7,075 matches
-
de asemenea că, doar ele, femeile, se lamentează necontenit pe o margine de timp, visând la un cavaler rătăcitor, călare pe un cal alb care vine să le salveze din castelul realității contemporane și să le nuntească într-o lume imaginară unde tronează de-a pururi fericirea. Poetul Constantin Triță se înscrie în galeria marilor creatori de poezie de dragoste din literatura română alături de Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Nichita Stănescu și cred că nu exagerez cu nimic. A face
PATIMI ȘI IUBIRI, DRAGOSTE ȘI RECUNOȘTINȚĂ de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375625_a_376954]
-
îndelungi meditații acceptă o întâlnire intimă, convinsă fiind că este secretul ei, de care nimeni, în special soțul și nici un alt coleg de serviciu nu va ști. Iluzii deșarte!! „Zidurile au ochi și pădurile urechi”! Pentru lucruri presupuse, reale sau imaginare, bârfele se fac permanent și sunt întreținute în special de bărbații refuzați și de femeile nebăgate în seamă. O discuție sau o informație cerută cu voce scăzută, între un bărbat și o femeie, și neauzită clar de cei din birou
FRAGMENT PROZĂ SCURTA DIN VOL. „LA VÂRSTA SENECTUȚII” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372057_a_373386]
-
că răspunsul ei, nu știu de ce, o să mă doară. -Bună să-ți fie inima, mi-a răspuns cu toată profunzimea de care îi erau în stare ochii. -De-a cui ești tu? m-a întrebat agățându-se parcă cu niște pânze imaginare de prezența mea. -Eu sunt a lui Bogdan Petre, i-am răspuns și, a aplecat capul, murmurând cu un fel de exaltare, o înșiruire de interjecții sau mormăituri fonice, din care nu mi-am dat prea bine seama, dacă o
EL, RENEGATUL ÎI ÎMBLÂNZEA ACUM SUFLETUL... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372374_a_373703]
-
rând, aș dori să mulțumesc Părintelui Petre Matei care ne-a oferit sala de festivități a bisericii Sf. Pavel, spațiu atât de potrivit pentru repetiții și spectacolul de astăzi. Ascultându-i pe elevii Școlii Românești din Nicosia, veți putea călători imaginar prin locurile atât de frumoase ale României, pline de zăpadă, de voie bună și veselie a copiilor care alunecă cu săniuțele pe derdeluș, construiesc oameni de zăpadă, merg cu colindul din casă în casă, înaintând cu greu printre troiene și
MAGIA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ ROMÂNEŞTI A FOST CREATĂ LA NICOSIA de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372426_a_373755]
-
Secol XX, și un interesant spațiu de cercetare pentru cei care vor veni să reconstituie faptele ( bune și rele) ale unei generații, pe care nu o dată am numit-o „generație de sacrificiu”. Cu o alonjă mai mult sau mai puțin imaginară în falia genealogiei persoanle, Amelia Caracas și-a lucrat cartea ca un giuvaergiu un colier din pietre semiprețioase. Autoarea le dă valoare artistică, literară, și adaugă șirului de evenimente (asumate în parte prin participarea personală), adaugă, spun, valoare, credibilitate și
AMELIEI CARACAS PE STRADA CU NUME DE PLANETĂ (URANUS) de MELANIA CUC în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372539_a_373868]
-
fondatorul acestei reviste, poetul N. N. Negulescu, introducând-o pe doamna Alina Beatrice Cheșcă în „Convergența Augurelelor Lirice". Alina a gândit și a zămislit... „Sărutul zeilor” pentru a ne convinge, se pare, că puterea iubirii universale depășește orice stavilă reală ori imaginară a pământenilor. Personal, înclin să cred că doamna Alina Beatrice s-a alăturat deja transcendenței, dovadă fiind o bună parte a versurilor domniei sale, care poartă amprenta întregirii gândirii creatoare prin unificarea energiilor din adâncul ființei cu percepția curată, prin simțuri
DIN VĂZDUHUL SEMNELOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372764_a_374093]
-
coala albă de hârtie, Ce plânge după mângâierea gândurilor mele. Se scurg în șuvoi, literă după literă, Toate emoțiile Pe care le-am strâns în candela vieții. Sunt multe amintiri... Peste unele s-a așternut praful, Ca într-o bibliotecă imaginară a sufletului. Pe altele, dragi mie, Le păstrez proaspete în inimă, Precum brândușele pe covorul de frunze, primăvara. Mă joc cu ele Și le transform în cuvinte, Câte unul pentru fiecare amintire. Învăț astfel alfabetul emoțiilor De la A la Z
JOCUL CU AMINTIRILE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372814_a_374143]
-
dar și de evidențierea cinstei de care dă dovadă, în simplitatea lui, omul din popor. În preocuparea de culegător de folclor poetul va conserva ca trăsătură esențială a acestor creații literare, oralitatea stilului, marcată prin adresarea directă a unui auditoriu imaginar, îmbinarea vorbirii directe cu vorbirea indirectă, prezența dativului etic, a vocativelor, a expresiilor exclamative, a interjecțiilor și a comparațiilor de natură populară: ”- Măi femeie, tot o moarte-am să mor, ian să mă duc eu în pădurea ceea, să văd
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
prezentare în societate? Tot ceea ce el gândea în lumea satului, intuia marea structură a instituției de conștientizare a sistemului vieții și a importanței lui în societate. Ca specie literară și îndeletnicire elevată a scriitorului, romanul satului așează pe o scenă imaginară acțiunea existențială a unei lumi imaginare, pe care el, creatorul definit ca fiu de țăran, încearcă să dezvăluie, pas cu pas, modele de oameni potenți, care trăiesc într-un timp paralel cu al nostru. Creatorul popular își îndeamnă sinele să
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
gândea în lumea satului, intuia marea structură a instituției de conștientizare a sistemului vieții și a importanței lui în societate. Ca specie literară și îndeletnicire elevată a scriitorului, romanul satului așează pe o scenă imaginară acțiunea existențială a unei lumi imaginare, pe care el, creatorul definit ca fiu de țăran, încearcă să dezvăluie, pas cu pas, modele de oameni potenți, care trăiesc într-un timp paralel cu al nostru. Creatorul popular își îndeamnă sinele să se detașeze de impactul agresiv al
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
învârtește în timpul teluric sub secunda cosmică, care definește viața ca însemn petrecut ca rost sesizabil. Mulți se vor fi așezat, dintre înaintașii celor înțelepți, să caute înțelesul a ceea ce se consideră că viața este o repetare a unei grandioase scene imaginare a imaginii imaginate a existenței umane. O doină populară maramureșeană zice astfel, în graiul imaginat al omului molcom al muntelui: Câtă lume-i pentru mine, / Nu doresc să si la nime” (Doniga, 1980:11). Ce fapt al neajunsului vieții îi
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
imaginate a existenței umane. O doină populară maramureșeană zice astfel, în graiul imaginat al omului molcom al muntelui: Câtă lume-i pentru mine, / Nu doresc să si la nime” (Doniga, 1980:11). Ce fapt al neajunsului vieții îi impune personajului imaginar să ia o astfel de decizie, de îndepărtare a eului de tumult. Se știe că fiecăruia dintre noi îi revine o sumă existențială de dăinuire, în afara singularității vieții personale, care poate fi formată din oameni, animale sau plante. Poetul popular
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
sau să plâng nu știu dacă sunt eu cea veselă sau cea tristă cea împlinită sau cea care încă se mai caută. Oamenii trec și privesc prin mine ca și printr-o fereastră uneori se apleacă ca peste un pervaz imaginar să-mi vadă creștetul din care-mi ies încâlcite gândurile și o zbughesc ca niște șobolani speriați pe străzi unora le este teamă, alții se bucură: -Ia uite ce întâmplare, și râd ținându-se de burtă în timp ce eu merg șchiopătând
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
este o poezie a propriului destin de nomad, înstrăinat de pământul natal (plaiurile Gherlei), dar și de miraculosul tărâm indian - pe care nu l-a cunoscut niciodată cu adevarat („eram nevăzut și străin că o apă”) și pe care incearca, imaginar, să-l recupereze - cand ludic („decupam pentru mine o bucată de cer cu păsări cu tot”), cănd amenințător că Poseidon („apoi mai trăgeam pe roata câteva morți/ și iar mi se făcea dor de pământ”). Căruță din inima mea am
CĂRUȚA DIN INIMA MEA de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372901_a_374230]
-
reabilitarea (timidă) ce încheie și pecetluiește discursul, reabilitare ce se suprapune, iarăși simbolic, precum în cazul celor două modele pomenite anterior, demolării ghetoului. Nadia contemplă ce se petrece, cuprinsă de o emoție nedeslușită, de o presimțire: “Nadia intrase pe poarta imaginară a ghetoului cu o oarecare reținere. Nostalgii, un pic de părere de rău, nerăbdare și frică de viitor... - Hristos a înviat! îl auzi pe bătrânul contabil pensionar, care se ținea cu o mână de loitra căruței din capul șirului ce
EUGEN DORCESCU “VIAŢA ÎNTRE ZERO ŞI UNU”. NOTE DE LECTURĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372915_a_374244]
-
dintre calitățile care generează rezultatul creației este sensibilitatea dăruită scriitorului de către Dumnezeu. Un alt motiv este harul scriitorului de a pătrunde pe tărâmul imaginației. Apoi, este înzestrarea de către divinitate a scriitorului, cu arta de a transpune în cuvinte tablouri pictate imaginar. Iar aceasta nu realizată oricum, ci într-un mod diferit față de vorbirea curentă. Având în vedere bogata creație literară de-alungul vremii, dar, mai ales în prezent, aducem spre exemplificare poezia, iar în mod special sonetul din Antologia Sonetului ... Citește mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
dintre calitățile care generează rezultatul creației este sensibilitatea dăruită scriitorului de către Dumnezeu. Un alt motiv este harul scriitorului de a pătrunde pe tărâmul imaginației. Apoi, este înzestrarea de către divinitate a scriitorului, cu arta de a transpune în cuvinte tablouri pictate imaginar. Iar aceasta nu realizată oricum, ci într-un mod diferit față de vorbirea curentă.Având în vedere bogata creație literară de-alungul vremii, dar, mai ales în prezent, aducem spre exemplificare poezia, iar în mod special sonetul din Antologia Sonetului ... XVII. "IOANA
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
șefi m-am pricopsit. Acum sunt ușor confuz: Unul este ascuțit Dar mai mare-i cel obtuz. x = a + bi + ci + di +... Femeia e complexă, tare Îl bagă pe bărbat în boală: Numai o parte e reală ...Mai multe sunt imaginare. Lungimea cercului Am un prieten francofon, Când bem mă simt așa boier... Cântăm frumos, deși-s afon, Toți trei, c-atuncea-s... doi Pierre ! Matematica - știință exactă ? Știți, matematica-i perfidă Și nu sunt chiar total afon. Expresia "mulțime vidă" Mie îmi
CATRENE EXACTE PENTRU INGINERI SI MATEMATICIENI de DAN NOREA în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371078_a_372407]
-
care tot ce am câștigat este lecția luptei cu sine: „Timp fără ani. Oglinzile unui veac”. Petru cei ce vor să o citească, ori achiziționeze, poate, rândurile de mai jos sunt lămuritoare în ce privește cuprinsul ei: Cuvânt înainte Superlativele sunt ținte imaginare, rareori reprezentări ale faptului concret. Dar buna măsură a lucrurilor e la îndemâna și în puterea de a înnobila omul! De ceva vreme, pe cât de greu se croiesc drumuri de întoarcere la normal din bezmeticeala românească, tot pe atât de spornic
TIMP FĂRĂ ANI. OGLINZILE UNUI VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371058_a_372387]
-
cu aceeași bucurie bradul împodobit care trona prin toate magazinele, prin marile piețe și prin casele locuitorilor din Florida sau din sudul Spaniei, deși în cursul zilelor făceam plajă pe malul oceanului. Peste tot elemente reale se împletesc cu cele imaginare într-o simplitate cuceritoare care dau zbor larg gândurilor și ne plimbă în lumea plină de minunății. In România, pe lângă imaginile asociate cu feeria iernii, cu puritatea zăpezii, cu căldura și lumina lemnelor troznind și scânteind în sobă și dacă
MOŞ CRĂCIUN – AŞTEPTAT CU BUCURIA COPILULUI DIN NOI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371156_a_372485]
-
de noi și ideile de bază care o susțin constituie, de fapt, concluziile demersului pe care l-am întreprins în această lucrare. Percepția psihosenzorială a imaginii artistice depinde de mai mulți factori: interni și externi, raționali și emotivi, vizuali și imaginari. “Senzualismul estetic” transmis de o operă de artă creează receptorului diverse stări fizice sau sufletești, depinzând de nivelul cultural al acestuia, de fondul psiho-afectiv, de temperamentul său, dar și de primul contact perceptiv cu opera de artă. Sistemul triadic “transmițător
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
așa cum respiră și se exprimă așa cum simte - adică sincer, direct, sensibil și autentic. Este impetuoasă, are voință și forță expresivă, își sondează frenetic trăirile și așterne pe pânză idei, viziuni, gânduri, sentimente. Lucrările ei sunt reflexe sugestive ale universului său imaginar, căutări febrile în câmpul vast al istoriei artei, fără inhibiții și fără contorsiuni de limbaj.” (I.C.Corjan) Referință Bibliografică: Cristina LAURIC - TIMP ȘI SPAȚIU ÎN PICTURĂ: PERCEPȚIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE / Cristina Lauric : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 867
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > IMAGINARA MEA IUBIRE Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 232 din 20 august 2011 Toate Articolele Autorului imaginara mea iubire Iubito, azi îți scriu scrisoare că poate-ai s-o găsești cândva în nu știu care colț de cer și mare sau
IMAGINARA MEA IUBIRE de LEONID IACOB în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371216_a_372545]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > IMAGINARA MEA IUBIRE Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 232 din 20 august 2011 Toate Articolele Autorului imaginara mea iubire Iubito, azi îți scriu scrisoare că poate-ai s-o găsești cândva în nu știu care colț de cer și mare sau pe-o banchiză de la pol, pe undeva Că vreau, iubito să te iau cu mine prin porțile de
IMAGINARA MEA IUBIRE de LEONID IACOB în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371216_a_372545]
-
din lumină al ei zbor, fărâma unei boabe de sub pleoapă și cântec de prin munții mei de dor. Te-aștept să vii la mine-n orice seară și mâna ta pe frunte să mi-o pui... iubita mea, iubita mea imaginară, îți scriu acum scrisoarea cea dintâi. Leonid Iacob (poezia apare în volumul „Țărmuri paralele” și în vol. „Imaginarele iubiri” ce-mi aparțin) Referință Bibliografică: imaginara mea iubire / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 232, Anul I, 20 august
IMAGINARA MEA IUBIRE de LEONID IACOB în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371216_a_372545]