4,292 matches
-
de „așezare”, categoria „locuire civilă”, reperul „în apropierea localității, pe un deal”, punctul „Dealul Stupinilor”. Localitatea este atestata documentar din anul 1366. Nu departe de localitatea Stupini, în localitatea Păduriș (fosta "Strâmba"), se află Mănăstirea Strâmba, reînființata în 1993, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.
Stupini, Sălaj () [Corola-website/Science/301835_a_303164]
-
La fel s-a întâmplat și în 1917 când autoritățile maghiare au ridicat unul dintre cele două clopote de la biserica din Marin. Șematismul Diecezei Greco-Catolice de Gherla din 1867 arată că, în parohia Marin există o biserică de lemn cu hramul “Sfinții Mihail și Gavril”. Tot aici se precizează că matricolele bisericești se țin în Marin din 1824, în sat există o școală de lemn cu 39 de școlari, preot paroh este Sacota Ioan (născut în 1799, hirotonit în 1822), iar
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
în casa profesorului Petru Maxim și a soției Onița, timp de aproape nouă ani. În 1996 a fost sfințit locul pentru construcția unei noi biserici, iar pe data de 21 noiembrie 1998 a fost sfințită biserica unită din Marin, cu hramul “Intrarea în Biserică a Preacuratei Fecioare Maria”. De menționat faptul că, deși reapariția greco-catolicilor în anii ‘90 a fost privită cu rezerve și chiar cu ostilitate de către unii săteni, ulterior relațiile enoriașilor din cele două culte au intrat în normalitate
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
ar fi ajuns după declanșarea Războiului Crimeii (1853-1856). Mânăstirea era anterioară întemeierii satului. Adăugăm ceva cunoscut, anume, prezența actuală a „lutăriilor” a loesului galben ce se pretează și la fabricarea vaselor și arte factelor din lut. Biserica fostei mănăstiri cu hramul„ Adormirea Maicii Domnului a rezistat, ce-i drept, consolidată, până în prezent. Cărțile de cult se pot vedea la Muzeul Mănăstirii Cocoșu. A fost o vreme parohie, dar dintr-un raport al sătenilor care refuzau ca centru parohial, cu avizul primăriei
Hamcearca, Tulcea () [Corola-website/Science/301842_a_303171]
-
va coloniză populația românească în localitate, astfel peste ani avem pentru satul Florești o populație de 330 de locuitori de origine română și 22 de țigani creștini. În anul 1897, în Florești se ridică o școală mixtă. Biserică ce poartă hramul "Acoperământul Maicii Domnului" este fondată la inițiativa unei rusoaice din satul "Geaferca Rusă", în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Florești, Tulcea () [Corola-website/Science/301838_a_303167]
-
pârâu ce izvorăște din estul satului și care curge sinuos spre Dorobanțu, apoi, „șiret” se întoarce spre vest revărsându-se, pe lângâ Pecineaga, în Dunăre. Biserica, zidită de localnici prin anii1920-27, din piatră albă, pe o stâncă de piatră, cu hramul „Sf. Ilie” , a suferit din cauza cutremurelor secolului trecut; 1940, 1977, 1981, 1986, 1990, a fost restaurată între anii 2004-2009 de meșteri locali, Jinga Gheorghe,ș. a. ajutați efectiv de. primărie. Pictura este realizată de un grup de studenți de la Facultatea de
Meșteru, Tulcea () [Corola-website/Science/301850_a_303179]
-
Eparhiei Hușilor, P.C. protopopul Vasile Popa Circ.II Șcheia, fiind preot paroh economul Mihai Lapteș, epitropul Ioan Ramașcanu, Ioan Coman și Cain Anisie, în anul de la Hristos 1930 luna august s-a pus piatra acestui SF.Lăcaș de biserică cu hramul SF.Voevozi care s-a refăcut din nou punîndu-se fundație de piatră. Biserica este considerată ca monument istoric, după cum se vede din sinodicul parohiei astfel: Localul de biserică este adus din fostul sat Bălițeni de pe valea Telejnei la anul 1743
Bereasa, Vaslui () [Corola-website/Science/301863_a_303192]
-
soția sa Mina, alături de domnitorii Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu. Știm cu certitudine, dintr-o inscripție de pe ușa din lemn sculptat a bisericii (azi dispărută), că în ianuarie 1699, construcția era gata, pictura finalizându-se în 1722. Biserica a primit hramul “Adormirea Maicii Domnului” și a devenit schit de călugări, fiind înzestrată cu fosta moșie a moșnenilor din Bordești: pădure, livadă, fâneață, loc de moară, vad de han și, mai ales, vie. Biserica are un plan clasic, trilobat, cu naosul și
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
Pardina care erau în majoritatea lor creștini s-au hotărât să-și construiască biserica lor proprie pe terenul obținut prin împroprietărire. În acest scop au cerut aprobarea stăpânirii otomane pe care au obținut-o și au început construirea bisericii cu hramul ,Nașterea Maicii Domnului. În acel timp un turc ienicer, anume Kirim, după ce a terminat serviciul militar a rămas în comuna Pardina. El se ocupa cu creșterea vitelor și pescuitul, pentru că avea două gârle în baltă pe care le exploata. El
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
au fost pentru un veac și jumătate principalii proprietari ai moșiei Buhăieștilor; deasemenea, este stră-străbunicul biospeologului Emil Racoviță. Pe fiul lui Ștefan Caracaș, ce purta întocmai numele tatălui, buhăieștenii îl pomenesc și azi, acesta fiind ctitorul bisericii din sat, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", construită în 1798. El apare în pridvorul bisericii, în portretul de ctitor, alături de soția Catrina. Documentele cu referire la moștenirea pitarului Caracaș arată amploarea apiculturii în ținutul Vasluiului la acea vreme. Buhăieștii de Jos sînt și acum
Buhăiești, Vaslui () [Corola-website/Science/301867_a_303196]
-
sec.al XIX proprietarul moșiei a ridicat o biserică din lemn care a fost distrusă în urma unui incendiu așa că executorul testamentar al lui Neculai Chiriac, Dimitrie Castroian (1813-1898), a ridicat o nouă biserică din cărămidă arsă în anul 1875 cu hramul "Sfântul Neculai". Preotul care slujește la Brăhășoaia are în primire și bisericile - filiale din Călugăreni și Cănțălărești, datorită numărului mic de enoriași. Cândva, în satul Brăhășoaia era o intensă activitate culturală dar acum lipsește cu desăvârșire. La 30.01.1937
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
în anul 1718, în care face o interesantă genealogie a propriei familii. Devenind (prin căsătoria cu fiica lui Gh. Cuza, Ecaterina), noul proprietar al moșiei Bârzești, marele vornic Constantin Vârnav ctitorește în 1845 o biserică din zidărie de cărămidă cu hramul "Nașterea Maicii Domnului" iar pe cea din lemn o mută în satul vecin Dobroslovești(al cărui proprietar era) aflat la 6 km.est de Bârzești și unde se află și astăzi, fiind declarată monument istoric. Actuala biserică din Bârzești deține
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
în 1958. Până în acest an, credincioșii din Cănțălărești fuseseră nevoiți să străbată câțiva kilometri la biserica veche, intrată acum în proprietatea satului vecin, Ciofeni. Biserica nouă are formă de navă, este foarte mică în raport cu numărul locuitorilor în scădere și are hramul "Sfânta Cuvioasă Parascheva". Datorită numărului mic de enoriași, dintotdeauna aici a oficiat serviciul religios preotul din satul Brăhășoaia, aflat la 3 km sud-vest de Cănțălărești. Prin anii '50 ai secolului al XX-lea s-a înfiripat o efemeră activitate culturală
Cănțălărești, Vaslui () [Corola-website/Science/301870_a_303199]
-
clasele I-VIII Grivița fondată în anul 1892 de către profesorul Stroe S. Belloescu, școala având un număr de peste 290 elevi. Grădinița cu program normal aflată în centrul satului, vizavi de primărie. Biblioteca comunală situată în cadrul Căminului Cultural Biserica ortodoxă, cu hramul pe 21 mai, de Sfinții Mari Împărați Constantin și Elena În fiecare an pe data de 26 octombrie se serbează hramul satului (ziua satului) mai exact în ziua de Sfântul Dumitru.
Comuna Grivița, Vaslui () [Corola-website/Science/301886_a_303215]
-
cu program normal aflată în centrul satului, vizavi de primărie. Biblioteca comunală situată în cadrul Căminului Cultural Biserica ortodoxă, cu hramul pe 21 mai, de Sfinții Mari Împărați Constantin și Elena În fiecare an pe data de 26 octombrie se serbează hramul satului (ziua satului) mai exact în ziua de Sfântul Dumitru.
Comuna Grivița, Vaslui () [Corola-website/Science/301886_a_303215]
-
iar acoperișul a fost din șindrilă. În urma numeroaselor reparații a fost luată scândura care putrezise și s-a tencuit, când cu lut când cu mortar din nisip și ciment,în zilele noastre. Acoperișul a fost refăcut din tablă.Biserica are hramul "Sfinții Voievozi Mihai și Gavril". Tot în această biserică a funcționat timp de 18 ani (1836-1854) și cea de-a doua școală ca an de înființare de pe teritoriul istoric al județului Vaslui, fiind devansată doar de cea din satul majoritar
Călugăreni, Vaslui () [Corola-website/Science/301869_a_303198]
-
biserica devine enorie. La intrarea dinspre sud în satul Lespezi se găsește o ciușmea, monument înregistrat în lista monumentelor istorice Cod LMI VN-IV-m-B-06628. Ziua satului Lespezi este la 8 septembrie, dată ce corespunde cu sărbatoarea religioasă a Nașterii Maicii Domnului, hramul bisericii din localitate. La 8 septembrie 2007 oficialitățile locale au inaugurat construcția noului Cămin Cultural al satului Lespezi.
Lespezi, Vrancea () [Corola-website/Science/301880_a_303209]
-
altă dovadă a vechimii satului o reprezintă existența în cimitirul de la Moldova a doua cruci ale eteriștilor, luptători greci morți în timpul revoluției de la 1821 și îngropați în gropi comune. De asemeni, în 1819 există în Maluri Moldova o Biserică cu hramul "Cuvioasa Parascheva" zidita în 1802. Biserică de la Maluri Munteni este zidita de boierul Robescu și soția sa și are hramul "Sfanțul Ierarh Nicolae", datând din 1819, după moartea ultimului domn fanariot din Muntenia, Alexandru Șuțu. O altă diviziune a satului
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]
-
în timpul revoluției de la 1821 și îngropați în gropi comune. De asemeni, în 1819 există în Maluri Moldova o Biserică cu hramul "Cuvioasa Parascheva" zidita în 1802. Biserică de la Maluri Munteni este zidita de boierul Robescu și soția sa și are hramul "Sfanțul Ierarh Nicolae", datând din 1819, după moartea ultimului domn fanariot din Muntenia, Alexandru Șuțu. O altă diviziune a satului o constituie Caunul, fostul sat e Boțești, care aparținea de Maluri Munteni. Lista de dovezi care susțin ideea vechimii satului
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]
-
urmând ca în 1968 să fie construit localul actual al școlii). În prezent, în școala de la Maluri funcționează 4 clase simultan și grădiniță. În istoria satului au fost identificate mai multe biserici, cea mai veche atestata documentar fiind Biserică cu hramul"Cuvioasa Parascheva" din Maluri Moldova din 1802. Acum pe ruinele acestei Biserici a fost construită o capelă pe care o putem vedea și astăzi, decorată cu icoane vechi de sute de ani și cu o cruce mare care a aparținut
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]
-
a aparținut troiței de lângă căminul cultural. De asemeni, mai există și o biserică la Maluri Munteni în care se slujește Sfântă Liturghie în fiecare duminică și sărbătoare. În satul Maluri există un singur monument istoric: Biserică de la Maluri Munteni cu hramul "Sfanțul Ierarh Nicolae". Această a fost zidita de către boierul Costache Robescu și de soția sa, Măriuța în anul 1819, dar istoria vorbește și de o biserică zidita după 1700, dar care a fost demolată. Biserică a avut de înfruntat numeroase
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]
-
a făcut la data de 4 mai 1832. Odată cu ruinarea acestei biserici, s-a ivit necesitatea construirii alteia. Cel care a luat această inițiativă a fost pr.Manoilescu așa că pe 2 decembrie 1918 s-a sfințit noua biserică ce are hramul "Sf.Mare Mucenic Dimitrie,Izvorâtorul de Mir". În sat există cămin cultural și bibliotecă. Cu mulți ani în urmă, formația de dansuri din Mărășeni era renumită pentru prestațiile sale dar astăzi nu mai există decât în amintirile celor mai vârstnici
Mărășeni, Vaslui () [Corola-website/Science/301892_a_303221]
-
vechile centre monahale, de o atenție deosebită s-a bucurat și se bucură Mănăstirea Dimitrie Cantemir, care prin binecuvântarea sa, și-a început lucrările de reconstrucție. La 24 iunie 1997, Prea Sfințitul Ioachim a sfințit locul unei noi biserici cu hramul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie Izvorătorul de Mir, în memoria ctitorului domnitor Dimitrie Cantemir.
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
sate ale comunei și anume în 1968. În satul Muntenești există și funcționează cea mai veche biserică din comună construită din lemn în anul 1785 de ieromonahii: Avram, Lupu, Ghenadie și Dorofteiu și a fost declarată monument istoric. Biserica are hramul "Sfinții Voievozi Mihai și Gavril". Prima școală din Muntenești a început să funcționeze (în local închiriat)din anul 1922 avându-l ca prim învățător pe Ștefan Șendrea. Din 1935 și până în 1950 (când a fost mutat pe criterii politice la
Muntenești, Vaslui () [Corola-website/Science/301896_a_303225]
-
iar viitorului învățător și școlii, tot 17 pogoane. Din 1878 și până în 1939, enoriașii s-au dus la biserica din satul Mărășeni, sat aflat la 4 km sud de Ștefan cel Mare, dar, odată cu sfințirea noii biserici din sat (cu hramul „Înălțarea Domnului”) la 8 noiembrie 1939, oamenii nu au mai fost nevoiți să facă acest drum. Prima școală din sat a luat ființă în anul 1919 iar primul învățător preda și la școala din satul Cănțălărești (2 km nord) care
Ștefan cel Mare, Vaslui () [Corola-website/Science/301916_a_303245]