2,402 matches
-
Reghin - Bistrița - Vatra Dornei, 175 km Sprinturi intermediare: Reghin (31 km), Bistrița (91 km) Cățărări: Teaca (56 km, Cât C), Sărățel (79 km, Cât C), Pasul Tihuța (143 km, Cât A, 1197 m) Marți, 8 iunie: Vatra Dornei - Câmpulung - Gură Humorului - Fălticeni - Suceava, 137 km Sprinturi intermediare: Câmpulung (42 km), Gura Humorului (74 km), Fălticeni (113 km) Cățărări: Pasul Mestecăniș (20 km, Cât A, 1091 m) Miercuri, 9 iunie: Suceava - Gură Humorului - Câmpulung - Sucevița - Rădăuți - Siret - Botoșani, 226 km În ultimul
Turul României 2010 () [Corola-website/Science/319624_a_320953]
-
Bistrița (91 km) Cățărări: Teaca (56 km, Cât C), Sărățel (79 km, Cât C), Pasul Tihuța (143 km, Cât A, 1197 m) Marți, 8 iunie: Vatra Dornei - Câmpulung - Gură Humorului - Fălticeni - Suceava, 137 km Sprinturi intermediare: Câmpulung (42 km), Gura Humorului (74 km), Fălticeni (113 km) Cățărări: Pasul Mestecăniș (20 km, Cât A, 1091 m) Miercuri, 9 iunie: Suceava - Gură Humorului - Câmpulung - Sucevița - Rădăuți - Siret - Botoșani, 226 km În ultimul viraj al acestei etape s-a produs o căzătura în care
Turul României 2010 () [Corola-website/Science/319624_a_320953]
-
1197 m) Marți, 8 iunie: Vatra Dornei - Câmpulung - Gură Humorului - Fălticeni - Suceava, 137 km Sprinturi intermediare: Câmpulung (42 km), Gura Humorului (74 km), Fălticeni (113 km) Cățărări: Pasul Mestecăniș (20 km, Cât A, 1091 m) Miercuri, 9 iunie: Suceava - Gură Humorului - Câmpulung - Sucevița - Rădăuți - Siret - Botoșani, 226 km În ultimul viraj al acestei etape s-a produs o căzătura în care au fost implicați patru cicliști - Zoltan Sipos (România Under 23), Mustafa Guler (Konya Șekerspor), Dimitri Zaiets (Athlet Ucraina) și Angelo
Turul României 2010 () [Corola-website/Science/319624_a_320953]
-
zile, Fischer a format și a condus mai apoi o revoltă populară bucovineană armată. Armata sa cuprindea nu numai trupele de jandarmerie din Bucovina, ci și numeroși voluntari de diferite etnii și meserii. Punctele cheie ale rezistenței au fost Gura Humorului și Câmpulung Moldovenesc. Trupele lui Fischer nu numai că au respins forțele inamice, ci au recâștigat și controlul asupra capitalei, dar numai pentru o scurtă perioadă. Rușii conduși de generalul Andrei Selivanov au ocupat din nou Cernăuțiul la 20 noiembrie
Eduard Fischer () [Corola-website/Science/319068_a_320397]
-
(în ) (n. 1812, satul Plosca, Bucovina, Imperiul Habsburgic, astăzi în raionul Putila din Ucraina - d. 24 octombrie 1851, Gura Humorului) a fost un țăran huțul, care a condus răscoalele țărănești ucrainene din anii 1843-1844 și 1848-1849 din raionul Putila (Bucovina). A îndeplinit o scurtă perioadă funcția de deputat în Parlamentul austriac (1849). S-a născut într-o familie țărănească huțulă
Luchian Cobiliță () [Corola-website/Science/315664_a_316993]
-
țăranii au fost înfrânți de armată. În aprilie 1850, Luchian Cobiliță a fost arestat în orașul Verhovina din regiunea Ivano-Frankivsk. În urma torturilor pe care le-a suferit în închisoare, el s-a îmbolnăvit grav. A fost trimis în orașul Gura Humorului (acum în România), unde a murit la 24 octombrie 1851. Poetul ucrainean din Bucovina Iuri Fedkovici (1834-1888) a scris un poem intitulat "Luchian Cobiliță"', în care evocă sub formă de baladă viața lui Cobiliță.
Luchian Cobiliță () [Corola-website/Science/315664_a_316993]
-
inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având . Primii evrei au sosit în târgul Rădăuți la sfârșitul secolului al XVIII-lea venind din Galiția, dar și din localități ca Siret, Storojineț, Cernăuți, Suceava, Mihăileni sau Gura Humorului. Negustorul Iossel Reichnenberg, sosit în 1796, este primul evreu cunoscut aici. Registrul de taxe din 1807 consemnează existența a trei familii evreiești la Rădăuți. Autoritățile austriece nu au încurajat instalarea familiilor evreiești la Rădăuți. În anul 1816, contele Hardegg, trimisul
Templul Mare din Rădăuți () [Corola-website/Science/316574_a_317903]
-
La acea vreme, credincioșii romano-catolici nu aveau un preot permanent. Ei erau asistați religios de către preoți militari, care erau numai trei la număr. Aceștia ajungeau destul de rar în Suceava, întrucât trebuiau să țină servicii religioase și în alte localități: Gura Humorului, Vatra Dornei, Borșa, Sighet, Colomeea, Sniatin, Cernăuți și Siret. Prin Decretul Sfântului Scaun din 11 aprilie 1796, parohiile romano-catolice din Bucovina au fost scoase de sub jurisdicția Episcopiei de Bacău și încorporată în Arhiepiscopia de rit latin din Lemberg. La cererea
Biserica Sfântul Ioan Nepomuk din Suceava () [Corola-website/Science/316633_a_317962]
-
(n.24 iulie 1952, Gura Humorului) a fost un controversat director al companiei naționale Căile Ferate Române (CFR). A fost trimis în judecată de Direcția Națională Anticorupție în trei dosare, fiind acuzat că a efectuat ilegal cheltuieli cu titlu de investiții la prețuri supraevaluate, prejudiciind CFR cu circa
Mihai Necolaiciuc () [Corola-website/Science/318513_a_319842]
-
lucrează peste 3.000 de angajați. Legătura dintre Rifil și grupul Fraver datează din 1973. Politica industrială și comercială a firmei se desfășoară în cadrul grupului industrial textil constituit în România, care mai cuprinde: "Romalfa Câmpulung Moldovenesc", "Firmelbo Botoșani", "Novafil Gura Humorului", "Lonfil Botoșani" și "Filatura Buzău". Grupul a avut în 2003 cifra de afaceri de aproximativ 85,3 milioane euro iar în 2002 de 96,4 milioane dolari. În februarie 1999, Rifil a achiziționat pachetul majoritar al companiei producătoare de fibre
Rifil () [Corola-website/Science/318687_a_320016]
-
31, pe drumul care duce la Frătăuți, în apropiere de Templul Mare. Primii evrei au sosit în târgul Rădăuți la sfârșitul secolului al XVIII-lea venind din Galiția, dar și din localități ca Siret, Storojineț, Cernăuți, Suceava, Mihăileni sau Gura Humorului. Negustorul Iossel Reichnenberg, sosit în 1796, este primul evreu cunoscut aici. Registrul de taxe din 1807 consemnează existența a trei familii evreiești la Rădăuți. Autoritățile austriece nu au încurajat instalarea familiilor evreiești la Rădăuți. În anul 1816, contele Hardegg, trimisul
Sinagoga de pe str. 1 Mai nr. 31 (Rădăuți) () [Corola-website/Science/318770_a_320099]
-
în funcțiune. În timpul construcției au fost distruse unele vestigii arheologice valoroase. Într-un timp scurt, traseul nou construit a depășit ca importanță vechea linie care pornea de la Dărmănești. La începutul anilor 2000, Gara "Păltinoasa" a primit numele de Gara "Gura Humorului", iar gara situată mai la vest, inițial cunoscută sub denumirea de "Gura Humorului", a fost redenumită "Gura Humorului Oraș". are o singură linie și este electrificată. Ea face parte din magistrala de cale ferată 502 de la Suceava la Ilva Mică
Calea ferată Suceava–Gura Humorului () [Corola-website/Science/318855_a_320184]
-
timp scurt, traseul nou construit a depășit ca importanță vechea linie care pornea de la Dărmănești. La începutul anilor 2000, Gara "Păltinoasa" a primit numele de Gara "Gura Humorului", iar gara situată mai la vest, inițial cunoscută sub denumirea de "Gura Humorului", a fost redenumită "Gura Humorului Oraș". are o singură linie și este electrificată. Ea face parte din magistrala de cale ferată 502 de la Suceava la Ilva Mică. Pe acest tronson circulă zilnic între patru și opt trenuri personale și accelerate
Calea ferată Suceava–Gura Humorului () [Corola-website/Science/318855_a_320184]
-
a depășit ca importanță vechea linie care pornea de la Dărmănești. La începutul anilor 2000, Gara "Păltinoasa" a primit numele de Gara "Gura Humorului", iar gara situată mai la vest, inițial cunoscută sub denumirea de "Gura Humorului", a fost redenumită "Gura Humorului Oraș". are o singură linie și este electrificată. Ea face parte din magistrala de cale ferată 502 de la Suceava la Ilva Mică. Pe acest tronson circulă zilnic între patru și opt trenuri personale și accelerate. Acest traseu de cale ferată
Calea ferată Suceava–Gura Humorului () [Corola-website/Science/318855_a_320184]
-
Moldovenesc. În 1964, noua cale ferată a fost pusă în funcțiune. Într-un timp scurt, traseul nou construit a depășit ca importanță vechea linie care pornea de la Dărmănești. La începutul anilor 2000, Gara "Păltinoasa" a primit numele de Gara "Gura Humorului", iar gara situată mai la vest, inițial cunoscută sub denumirea de "Gura Humorului", a fost redenumită "Gura Humorului Oraș". are o singură linie și este electrificată. În anul 2009, treceau zilnic cam două trenuri locale între Dărmănești și Gura Humorului
Calea ferată Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/318873_a_320202]
-
timp scurt, traseul nou construit a depășit ca importanță vechea linie care pornea de la Dărmănești. La începutul anilor 2000, Gara "Păltinoasa" a primit numele de Gara "Gura Humorului", iar gara situată mai la vest, inițial cunoscută sub denumirea de "Gura Humorului", a fost redenumită "Gura Humorului Oraș". are o singură linie și este electrificată. În anul 2009, treceau zilnic cam două trenuri locale între Dărmănești și Gura Humorului. Între Gura Humorului și Câmpulung Moldovenesc treceau aproximativ cinci trenuri de navetiști (personale
Calea ferată Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/318873_a_320202]
-
a depășit ca importanță vechea linie care pornea de la Dărmănești. La începutul anilor 2000, Gara "Păltinoasa" a primit numele de Gara "Gura Humorului", iar gara situată mai la vest, inițial cunoscută sub denumirea de "Gura Humorului", a fost redenumită "Gura Humorului Oraș". are o singură linie și este electrificată. În anul 2009, treceau zilnic cam două trenuri locale între Dărmănești și Gura Humorului. Între Gura Humorului și Câmpulung Moldovenesc treceau aproximativ cinci trenuri de navetiști (personale) și accelerate, care veneau de pe
Calea ferată Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/318873_a_320202]
-
Humorului", iar gara situată mai la vest, inițial cunoscută sub denumirea de "Gura Humorului", a fost redenumită "Gura Humorului Oraș". are o singură linie și este electrificată. În anul 2009, treceau zilnic cam două trenuri locale între Dărmănești și Gura Humorului. Între Gura Humorului și Câmpulung Moldovenesc treceau aproximativ cinci trenuri de navetiști (personale) și accelerate, care veneau de pe Calea ferată Suceava-Gura Humorului. Acest traseu este de o mare importanță atât pentru transportul de călători, cât și pentru cel de marfă
Calea ferată Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/318873_a_320202]
-
situată mai la vest, inițial cunoscută sub denumirea de "Gura Humorului", a fost redenumită "Gura Humorului Oraș". are o singură linie și este electrificată. În anul 2009, treceau zilnic cam două trenuri locale între Dărmănești și Gura Humorului. Între Gura Humorului și Câmpulung Moldovenesc treceau aproximativ cinci trenuri de navetiști (personale) și accelerate, care veneau de pe Calea ferată Suceava-Gura Humorului. Acest traseu este de o mare importanță atât pentru transportul de călători, cât și pentru cel de marfă. Cu toate acestea
Calea ferată Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/318873_a_320202]
-
singură linie și este electrificată. În anul 2009, treceau zilnic cam două trenuri locale între Dărmănești și Gura Humorului. Între Gura Humorului și Câmpulung Moldovenesc treceau aproximativ cinci trenuri de navetiști (personale) și accelerate, care veneau de pe Calea ferată Suceava-Gura Humorului. Acest traseu este de o mare importanță atât pentru transportul de călători, cât și pentru cel de marfă. Cu toate acestea, tronsonul de la Dărmănești la Gura Humorului realiza pierderi; Ministerul Transporturilor al României avea în vedere închiderea sau concesionarea sa. <br
Calea ferată Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/318873_a_320202]
-
cinci trenuri de navetiști (personale) și accelerate, care veneau de pe Calea ferată Suceava-Gura Humorului. Acest traseu este de o mare importanță atât pentru transportul de călători, cât și pentru cel de marfă. Cu toate acestea, tronsonul de la Dărmănești la Gura Humorului realiza pierderi; Ministerul Transporturilor al României avea în vedere închiderea sau concesionarea sa. <br style="clear:both;">
Calea ferată Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/318873_a_320202]
-
data de 15 august. nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava. Satul Măzănăești se află pe drumul județean DJ 209C, la aproximativ 22 km sud-vest de municipiul Suceava și la 18 km est de orașul Gura Humorului. Măzănăești este menționat ca sat în anul 1574, sub numele „Mădzănăeștii la Suceavă”. În 1742, în perioada în care este proprietate a Mănăstirii Slatina, așezarea devine pustie. În anii 1772-1773, satul Măzănăești din Ocolul Siretului de Sus are 21 de
Biserica de lemn din Măzănăești () [Corola-website/Science/320319_a_321648]
-
data de 26 octombrie. nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava. Satul Lucăcești se află pe drumul județean DJ 209C, la aproximativ 20 km sud-vest de municipiul Suceava și la 20 km est de orașul Gura Humorului. Lucăcești este atestat documentar într-un uric emis la 3 decembrie 1462, când, pentru că se pierduseră uricele lui Drăgoi Viteazul pentru satele Drăgoiești, Lucăcești, Botești și Căcăceani, Ștefan cel Mare (1457-1504) întărește aceste moșii lui Lațco, ginerele lui Romașco și
Biserica de lemn din Lucăcești () [Corola-website/Science/320318_a_321647]
-
al XVIII-lea, actuala localitate Humoreni a făcut parte din satul Comănești, ea fiind atestată în mai multe documente din epocă sub numele de Liuzi și Ludi Homorului. Într-un document austriac din 15 ianuarie 1782, călugărul Pahomie de la Mănăstirea Humor declară că mănăstirea sus-menționată stăpânea printre altele jumătate din satul Comănești, zis și „Ludie-Humora”. Explicația denumirii ar consta în faptul că Mănăstirea Humor a colonizat aici familii de „liuzi”, adică familii care plăteau bir mănăstirii pentru dreptul de a cultiva
Biserica de lemn din Humoreni () [Corola-website/Science/320330_a_321659]
-
de Liuzi și Ludi Homorului. Într-un document austriac din 15 ianuarie 1782, călugărul Pahomie de la Mănăstirea Humor declară că mănăstirea sus-menționată stăpânea printre altele jumătate din satul Comănești, zis și „Ludie-Humora”. Explicația denumirii ar consta în faptul că Mănăstirea Humor a colonizat aici familii de „liuzi”, adică familii care plăteau bir mănăstirii pentru dreptul de a cultiva moșiile aflate în proprietatea sa. Satul a purtat denumirea de Ludi Homorului până în 1938 când i s-a schimbat numele în Humoreni. Ca
Biserica de lemn din Humoreni () [Corola-website/Science/320330_a_321659]