5,715 matches
-
Yourcenar văzuse gravurile lui de la Roma cu mama ei vitregă Christine, în anii '20. Interesul pentru Caterina a fost determinat de pasiunea ei pentru epoca ei istorică favorită, lumea de la mijlocul secolului al XVI-lea a ultimului proprietar al castelului, Henri II, și lecturile ei din cărțile despre originile ei flamande aceleași cărți care vor fi introduse în atmosfera istorică a Pietrei filozofale. A petrecut perioada dintre 1960 și 1962 adunând aceste eseuri în volumul pe care Richard Howard îl va
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Scandinaviei. Mai hermafrodită decât aliniată unuia dintre sexe, anatomia ei bisexuală îl impresionează pe Zenon, care susține că ar fi putut fi un partener masculin pentru un alt bărbat 78. Aici se încadrează și consoarta obscenă și neinițiată a lui Henri II, Caterina de Medici (1519-1589), a cărei bisexualitate era legendară în lumea lui Zenon. Probabil că Yourcenar a construit-o după modelul anticei grecești Baubo (vezi nota explicativă p. 130) pentru că a scris în notele asupra cărții că obscena și
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
după modelul anticei grecești Baubo (vezi nota explicativă p. 130) pentru că a scris în notele asupra cărții că obscena și secretoasa Caterina este un Baubo 79. Caterina, ca și Baubo, este grosolană, cu mult mai necioplită decât soțul ei, regele Henri II. Sexualitatea ei este robustă și masculină. Pe tot parcursul anilor '50 și '60 Yourcenar a citit, și dincolo de analele principale ale istoriei Renașterii. A fost profund impresionată de studiul arhetipal al lui Karl Kerényi privind riturile mistice feminine de la
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
26, 57, 63, 68, 88 Grecia / 16, ff. Guyon, Doamna / 68 H Hadrian / 9, ff. Hall, Radclyffe / 13, 60, 169 Hartford / 76-77, 80-82, 148, 159 Harvard / 12, 27, 30, 78, 162-163 Hausrath, Adolf / 100 Heilbut, Anthony / 112 Hemingway, Ernest / 39 Henri II / 119 Henri III / 48 Herodot / 54 Hitler / 76 Hoevelt, Christine / 44, 47 Hugo / 40 Huysmans, J K / 40 I Ibsen, Henrik / 40 Icar / 43-44 Ietinghoff, Conrad de / 51 India / 43, 158 Innsbruck / 60, 124 Isherwood, Christopher / 73, 75, 83-84
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
68, 88 Grecia / 16, ff. Guyon, Doamna / 68 H Hadrian / 9, ff. Hall, Radclyffe / 13, 60, 169 Hartford / 76-77, 80-82, 148, 159 Harvard / 12, 27, 30, 78, 162-163 Hausrath, Adolf / 100 Heilbut, Anthony / 112 Hemingway, Ernest / 39 Henri II / 119 Henri III / 48 Herodot / 54 Hitler / 76 Hoevelt, Christine / 44, 47 Hugo / 40 Huysmans, J K / 40 I Ibsen, Henrik / 40 Icar / 43-44 Ietinghoff, Conrad de / 51 India / 43, 158 Innsbruck / 60, 124 Isherwood, Christopher / 73, 75, 83-84, 141 Italia / 16
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
97-99, 102, 107 Margareta de Austria / 130 Marlowe, Christopher / 128 Medeea / 171 Merejkovski, Dmitri Sergheevici / 40 Michelangelo / 14 Milano / 46 Miller, Henry / 39 Mishima Yukio / 10, 23, 28, 152, 153-155, 176 Mondragone / 43 Monicah / 162 Monte Carlo / 40, 48 Montherlant, Henri / 12 Morand, Paul / 52 Maroc / 88, 158 Mount Desert (insula) / 21-24, 77, 79-82, 89, 115, 141, 145, 155, 172 Mussolini / 59 N New Haven / 81, 98 New York / 19, 24, 71, 74-77, 81, 98, 160 Nietzsche / 40, 41 Nil (fluviu) / 32
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
mai degrabă afirmativ sau negativ?). Să punem în practică ceea ce am enunțat, aplicând metoda noastră unui articol intitulat ""Marines", [ofițeri de marină n. tr. ] soldați fără emoții", trimis ziarului Monde (6 noiembrie 1983) de către corespondentul său de atunci la Washington, Henri Pierre. Vrem să aflăm care sunt valorile care animă acest corp de elită al armatei americane, care tocmai debarcase în Granada pentru a răsturna regimul pro-cubanez. Grila noastră de analiză ar fi cu totul alta dacă am avea alt scop
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
teatru și cinema, membri ai clerului, cercetători, profesori...O anumită influență au avut și broșuri ca Micul carnet roșu al elevului sau sloganele înscrise cu grafitti. Un mediu purtător special a fost cel al "îngrijitorilor sufletelor și corpurilor" (expresia lui Henri Mendras): psihologii, sociologii, cei care munceau în domeniul social, educatori și animatori de toate felurile. Mișcarea a pătruns în școli și chiar în saloanele lumii bune, pentru a ajunge în sfârșit în organizațiile muncitorești, prin intermediul intelectualilor implicați. S-a confirmat
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, R. McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie. Observația, Henri Peretz • Noile sociologii, Philippe Corcuff • Noțiunea de cultură în științele sociale, Denys Cuche • Noua problemă socială, Pierre Rosanvallon • Sociologia banilor, Nigel Dodd • Sociologia dezvoltării comunitare, Ion I. Ionescu • Sociologia minciunii, J.A. Barnes • Sociologia culturii, Matthieu Béra, Yvon Lamy • Sociologia
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, R. McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie. Observația, Henri Peretz • Noile sociologii, Philippe Corcuff • Noțiunea de cultură în științele sociale, Denys Cuche • Noua problemă socială, Pierre Rosanvallon • Sociologia banilor, Nigel Dodd • Sociologia dezvoltării comunitare, Ion I. Ionescu • Sociologia minciunii, J.A. Barnes • Sociologia culturii, Matthieu Béra, Yvon Lamy • Sociologia
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
trimit către o experiență optică, reprezentare menită unei percepții vizuale (o experiență senzorială) și care va produce un tip de realitate prin asemănare (Wunenburger [1997] 2004: 18). Astfel, corpul joacă un rol esențial în procesul de decodare a imaginilor. Pentru Henri Bergson (apud Manghani et al., 2006: 44), cunoașterea se poate atinge printr-un aspect nonrațional: "Lumea devine "un agregat de imagini", iar percepția lumii se realizează când exact aceste imagini se referă la eventuală acțiune a unei imagini particulare, corpul
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Louvre (1990-2003), al Montpensier Finance (din 2004), administrator și vice-președinte al Direcției de coordonare bancară și financiară Polo de Paris François Floquet Institutul de înalte studii de apărare națională Golf du prieuré de Sailly Thierry Pascault Sainte-Croix de Neuilly, liceul Henri V, Wharton Business School (Philadelphia), Școala Centrală Inginer-consultant (Crédit Lyonnais), vice-președinte al A.T. Kearney (consultant pe chestiuni de strategie și management) Golf de Saint-Cloud Jacques Pinauldt Liceul Louis-le-Grand, facultățile de drept din Amiens și Paris X, Centrul de studii
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
același timp plăcut și somptuos, pe care proprietarii l-au umplut cu comori" (Guide bleu, 1984, p. 968). Muzeul Cernuschi și-a pierdut caracterul de reședință locuită, dar clădirea rezistă, iar colecțiile sunt aceleași de pe timpul când proprietarul lor, bancherul Henri Cernuschi, încă mai locuia aici. Am putea continua cu înșiruirea acestor exemple de reședință, imortalizate în felul acesta: vila Éphrussi de Rothschild din Saint-Jean-Cap-Ferrat sau vila Kerylos din Beaulieu-sur-Mer își vrăjesc vizitatorii. Cultura muzeelor și operele marilor pictori nu sunt
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
Paris, 1998. SMITH Bonnie, Les Bourgeoises du Nord (1850-1914), Perrin, Paris, 1989. SOMBART Werner [ed. I: 1928], Le Bourgeois. Contribution à l'histoire morale et intellectuelle de l'homme économique moderne, Payot, "Petite bibliothèque Payot", Paris, 1966. SULEIMAN Ezra, MENDRAS Henri (coord.), Le Recrutement des élites en Europe, La Découverte, Paris, 1996. SYNTHÉSES "Revenus et patrimoine des ménages. Edition 1998", nr. 19, INSEE, 1998. TOUSSAINT Yvon, Les Barons Empain, Fayard, Paris, 1990. VANDEMEULEBROUCKE Martine, VANESSE Marc, Paroles d'argent. Les riches
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, Christine Knussen, Ronald McQueen • Metodele în sociologie. Observația, Henri Peretz • Noile sociologii, Philippe Corcuff • Noțiunea de cultură în științele sociale, Denys Cuche • Noua epocă a inegalităților, Pierre Rosanvallon, Jean-Paul Fitoussi • Noua problemă socială, Pierre Rosanvallon • România religioasă, Mălina Voicu • Roumanie. Regards sociologiques, Ion. I. Ionescu • Schimbare socială și identitate
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
Regele Lear. Tragedie în 5 acte. Din și în formă originală de Dragoș Protopopescu, București (Socec), 1944, 171 p. Regele Lear, "Bibliotecă Teatrului Național", Bucurei 1946 Lawrence Olivier joacă cu mare succes în rolul titular la Teatrul Old Vic. 1947 Henri Fluchere publică în acest an Shakespeare: dramaturge élisabethain conținînd prelegerile ținute în timpul ocupației naziste. "În Regele Lear vînturile puternice ale nebuniei urlăîn noapte, pește dealul nesfîrșit, smulgînd din pămînt, cu aceeași furie, stejarul și trestia. În comparație, celelalte tragedii ni
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Ferreol • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, R. McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie. Observația, Henri Peretz • Motivația. Teorii și practici, Carmen Buzea • Noile sociologii, Philippe Corcuff • Noțiunea de cultură în științele sociale, Denys Cuche • Noua problemă socială, Pierre Rosanvallon • România religioasă, Mălina Voicu • Roumanie. regards sociologiques, Ion. I. Ionescu • Sat bogat, sat sărac. Comunitate, identitate
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Baron 23. Prin subscripția inițiată de lojă s-au adunat banii necesari pentru împlinirea proiectului. Printre fondatori se regaseau viitori profesori ai acesteia sau oameni politici ce se vor afirmă în prim-planul vieții publice belgiene, precum Charles de Brouckère, Henri de Brouckère, Eugène Defacqz, Charles Rogier, Pierre- François Van Meenen ori Sylvain Van de Weyer 24. Așadar, Universitatea Liberă nu era o institutie gestionată de stat, astfel că anumite date ale școlarității, dar și ale administrației proprii, aveau reguli speciale
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
membri, cu precădere notabili; ulterior, au fost incluși în acest organism și reprezentanții profesorilor, Rectorul, președinții de facultăți etc.28. Consiliul de Administrație se găsea sub autoritatea unui președinte (cei dintâi care au ocupat această funcție au fost omul politic Henri de Brouckère pentru o scurtă perioadă în 1834, iar apoi Primarul orașului Bruxelles, Nicolas Rouppe, până în 1838)29. Direcția universității o asumă însă un Administrator Inspector, poziție deținută de Pierre-Théodore Verhaegen din 1834 până la moartea sa, în 1862, apoi de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
magistrale 40. Dintre cei mai cunoscuți profesori ai Facultății de Drept, specializați în toate domeniile juridice ale acelor vremuri (administrativ, civil, comercial, internațional, penal, public, român, sisteme penitenciare etc.) îi amintim pe Albéric Allard, Ansiaux, Égide-Rodolphe-Nicolas Arntz, Charles de Brouckère, Henri de Brouckère, Modeste Cornil, Georges Cornil, Eugène Defacqz, Alfred Giron (a avut cursuri de legislație minieră și la École Polytechnique), Hanssens, Nys, David Picard, Edmond Picard, Adolphe Prins, Alphonse-Pierre-Octave Rivier, Adolphe Roussel, Jean-François Tielemans, Alfred Vauthier, Pierre-Théodore Verhaegen etc., care
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
studențeasca a românilor de la Universitatea Liberă din Bruxelles poate erau doar studenți disparați, neafiliați, căci documentele nu sunt clare în această privință -, care se alătură prin 1925 Asociației inginerilor și studenților români ce avea sediul central la Liège (8, rue Henri de Dinant, iar apoi pe 5, rue de l'Académie)43. Asociația generală, cu sediul la Liège, avea aproape 500 de membri, un statut, care era transmis Ministrului României la Bruxelles din acea vreme, Henri Catargi, pe data de 16
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
central la Liège (8, rue Henri de Dinant, iar apoi pe 5, rue de l'Académie)43. Asociația generală, cu sediul la Liège, avea aproape 500 de membri, un statut, care era transmis Ministrului României la Bruxelles din acea vreme, Henri Catargi, pe data de 16 martie 192544. Două erau obiectivele pe care și le propunea această societate, anume: "înfrățirea tuturor studenților și inginerilor români din Belgia prin dezvoltarea ideilor pe cale intelectuală", respectiv "ajutorul reciproc și reprezentarea intereselor studențimei române față de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
114, 189, 211 Butărescu, Adrian / 127 Butză, Vasile / 13, 124, 134-147, 161, 163-165, 167, 171, 192, 214 C Caloianu, Mihail / 76 Caranfil, Constantin / 63 Carp, Petre P. / 65 Carpentier, Eugène / 37 Casimir, Victor / 83 Castro / 34 Catargiu, Barbu / 112 Catargi, Henri / 123 Cazaban / 170 Căplescu, Ernan / 73 Cârlova, Gheorghe / 60, 64, 69, 70 Cerchez, Gheorghe / 57 Cincă, Victor / 127 Charlier, Gustave / 34 Chicireanu, Nicolae / 79 Christodulo, Emanoil / 56 Christodulo, I. A. / 102 Claparède, E. / 45 Cohen / 34 Cohn, Filip / 127 Condeescu
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
60, 64, 69, 70, 94, 102, 113, 170, 188, 210 D Dan, Aurel / 63 Dariu, Nicolae / 127 Davilla, Carol / 110 Dănescu, Constantin / 69 D'Alviella, Eugène Goblet / 28, 34 De Boeck, Jean / 37 De Brouckère, Charles / 26 30 De Brouckère, Henri / 25, 26, 30 De Brouckère, Louis / 40, 46 De Crock, Jean / 37 De Greef, Guillaume / 40, 42, 49 De Keyser, Ch. / 27 De Moor / 173 De Moț, Em. / 26 De Murger, Henri / 170 De Raucour, Ch / 26 De Roubaix, Louis
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
37 De Brouckère, Charles / 26 30 De Brouckère, Henri / 25, 26, 30 De Brouckère, Louis / 40, 46 De Crock, Jean / 37 De Greef, Guillaume / 40, 42, 49 De Keyser, Ch. / 27 De Moor / 173 De Moț, Em. / 26 De Murger, Henri / 170 De Raucour, Ch / 26 De Roubaix, Louis / 27, 37 De Smeth, Édouard / 37 De Smeth, Joseph / 37 De Villers / 40 Defacqz, Eugène / 25, 30 Delavrancea, Barbu / 138 Demetrescu, Traian / 66 Demoor, J. / 27 Denis, H. / 28, 32 Depaire, J.B.
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]