasta trebuia decis dacă, taxonomic, "troglodiții" sunt maimuțe sau oameni. Carl von Linné descrie "troglodiții" ca "oameni ciudați". Antropologul expediției fertilizează o femelă-"troglodit" cu spermă umană
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
ca, În sfârșit, autorul, de acolo de pe piscurile Înghețate de unde „contemplă viziunile și priveliștile umane” sau, mai știi, din fundul hrubelor și culoarelor Întortocheate pe unde-și cară și Împinge trupul său, nu rareori incomod și disprețuit, asemeni unui sobol harnic și orb, să afle, sărmanul de el, după atâtea „adevăruri” pe care are aroganța să le profereze despre oameni și viață, să afle În sfârșit și „unul” despre sine!... Și nu mai puțin adevăr, În ceea ce privește arta mea, de astă dată
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
duc spre necunoscut, În timp ce propria ei substanță se topește văzând cu ochiiă semăna mai degrabă cu o „bâlbâială” a firii, semne „indubitabile” - pentru aproape toți cei din jur! - ale unei ratări tot mai evidente, o Îndepărtare de rangurile cuminți și „harnice” ale generației mele biologice; iar „pentru mine”, văzută, contemplată „din interior”, această „ezitare de destin” Îmi apărea ca un reflex paranoic, ca o tot mai crasă, tot mai „revoltătoare” nepotrivire Între ceea ce eu credeam, ferm convins, a fi propriile-mi
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cu el vreodată tenis, Ileana Mălăncioiu face, din păcate, ceea ce fac atâția alții, dar care nu se bucură de statutul ei de poetă de primă mărime, adică vântură vorbe, auzite de ici-de colo și, mai grav, le și scrie, contribuind harnic, cum se vede, la imaginea proastă pe care o dăm noi despre noi Înșine, scriitorii români din toate timpurile. Probabil că, În acei ani, „secvența” cu colonelul Dorobanțu pe terenul de tenis m-a amuzat și oi fi povestit-o
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
că puteau fi comparate cu cele de dinainte de război, dar puteau concura cu cele occidentale; În poezie, În proză, chiar și În eseistică, În unele cazuri. De asta Încercau să ne convingă criticii și teoreticienii generației noastre și ai momentului, harnici cronicari, membri ai juriilor premiilor literare, redactori influenți la importantele reviste literare, dascăli universitari - Balotă, Negoițescu, Doinaș, care făcea și cronică literară!, Matei Călinescu, Lucian Raicu, Eugen Simion, mai tânărul, dar nu rareori exigentul În spiritul călinescian Nicolae Manolescu, Adrian
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
un fel de Dracula al vieții politice moderne al Europei, aruncându-se astfel, voit sau nu, o perdea de tăcere și de uitare asupra echipei sângeroase, criminale politice a stalinismului, În frunte cu Dej, Drăghici, Pauker, Luca și ceilalți, slugi harnice ale lui Stalin și ale bolșevismului, care au nimicit În mare măsură elita românească din politică, economie, știință, cultură nimicit la propriu, prin izolare fizică, exterminare directă, prin glonț sau inaniție și boală, au distrus coloana vertebrală românească - adică atacul
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
În acea formă aproape sacerdotală - cumva sordid-sacerdotală, e adevărat, dar... totuși! -, voința individuală, „veche”, educată În alte reflexe și prejudecăți esențiale, nemaiavând de ce să se agațe, se prăbușește În acel „gol” de care vorbeam mai sus. Gol pe care „ajutoarele” harnice ale acelei „figuri” atotprezente și aparent indestructibile se grăbesc să-l umple cu „furcile lor de fier și de hârtie!”, cu alte speranțe și reflexe; care Însă, cum o spuneam, nu trebuie ele Însele luate cu prea multă gravitate, ele
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
care duceau lipsă de bărbați și de mână de lucru - Anglia, Franța și Germania - din țările Magrebului, ale Africii de Nord, pentru Franța, din Îndepărtata Jamaică pentru United Kingdom și din Turcia pentru R.F.G., În ruine. Toți aceștia, cuminți și harnici, puși la muncile cele mai grele - metalurgie, drumuri, agricultură -, s-au „acomodat” binișor În ghetoul lor, pe care aproape nu-l observau și, oricum, nu-l „dramatizau”! Nu același lucru s-a Întâmplat cu a doua sau a treia generație
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
veacului! Se impune imperios o reconsiderare a "naționalismului" eminescian, naționalism din care ar deriva toate celelalte primejdioase păcate, în optica măruntă a detractorilor. E ceea ce cu pricepere, cu argumente și cu vigoare reușește să declanșeze cea mai nouă carte a harnicului eminescolog Theodor Codreanu. O carte scrisă cu pasiune lucidă. "Sinteze" (Bacău), nr. 2, 16 ianuarie 1998 Zoe DUMITRESCU-BUȘULENGA "Demitizarea" lui Eminescu? Va intra, oare, Eminescu, așa cum s-ar putea crede astăzi, citind unele pagini așa-zis critice despre el, într-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
prin interferența planurilor, prin elemente de deconstructivism etc. "Revista Nouă", nr. 2, aprilie 2014 ESEU DESPRE CEZAR IVĂNESCU, TÂRGOVIȘTE, EDITURA MACARIE, 1998, COLECȚIA "BIBLIOTECA CRITICĂ"; CEZAR IVĂNESCU TRANSMODERNUL, IAȘI, PRINCEPS EDIT, 2012 [EDIȚIE REVĂZUTĂ ȘI EXTINSĂ] Constantin TRANDAFIR Direcția națională Harnicul și vigurosul scriitor Theodor Codreanu ne "amelință" (vorba cronicarului) demultișor cu întemeierea unei poetici a oglinzii. Deocamdată critica pe care o practică ar putea fi una ontologică, tinzând către o metodologie totalizantă, după propria-i apreciere. Criticul e interesat cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]