3,545 matches
-
cu tăișul în bătătura casei, aprinderea lumânării de la Înviere, rugăciuni sau semnul crucii. HORELE Dansuri locale În satele Dealu Perjului și Lazu aveau loc în aceeași zi două hore, în funcție de categoria socială din care făceau parte tinerii. Se făcea o horă a flăcăilor de rând, unde se cânta din vioară, țambal, cimpoi, fluier, caval, ocarină, cimpoi și cobză și o horă a celor mai avuți, care-și plăteau fanfară. În satele Valea Iepei, Bărboasa și Tarnița erau cunoscute tarafurile lui Țîmpău
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și Lazu aveau loc în aceeași zi două hore, în funcție de categoria socială din care făceau parte tinerii. Se făcea o horă a flăcăilor de rând, unde se cânta din vioară, țambal, cimpoi, fluier, caval, ocarină, cimpoi și cobză și o horă a celor mai avuți, care-și plăteau fanfară. În satele Valea Iepei, Bărboasa și Tarnița erau cunoscute tarafurile lui Țîmpău, Neculai Crețu, Gh. Samoilă, Ion Sofronea, Coca I, Vasile Sularu Vasile și Gheorghe Maftei. În satele comunei se întâlneau o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o serie de jocuri populare cu specific local dar și jocuri comune cum ar fi Bătuta, Corăgheasca, Țărăneasca, Ruseasca, Ciobănașul și Trece rața la Buhoci . Se spuneau diferite strigături: „Lelia cu șorțul roș,/ Nu știe să umple borș,/ Dar la horă cu flăcăi,/ Ea se prinde mai întăi”. Cântecele populare locale, doinele și baladele, sunt expresie a vieții spirituale, a trăirilor și sentimentelor oamenilor de pe aceste meleaguri. Sunt concludente versurile: Foaie verde lemn de scai,/ Inimă de putregai,/ N-am cuțit
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
spălat, după ce s-a băut de trei ori din ea, iar ceea ce a mai rămas, se arunca la un loc curat. Descântecul „de dragoste” (cules de la Ruxandra Bertea din Bărboasa) Se rostea în șoaptă, atunci când flăcăul și fata plecau la horă: „Cum ascultă toată lumea/ Clopotele trăgând,/ Muzică în sat cântând,/ Păunii cârâind/ Așa să asculte toți pe Ioana și pe Ion/ Toți flăcăii și toate fetele./ Și să vorbească cu dânșii./ Fugiți, voi ciunți pârliți/ Că vin eu cu Ion/ Cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
toate fetele./ Și să vorbească cu dânșii./ Fugiți, voi ciunți pârliți/ Că vin eu cu Ion/ Cu trei vișini înfloriți’’.Se spune că farmecul de la primul descântec de dragoste îl iau la dânșii i-l poartă, astfel ca ajunși la horă, ei petrec împreună, joacă și se distrează. Descântec „de lichitură” (cules de la Catinca Tofan) Când copiii sau tinerii trăgeau câte o sperietură, se spunea că trebuie descântați. Simptomele acestei boli erau dureri de cap și tresăriri prin somn. Toate acestea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
macaturile și cuverturile de pat, lucrate astăzi în zeci de ițe. Costumele populare ale țăranilor din Tarnița, Slobozia și Lunca - Filipeni reprezentau un caz izolat în localitățile băcăuane, diferențiindu-se net de cele ale „cojanilor” La bâlciurile periodice de la Bărboasa, hora dornenilor se distingea de cea a răzeșilor prin portul specific neîntâlnit în celelalte sate cât și prin jocurile lor. Rezultă că portul popular îndeplinește pe lângă funcția estetică și funcția de însemn a unei comunități etnice. Portul femeiesc se definește ca
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
erau: cămașă-ie, fusta în feluri, batista pe cap, pestelca, ilicul, betele, ciorapii de lână, opincile și mai recent pantalonii. Fetele și femeile clăcașilor din Tarnița aveau o preocupare permanentă pentru a-și împodobi capul. Astfel, fetițele până a ieși la horă, purtau părul împletit în două codițe, cu cărare pe mijloc. Când acestea ieșeau la horă, semn al integrării în colectivitate, își schimbau pieptănătura, purtând părul împletit într-o coadă, cu coc la spate și umblând descoperite. Din momentul în care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și mai recent pantalonii. Fetele și femeile clăcașilor din Tarnița aveau o preocupare permanentă pentru a-și împodobi capul. Astfel, fetițele până a ieși la horă, purtau părul împletit în două codițe, cu cărare pe mijloc. Când acestea ieșeau la horă, semn al integrării în colectivitate, își schimbau pieptănătura, purtând părul împletit într-o coadă, cu coc la spate și umblând descoperite. Din momentul în care treceau în rândul nevestelor își prindeau părul în două cozi, legate la ceafă, fixate cu ajutorul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Vraciu și Grigoreanu se purta peste cămașă ilicul împletit din lână albă în mai multe modele. Peste jaletcă se purta o haină scurtă de suman denumită „chepeneag”, ornamentată cu benzi înguste și decupaje florale tip „coada șoricelului”. Flăcăii ieșeau la horă cu sumane găitănite 1, purtau tot timpul anului opinci din piele de porc, cu „gurgui” și încrețite la călcâi și oghele 2 din suman alb sau negru. La confecționarea flanelelor, ilicelor și a pielicelelor pentru căciuli se mai folosește și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
atelierele specializate din Gloduri și Stănișești și din cizme cumpărate din comerț sau confecționate la meșteri precum Zaharia C. Zaharia sau Costică V. Savin. În satele cojanilor, costumele de sărbătoare se îmbrăcau la anumite ocazii, cum ar fi nunți sau hore, fiind admirate de către toți membrii comunității. Astfel se explică grija permanentă pentru a descoperi noi efecte cromatice, noi combinații de motive ornamentale, care să le întreacă pe cele existente până atunci. În acest scop, erau asimilate curentele „la modă” care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se explică grija permanentă pentru a descoperi noi efecte cromatice, noi combinații de motive ornamentale, care să le întreacă pe cele existente până atunci. În acest scop, erau asimilate curentele „la modă” care circulau în lumea satelor și la oraș. Hora satului era locul și prilejul de etalare a talentului gospodinelor și fetelor de măritat. Aici era locul pentru integrarea obiceiului de artă populară, prin aprobarea sau dezaprobarea lui. Membrii colectivității deveneau primii critici ai costumelor populare, acest fapt căpătând o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
arta noastră populară. În folosirea costumului popular, s-au produs mutații legate de noile funcții ce i s-au atribuit, în ultimii ani, pe linia dezvoltării mișcării artistice de amatori. La Tarnița, costumele împreună cu dansurile populare specifice au părăsit tradiționala horă de la Troița din mijlocul 203 satului, pentru a urca pe scena Căminului cultural, ca mesagere ale unor manifestări pline de semnificații din istoria culturii populare. Cu regret constatăm în prezent că globalizarea și faptul că majoritatea articolelor de îmbrăcăminte pot
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
tot ce mai putea să dăinuiască. Și nu m-a întâmpinat un frate, care nu mai lătra legat sub șură: Lăbuș, cel care-mi dijmuia mălaiul de la gură. Pe uliță, bătrânii nu mai stăteau la sfat și nu mai răsunau horele în sat. Era o liniște deplină. Nici măcar fântâna cu cumpănă de lângă poartă nu mai scârțâia! Am intrat în casă și de pe pereții îmbătrâniți priveau la mine, tăcuți, doar sfinții din icoane, sub care îngenuncheau trudiții mei părinți. Sub ele îngenuncheam
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vrednică după părerea mea de îngăduință și iertare.”226 Neifile nu vede decât în prostituție stigmatizarea femeii, în afara acesteia este liberă de a se călăuzi după placul inimii, căci cinstea nu poate rezista acolo unde atracția fizică este irezistibilă. În hora povestirilor va intra și Elisa. Nu este cu nimic mai prejos decât celelalte tinere, inițiată în cultura vremii, folosește cu ușurință citate din limba latină, crede în valoarea instructivă, moralizatoare a povestirilor: „Căci orișice poveste, de-i vrednică, foloase aduce
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ziarului RULMENTUL. Toate împotrivirile mele nu l‐ au impresionat. Așa că, vrând nevrând, am preluat ziarul. Nu mi‐ a fost deloc ușor. Nu știam pe vremea aceea ce este măcar un quadrat, dar mite alte treburi de bucătărie internă. Intrat în horă nu mă puteam compromite și culmea, începuse să‐ mi placă. Scriam aproape tot ziarul. Colaborato rii veneau cum puteau și scriau, nu întotdeauna ce trebuie și cum trebuie. Pus sub lupa conducerii fabricii și a Comitetul ui de partid, nu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
rămas doar corpul principal al caselor în care locuiesc... văduva nepotului, copii lor, nepoții... mulți, mulți pentru un spațiu care s‐a părăduit... Acolo la Priponeștii de Sus se află copilăria ș i primii ani ai adolescenței mele, amintirile de la horele ș i serbările satului, corpurile părinților, fraților și surorilor mel e... Îmi este dor de apa de la fântâna din medeanul satului... De toți ai satului îmi este tare dor... Acolo este încă o parte din viața mea... Autorul Școala cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Info-monitorul" și apoi "Obiectiv". E interesant destinul acestuia din urmă, prin trecerile succesive în proprietatea cuiva și prin ziariștii care-și câștigă destul de cuminți pâinea aici. Alte publicații până în anul 2000: Arcașii, Ethos, La Steaua, Meridianul ( I, 1996), Clepsidra, (1997), Hora din Străbuni (o foaie pentru un festival dispărut), Academia Bârlădeană (2000) și alte câteva. Anul 2000: reapare, ca An I, Meridianul de Vaslui-Bârlad-Huși (bisăptămânal, trisăptămânal, cotidian, săptămânal) care a îndeplinit cel puțin 3 funcții: arhivă (prescurtată) pentru TV.V și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
conferă o AUTORIZARE pentru a-și susține valoarea, oriunde s-ar afla, acum și în viitor ! III) Nimeni nu va mai putea nega situarea într-o competiție cu mare specific, pentru care merită să se zbată ! Cine nu intră în horă, poate căsca pe la ostrețe ! IV) în bătălia pentru IMAGINE, mai necesară ca un premiu în bani, gala este podiumul de referință. Dar mai ales de credibilitate, având în vedere criza în care se află jurnalismul ! Desigur, vor exista și detractori
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
delegaț ia. Felicitări, Luciane! -Vă puteți închipui câte tone de pliante, scheme, programe, CD-uri și alte materiale publicitare se aruncă pe piață? -Vă întrebați... până la urmă... care-i câștigul? Răspund simplu cine câștigă: baba la uluc sau cel din horă! Trebuie să fim și noi cât mai prezenți în hora globalizării..... (MERIDIANUL, An IX, nr.29 (707), joi, 9 august 2007, Editorial) VALENTIN SILVESTRU -prietenul TV.V. prietenul nostru Puțini știu cât de apropiat am fost cu binecunoscutul (atunci) și aproape
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
pliante, scheme, programe, CD-uri și alte materiale publicitare se aruncă pe piață? -Vă întrebați... până la urmă... care-i câștigul? Răspund simplu cine câștigă: baba la uluc sau cel din horă! Trebuie să fim și noi cât mai prezenți în hora globalizării..... (MERIDIANUL, An IX, nr.29 (707), joi, 9 august 2007, Editorial) VALENTIN SILVESTRU -prietenul TV.V. prietenul nostru Puțini știu cât de apropiat am fost cu binecunoscutul (atunci) și aproape uitatul (acum) umorist, adoptat ca fiu al Vasluiului, născut în
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
partide !! Mai curge multă apă pe Bârlad până să se destrame acest sistem care, până la urmă, asigură o conduită... uniformă ! Din păcate prietenia în politică nu există ! Iată în județul Vaslui prietenia între persoane asigură unitate de vederi, vizibilă în hora cumetriei peste sate și hotare ! Jucăria referendum-ului i-a reușit lui Băsescu ! De necomentat ! Dar monstruos și păgubos ! (MERIDIANUL, An IX, nr.48 (726), joi, 6 decembrie 2007, Editorial) MUGURI, FLORI și... POLITIC| ! Cam vântoasă primăvara asta și la
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
și turnătoria. Oricum, cei mai hoți și mai răi sunt cetățeni ai Madridului, Parisului, Romei (ș.a.) cu acte în regulă. Doar suntem în U.E. Seara, copiii aceștia "amestecați" mai întemeiază câte un joc de tipul "țară, țară, vrem ostași" sau hore cu strigăturile cele mai diverse. Cum grija cea mare a cântăreților e să ceară "politicos", "N-aveți o mie de lei?", pentru vreo "eugenie" (pâinea goală-i strică la stomac), adică să mănânce cât mai bine, am surprins și perechea
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
fără răspunderi și adoptă poziția de forță, amenință cu reclamații peste tot... Mă întreb: cum poate asigura unitatea salariile, adică mâncarea pentru ei dacă-s doar "cântăreți"? Ce-i de făcut ca oamenii ăștia să-nțeleagă că ei sunt în HORA MUNCII, după cum cere întreprinzătorul și nu altfel ? Cât îi mai poate ține cineva, angajați, cu o asemenea mentalitate ? Chiar dacă mai are mama de mâncare... nu vine iarna ? (MERIDIANUL, An IX, nr.42 (720), joi, 25 octombrie 2007, Editorial) Hoție cu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
asemănător ca sens, tot despre Victor Crăciun, însă într-o expresie mai elegantă, am citit într-un articol semnat acum câțiva ani de Dinu Mihail. Controversatul personaj, Victor Crăciun, este adulat de cei cărora le-a dat diurne grase la hora românilor de pretutindeni, și contestat categoric de ceilalți, mult mai mulți, rămași pe dinafară. Asta e: chipuri și destine românești postdecembriste. Articolul lui Vasile Malanețchi este găzduit - amară ironie! - de rubrica „Lecții de românism”. Aprilie, 1997 Adunarea generală a Filialei
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
a lungul ultimului secol, o componentă nedisputată a patrimoniului școlar. Începe cu discursul directorului despre "însemnătatea zilei", continuă cu un număr de cântece patriotice sau folclorice și cu poezii dedicate evenimentului eventual cu o "scenetă" apoi se încheie cu binecunoscuta "Horă a Unirii"; la ea iau parte cât mai mulți dintre cei prezenți, anulând diferența inițială între public și actori, între "conducere" și cei conduși. Indispensabilă ceremoniilor publice de la 24 ianuarie, "hora" a fost translată și spre celebrarea zilei de 1
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]