13,415 matches
-
și implicit al individualizării pedepsei globale, aspecte ca atitudinea condamnatului față de membrii familiei sale, modul în care se îngrijește de întreținerea și educația copiilor, atmosfera creată în cadrul familiei, grija față de patrimoniul familiei), cultural - obștească (nivelul de pregătire culturală și politico- ideologică, participarea la viața culturală și la acțiunile sociale generale, atitudinea față de îndatoririle sociale, gradul de aderare la procesul creșterii omului responsabil), conduita condamnatului după comiterea faptei (prezentarea acestuia în fața organelor de urmărire penală și instanțelor de judecată, faptul că petentul
ADRIAN NĂSTASE, spor de 6 LUNI DE PEDEAPSĂ by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/29093_a_30418]
-
reideologizare a culturii s-a soldat cu un eșec. Așa că reia atacul pe un front mai larg. Ținta fățișă a atacului este, de data aceasta, presa. Nu doar cea culturală. Nu scapă nici chiar „Scânteia”, organul oficial al PCR. Lovitura ideologică e mascată economic. Tuturor publicațiilor li se ia un număr de tone de hârtie. „Scânteia” însăși pierde 2.380 de tone, rămânând cu 12.000. Zilele de apariție a cotidianelor se reduc de la 7 pe săptămână la 5 sau 6
După 45 de ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2915_a_4240]
-
1974, par a pune reducerile pe seama unei crize economice anunțate. Părerea mea este că nu putem vorbi de criză înainte de 1981. La trei ani după Teze și la cinci înainte de Conferința de la Mangalia, problema lui Ceaușescu nu era economică, ci ideologică. Presa cotidiană era strict controlată, e adevărat, dar aceea culturală era destul de liberă. Plătea ca tribut câteva pagini, în primul rând, coperta, apoi își făcea de cap. Mai trebuie observat că niciodată Ceaușescu nu-și dezvăluia ținta. Punerea întro oală
După 45 de ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2915_a_4240]
-
să repet ceea ce toată generația noastră știe. Cât privește profilul revistei, el a rămas același. Ivașcu a reușit să-și conducă barca prin valurile tot mai agitate până la moartea lui în 1988, în ciuda scăderii artificiale a tirajului și a presiunilor ideologice de tot felul. Ce s-a întâmplat cu cele 16.500 de tone „economisite” în 1974? Au mers în rezervele PCR și au fost cheltuite pentru seriile de opere ale lui Ceaușescu și pentru scrierile de propagandă de care regimul
După 45 de ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2915_a_4240]
-
în contextul regimului totalitar pe care l-am străbătut mai bine de două decenii, un asemenea atelier de creație a avut de întâmpinat destule obstacole, opoziții, ostilități, începând cu cenzura mereu în stare de vigilență chiar și anii fragilei liberalizări ideologice, - și nu mai puțin după pretinsa, mincinoasa ei desființare prin 1977. Cei care au avut de-a face la început cu oficiala Direcție a Presei, apoi cu diferitele trepte ale altor cenzuri, ale comitetelor de partid universitare sau județene, pot
„ECHINOX”- 45 by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/2917_a_4242]
-
noastră, negându-se și natura însăși a limbajului literar, prin definiție conotativ, simbolic și polisemic. Am putut înregistra însă, pe acest drum dificil, și victorii cu care ne mândrim, reușind să publicăm texte cu substrat critic, replici demne la diversiunea ideologică, și, mai ales ilustrând ceea ce s-a numit „rezistență prin cultură”, refuz direct ori mai puțin direct ale devalorizării actului de creație, afirmare a valorilor autentice, de la numele mari ale culturii române, la cei mai tineri scriitori în curs de
„ECHINOX”- 45 by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/2917_a_4242]
-
în legătură cu mica societate echinoxistă despre o „prietenie exigentă”, încurajând spiritul critic, franchețea opiniei, refuzul negocierilor cu veleitarismul și nonvaloarea. Echipele următoare ale grupării și revistei s-au străduit tot atât de perseverent să mențină ștacheta valorică atinsă - în condiții de grave constrângeri ideologice - sub conducerea lui Aurel Codoban, militând, apoi, în primul deceniu de după Revoluție, când la cârma publicației se aflau Ștefan Borbély și Corin Braga (după scurtul episod marcat de studentul Dan Șeuleanu), pentru o formulă mărturisit academică, dedicată cercetării de performanță
„ECHINOX”- 45 by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/2917_a_4242]
-
și Filosofie...”. Despre portalul cu pricina sau despre paginile din „Vatra” târgmureșană ale protagoniștilor lui, s-a mai scris în România literară, cu o mirare repede transformată în stupefacție. Paul Cernat ne asigură acum că e vorba de o platformă ideologică, menită a reinventa critica de direcție, al cărei merit principal constă în renașterea „postdecembristă a stângii intelectuale, independente, într-o cultură fascinată până la dogmatism - un dogmatism provincial și posttraumatic - de elitismul mesianic, pretins reformist și civilizator, al dreptei globaliste și
O nouă critică de direcție în cultura română? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3341_a_4666]
-
intelectuale, independente, într-o cultură fascinată până la dogmatism - un dogmatism provincial și posttraumatic - de elitismul mesianic, pretins reformist și civilizator, al dreptei globaliste și corporatiste, în variantă libertariană și neoconservatoare”. Își înțelege oare Paul Cernat propriul discurs, mustind de adjective ideologice, inspirat, evident, din acela al creatorilor platformei cu pricina? Am unele îndoieli în privința asta, citind ceea ce urmează: „O dreaptă partizană și fanatică pentru care orice critică mai ofensivă ce tinde să-i deconstruiască privilegiile și hegemonia este, fie diabolizată ca
O nouă critică de direcție în cultura română? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3341_a_4666]
-
România literară pe această temă la Clubul Anonimul, cu participarea ambelor părți. Argumentele antielitiștilor n-au fost nici o clipă teoretice, ci practice și au constat din capul locului în refuzul elitismului, nu atât ca ideologie, cât ca formă de dominație ideologică. De hegemonie, așa dar. Asta era adevărata lor obsesie. Nu-și puneau problema justeței punctului lor de vedere, nici aceea dacă meritau un prestigiu intelectual comparabil cu al elitiștilor. Voiau să le smulgă acestora din mână puterea culturală. Așa că apelau
O nouă critică de direcție în cultura română? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3341_a_4666]
-
a făcut în numele unei concepții, ci în numele unei adversități politice, în plus, una cât se poate de personalizată. Nu ideea ca atare de elită a contat, ci personalitățile pe care antielitiștii le identificau drept beneficiare ale privilegiilor. Nu o bătălie ideologică s-a purtat, în definitiv, ci o luptă pentru putere. Care s-a sfârșit prost pentru antielitiști dintr-o cauză simplă: au forțat nota, aliniindu-se pe platforma pe care Paul Cernat o consideră, am văzut, „cea mai importantă inițiativă
O nouă critică de direcție în cultura română? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3341_a_4666]
-
dovadă de o naivitate care mă lasă perplex descriind proiectul de la Critic/Atac în cuvinte înălțătoare: „Nivelul ridicat al discursului, pluralismul (sic) efervescent al vocilor, conexiunile internaționale (cu alți marginali! - N.M.), reactivitatea la marile teme sociale, economice, politice, culturale și ideologice ale actualității (nu e cam mult? - N.M.), dar și independența de atitudine, distanța față de orice înregimentare partinică, PSD included -, dar este oare PSD-ul de stânga, mai ales după epoca Năstase? - au reinventat critica de direcție.” Mă gândesc cu îngrijorare
O nouă critică de direcție în cultura română? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3341_a_4666]
-
pretextul lui Paul Cernat de a se întoarce la Gherea. Mi-am manifestat de mai multe ori decepția pe care acest strălucit fost student al meu mi-a provocat-o asumându-și cauze greșite și dinainte pierdute. Îi cunoșteam antipatia ideologică față de Andrei Pleșu și față de elite de pe vremea când credeam că va deveni cronicarul literar al României literare. Dar să scrii un articol precum cel din Critic/Atac în care să califici sprijinul acordat culturii de către unele, nu multe, autorități
O nouă critică de direcție în cultura română? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3341_a_4666]
-
prima parte, sunt prezentați prozatorii „deceniului unu” (de la Sadoveanu la Marin Preda și Vasile Voiculescu cu proza publicată postum), în timp ce a doua secțiune e consacrată prozatorilor generației ’60. Dacă prozatorii „deceniului unu” sunt interpretați în funcție de reperele unui context istoric și ideologic, ceilalți scriitori au drept grilă esențială de apreciere criteriul estetic, literaritatea, fără să fie eludate aici excursurile comparatiste, analogiile și corespondenț ele cu textele unor clasici ai prozei europene (Th. Mann, Kafka, Musil, H. Hesse, H. Böll, Camus, Sartre), Sud-Americane
Cornel Ungureanu – 70 Seducția istoriei literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3348_a_4673]
-
realizate, desi românul are dimensiuni restrânse. În primul rând, comandantul Ilie Geangu. Fostul dezertor de armată gestionează situația bazânduse pe frică și ura, ca întotdeauna. Asigurat de o conștiință „surdomuta”, el vrea să claseze rapid faptele, insă devine victima bumerangului ideologic. Vigilenta lui anunță păienjenișul psihozei: crede că e compromis, ca ceilalți, de la Centru; iar după numerele magice ale unui deținut iluzionist, Gurii Lovin clachează. Nebunia nu-l salvează, deoarece, într-un timp kafkian, toți sunt vinovați și trecutul se modifică
Pașii de dincolo by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3349_a_4674]
-
de libertate transmisă simbolic, arătând o slăbiciune a sistemului. Scriitorul insistă prin personajul Gurii Lovin pe felul în care a fost posibil, aici și aiurea, caricaturizarea sistemului totalitar: prin miracole, prin farse, prin tentativele de explicare a paranormalului cu ochelari ideologici. Toate dau mai departe seama de absurdul unei lumi ce se scufundă încet și sigur. Totodată, urmele au aceeași semnificație cu umbră. O realitate secundă ce concentrează ideea de Om. Scenă cu dialogul interior al lui Gurii Lovin din carcera
Pașii de dincolo by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3349_a_4674]
-
multe reviste fiind legate de numele său, începând de la România literară din perioada aiudeană a activității sale didactice și continuând cu „Abecedar” de la Brad, cu „Dacia“ și „Colocvii“ de la București, dar și una de îndrumător prin articole-program, cu o claritate ideologică și artistică remarcabile (de ex. articolul - program al „Daciei” (1941), Cuvinte pentru început se aseamănă cu celebra Introducție de la „Dacia literară” (1840) a lui Mihail Kogălniceanu și încheind cu revista „Colocvii”, una din cele mai bune publicații pedagogice ale învățământului
Un studiu monografic despre Emil Giurgiuca by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3373_a_4698]
-
spunem „recrudescență”, în psihologie o numim „predispoziție”, iar în cultură o descriem drept „tradiț ie”. Nu doar hemofilia și diabetul se ivesc pe fond de predispoziț ie familială, dar și stările de spirit. Cînd această schemă e prinsă în tipar ideologic, apare optica beligerantă a adversarului ancestral, optică potrivit căreia părinții trebuie eliminați curativ pe căi directe, iar copiii trebuie înlăturați preventiv pe căi indirecte, altfel șansa ca peste ani să asistăm la recăderi atavice, cu trezirea unor înclinații nedorite, e
Adversarul ancestral by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3372_a_4697]
-
căi directe, iar copiii trebuie înlăturați preventiv pe căi indirecte, altfel șansa ca peste ani să asistăm la recăderi atavice, cu trezirea unor înclinații nedorite, e mare. Și atunci vorba „spune-mi al cui ești ca să-ți spun cărei încrengături ideologice aparții” devine imbold de intervenție hotărîtă: dușmanul trebuie eradicat pînă la a treia generație, altminteri pericolul recidivelor persistă. Aceasta e logica gîndirii totalitare. Aberația alogenă a marxismului, cu cele două fiice pe care le-a născut în timp - internaționalele socialiste
Adversarul ancestral by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3372_a_4697]
-
competiția socială; („Existau cote de locuri pe categorii sociale, unde fiii de muncitori aveau «partea leului», avînd prioritate și fiindu-le alocate majoritatea locurilor. Un fiu de burghez putea intra într-o facultate tehnică, dacă era foarte bun; la facultăți ideologice ca Filosofia, Istoria sau Filologia nu avea nici o șansă”, Dan Casassovici, p. 100); 8) sentimentul acut de nedreptate socială („Făceam eu haz de necaz, dar în fundul sufletului mă simțeam adînc nedreptățită. Cel mai adesea sufeream, de exemplu, dacă pe o
Adversarul ancestral by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3372_a_4697]
-
pertinentă. Am încercat să vorbesc cu el, dar nu am reușit. Iar atitudinea lui de veselie dovedește că nu e pe deplin conștient de consecințele gesturilor pe care le face. De ce a ieșit PNL de la guvernare? Am avut vreo dispută ideologică cu PSD? Electorată a fost propusă de Daniel Chițoiu, în calitate de Ministru de Finanțe. Mie mi se pare că nu e grav dacă o astfel de măsură care are impact asupra sistemului bancar este lucrată alături de BNR. Nu au existat în cadrul
Ce spune Tăriceanu despre atitudinea de veselie a lui Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/31941_a_33266]
-
fost propusă de Daniel Chițoiu, în calitate de Ministru de Finanțe. Mie mi se pare că nu e grav dacă o astfel de măsură care are impact asupra sistemului bancar este lucrată alături de BNR. Nu au existat în cadrul USL dispute de ordin ideologic. Crin Antonescu este preocupat de politica măruntă, de doi bani. Ăsta e nivelul lui politic. Eu le-am spus colegilor: Dragilor, dacă între noi și PSD au existat dispute ideologice, atunci am fi putut rupe USL. Din păcate nu au
Ce spune Tăriceanu despre atitudinea de veselie a lui Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/31941_a_33266]
-
alături de BNR. Nu au existat în cadrul USL dispute de ordin ideologic. Crin Antonescu este preocupat de politica măruntă, de doi bani. Ăsta e nivelul lui politic. Eu le-am spus colegilor: Dragilor, dacă între noi și PSD au existat dispute ideologice, atunci am fi putut rupe USL. Din păcate nu au existat acest dispute. Noi ne-am bătut pe posturi ministeriale, să fie X vicepremier. În fața electoratului, lucrurile astea nu pot să treacă neobservate și nesancționate", a atras atenția fostul premier
Ce spune Tăriceanu despre atitudinea de veselie a lui Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/31941_a_33266]
-
condițiile în care propriul partid are un scor relativ bun, dar insuficient? - Antonescu nu vrea să recunoască că-i face cu ochiul lui Băsescu, probabil și Băsescu îi face cu ochiul lui - S-au văzut în toată această perioadă dispute ideologice majore, doctrinare între PSD și PNL?! Și atunci ce justifică această decizie?! Această gestionare catastrofală a relației cu Ponta l-a împins în situația să caute sprijin electoral la Băsescu - Să nu aveți impresia că vreau să evit răspunsul, dar
Tăriceanu vrea să candideze la prezidențiale din partea USD: Sunt convins că-l voi învinge pe Antonescu by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/31995_a_33320]
-
să revină asupra deciziei de a ieși din alianța. Pare că liberalul Călin Popescu Tăriceanu tocmai și-a lansat candidatuta la prezidențiale cu susținerea PSD-ului”, a scris Mircea Badea pe Facebook. “Această criză nu a fost generată de dispute ideologice în cadrul USL, între noi și partenerii social-democrați. A fost o criză mai degrabă în jurul unor nume, fie ei chair și miniștri, a fost o criză de orgolii, o criză de ambiții politice”, a declarat Tăriceanu.
Scenariul incredibil al lui Badea: Ce se pregătește Tăriceanu să facă () [Corola-journal/Journalistic/32026_a_33351]