3,483 matches
-
comportamentul indivizilor, ilustrând cele două extreme ale vieții sociale, apartenență și individualitate; moda este totodată un răspuns la presiunea socială a conformării la comportamentul așteptat în viața socială; etapele succesive ale răspândirii modei inovația în cadrul grupurilor cu status superior și imitația acestora în grupurile care succed elitelor în ierarhia socială sunt susținute de activitățile comerciale de promovare și distribuire a respectivelor bunuri considerate moderne. Aproximativ în aceași perioadă, antropologul american Alfred L. Kroeber, considerat inițiatorul studiului cantitativ al modei vestimentare, așa cum
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sociologul Achim Mihu (2007/2008, 348), subliniază mecanismele de influențare prezente în fenomenele de modă: "moda este un model sau un stil de înfățișare și comportare, indus oamenilor prin forța persuasiunii reclamei și receptat prin disponibilitățile oamenilor (parcă nelimitate) de imitație". Recent, antropologul Alexandru Bălășescu (2007/2008, 36) formula o definiție a modei plecând de la analiza conceptului de "bioputere" lansat de filosoful Michel Foucault: moda constituie o "biotehnologie care modelează corpuri recognoscibile și subiecte recunoscute"; aceasta "este o anatomo-politică a corpului
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
care traduce preferințele oamenilor față de anumite practici ale vieții cotidiene; 3) este un fenomen social dinamic care se manifestă cu o anumită ciclicitate, determinată de direcția preferințelor indivizilor; 4) adoptarea modei exprimă un comportament de conformare; 5) se propagă prin imitație; 6) reprezintă un cod de comportament permanent schimbător. Capitolul 2 Abordarea sociologică a modei În abordarea sociologică a fenomenului modei se pot distinge două orientări: una relaționată evenimentelor social-politice și culturale ale începutului de secol XX, denumite prin termenul generic
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Bon, Gabriel Tarde, Thorstein Bund Veblen, Georg Simmel. Climatul modernității semnalat deseori prin "forța" mulțimilor, prin comportamentul maselor, prin pierderea tradițiilor sau prin schimbările rapide ale modei a fost explicat de autorii citați anterior prin noțiunile de "contagiune" și de "imitație". În multiplele sale alegeri, individul nu face altceva decât să acționeze sub impulsul imitației și al contagiunii mintale, performând comportamente pe care le observă la semenii săi. Aceasta era concepția dominantă a discursului științific la cumpăna dintre veacurile al XIX
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
mulțimilor, prin comportamentul maselor, prin pierderea tradițiilor sau prin schimbările rapide ale modei a fost explicat de autorii citați anterior prin noțiunile de "contagiune" și de "imitație". În multiplele sale alegeri, individul nu face altceva decât să acționeze sub impulsul imitației și al contagiunii mintale, performând comportamente pe care le observă la semenii săi. Aceasta era concepția dominantă a discursului științific la cumpăna dintre veacurile al XIX-lea și XX, sub influența unor lucrări celebre datate cam în aceeași perioadă: Les
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a propus-o Gustave le Bon ca explicație a uniformității comportamentelor să provină din rezultatele metodei hipnotice și ale sugestiei în medicină, folosită pentru prima dată cam în aceeași perioadă de savantul Ambroise Liébeault (cf. S. Moscovici, 1981/2001, 85). Imitația, căreia i se atribuie o mare influență în cadrul fenomenelor sociale, nu este în realitate decât un simplu efect al contagiunii [...]. Asemeni animalelor, omul este prin natura lui un imitator. Pentru el, imitația este o nevoie, cu condiția ca această imitație
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Ambroise Liébeault (cf. S. Moscovici, 1981/2001, 85). Imitația, căreia i se atribuie o mare influență în cadrul fenomenelor sociale, nu este în realitate decât un simplu efect al contagiunii [...]. Asemeni animalelor, omul este prin natura lui un imitator. Pentru el, imitația este o nevoie, cu condiția ca această imitație să-i fie la îndemână; în această nevoie își are obârșia moda. Fie că e vorba de opinii, de idei, de manifestări literare sau doar de simpla vestimentație, câți dintre oameni îndrăznesc
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Imitația, căreia i se atribuie o mare influență în cadrul fenomenelor sociale, nu este în realitate decât un simplu efect al contagiunii [...]. Asemeni animalelor, omul este prin natura lui un imitator. Pentru el, imitația este o nevoie, cu condiția ca această imitație să-i fie la îndemână; în această nevoie își are obârșia moda. Fie că e vorba de opinii, de idei, de manifestări literare sau doar de simpla vestimentație, câți dintre oameni îndrăznesc să se sustragă de sub stăpânirea ei? Cu modele
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de idei, de manifestări literare sau doar de simpla vestimentație, câți dintre oameni îndrăznesc să se sustragă de sub stăpânirea ei? Cu modele sunt călăuzite masele, nu cu argumente (G. Le Bon, 1895/2003, 65). Moda apare ca un tip de imitație larg răspândită în viata cotidiană. Gabriel Tarde, căruia îi este atribuită paternitatea teoriei imitației, considera că moda ilustreză principiul imitației, aceasta fiind caracteristică vieții sociale. Omul este prin esența sa o ființă socială care imită idei, obiceiuri, norme, valori sociale
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
să se sustragă de sub stăpânirea ei? Cu modele sunt călăuzite masele, nu cu argumente (G. Le Bon, 1895/2003, 65). Moda apare ca un tip de imitație larg răspândită în viata cotidiană. Gabriel Tarde, căruia îi este atribuită paternitatea teoriei imitației, considera că moda ilustreză principiul imitației, aceasta fiind caracteristică vieții sociale. Omul este prin esența sa o ființă socială care imită idei, obiceiuri, norme, valori sociale, mode, conduite. Există două tipuri de imitație: imitația-tradiție, care asigură legătura dintre generații, și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Cu modele sunt călăuzite masele, nu cu argumente (G. Le Bon, 1895/2003, 65). Moda apare ca un tip de imitație larg răspândită în viata cotidiană. Gabriel Tarde, căruia îi este atribuită paternitatea teoriei imitației, considera că moda ilustreză principiul imitației, aceasta fiind caracteristică vieții sociale. Omul este prin esența sa o ființă socială care imită idei, obiceiuri, norme, valori sociale, mode, conduite. Există două tipuri de imitație: imitația-tradiție, care asigură legătura dintre generații, și imitația-modă, care asigură coeziunea în cadrul aceleiași
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Tarde, căruia îi este atribuită paternitatea teoriei imitației, considera că moda ilustreză principiul imitației, aceasta fiind caracteristică vieții sociale. Omul este prin esența sa o ființă socială care imită idei, obiceiuri, norme, valori sociale, mode, conduite. Există două tipuri de imitație: imitația-tradiție, care asigură legătura dintre generații, și imitația-modă, care asigură coeziunea în cadrul aceleiași generații. Se pare că, între cele două, prestigiul predecesorilor îl învinge pe cel al imitației recente, "căci imitația care există în curentele modei nu este decât un
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
imită idei, obiceiuri, norme, valori sociale, mode, conduite. Există două tipuri de imitație: imitația-tradiție, care asigură legătura dintre generații, și imitația-modă, care asigură coeziunea în cadrul aceleiași generații. Se pare că, între cele două, prestigiul predecesorilor îl învinge pe cel al imitației recente, "căci imitația care există în curentele modei nu este decât un torent slab pe lângă puternicul fluviu al cutumei, și trebuie neapărat să fie așa" ( G. Tarde, 1890/1895, 47). În acord cu legea imitației de la superior la inferior și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
norme, valori sociale, mode, conduite. Există două tipuri de imitație: imitația-tradiție, care asigură legătura dintre generații, și imitația-modă, care asigură coeziunea în cadrul aceleiași generații. Se pare că, între cele două, prestigiul predecesorilor îl învinge pe cel al imitației recente, "căci imitația care există în curentele modei nu este decât un torent slab pe lângă puternicul fluviu al cutumei, și trebuie neapărat să fie așa" ( G. Tarde, 1890/1895, 47). În acord cu legea imitației de la superior la inferior și cu legea imitației
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
îl învinge pe cel al imitației recente, "căci imitația care există în curentele modei nu este decât un torent slab pe lângă puternicul fluviu al cutumei, și trebuie neapărat să fie așa" ( G. Tarde, 1890/1895, 47). În acord cu legea imitației de la superior la inferior și cu legea imitației de la exterior spre interior (ad interioribus ad exteriora), formulate de psihosociologul francez, clasele de jos ale societății copiază mai întâi ideile, dorințele, manierele și apoi comportamentele, stilurile de îmbrăcăminte, limba, obiceiurile claselor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
imitația care există în curentele modei nu este decât un torent slab pe lângă puternicul fluviu al cutumei, și trebuie neapărat să fie așa" ( G. Tarde, 1890/1895, 47). În acord cu legea imitației de la superior la inferior și cu legea imitației de la exterior spre interior (ad interioribus ad exteriora), formulate de psihosociologul francez, clasele de jos ale societății copiază mai întâi ideile, dorințele, manierele și apoi comportamentele, stilurile de îmbrăcăminte, limba, obiceiurile claselor de sus. Cea de-a treia lege, cea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
interioribus ad exteriora), formulate de psihosociologul francez, clasele de jos ale societății copiază mai întâi ideile, dorințele, manierele și apoi comportamentele, stilurile de îmbrăcăminte, limba, obiceiurile claselor de sus. Cea de-a treia lege, cea a degradării modelului social al imitației, este răspunzătoare de propagarea continuă a imitației și de menținerea stratificării sociale (idem, 235). În etapa de debut a psihosociologiei, imitația a reprezentat un cadru explicativ la care au recurs diverși autori pentru a înțelege comportamentul indivizilor. Gabriel Tarde, William
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
clasele de jos ale societății copiază mai întâi ideile, dorințele, manierele și apoi comportamentele, stilurile de îmbrăcăminte, limba, obiceiurile claselor de sus. Cea de-a treia lege, cea a degradării modelului social al imitației, este răspunzătoare de propagarea continuă a imitației și de menținerea stratificării sociale (idem, 235). În etapa de debut a psihosociologiei, imitația a reprezentat un cadru explicativ la care au recurs diverși autori pentru a înțelege comportamentul indivizilor. Gabriel Tarde, William McDougall (1871-1938) și Edward A. Ross (1866-1951
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
stilurile de îmbrăcăminte, limba, obiceiurile claselor de sus. Cea de-a treia lege, cea a degradării modelului social al imitației, este răspunzătoare de propagarea continuă a imitației și de menținerea stratificării sociale (idem, 235). În etapa de debut a psihosociologiei, imitația a reprezentat un cadru explicativ la care au recurs diverși autori pentru a înțelege comportamentul indivizilor. Gabriel Tarde, William McDougall (1871-1938) și Edward A. Ross (1866-1951) au explicat achiziționarea și reproducerea unor comportamente sub impulsul imitației-instinct. Tocmai sublinierea caracterului instinctual
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
reprezentat un cadru explicativ la care au recurs diverși autori pentru a înțelege comportamentul indivizilor. Gabriel Tarde, William McDougall (1871-1938) și Edward A. Ross (1866-1951) au explicat achiziționarea și reproducerea unor comportamente sub impulsul imitației-instinct. Tocmai sublinierea caracterului instinctual al imitației i-a degradat statutul și a compromis-o ca obiect de studiu, îndeosebi în anii 1920-1960 (cf. Șt. Boncu, 2002, 23). În ciuda acestor obiecții, după un secol de la debutul acestui concept în sfera studiilor psihosociologice, Ștefan Boncu (2002, 38) consideră
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
i-a degradat statutul și a compromis-o ca obiect de studiu, îndeosebi în anii 1920-1960 (cf. Șt. Boncu, 2002, 23). În ciuda acestor obiecții, după un secol de la debutul acestui concept în sfera studiilor psihosociologice, Ștefan Boncu (2002, 38) consideră imitația o formă de influență socială, subliniind importanța experimentelor lui Albert Bandura (1962, 1965) în revigorarea interesului științific pentru studiul acestui fenomen: În gândirea comună imitația este un termen relativ vag, desemnând atât procese de învățare imitativă (memorarea, să spunem, a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
un secol de la debutul acestui concept în sfera studiilor psihosociologice, Ștefan Boncu (2002, 38) consideră imitația o formă de influență socială, subliniind importanța experimentelor lui Albert Bandura (1962, 1965) în revigorarea interesului științific pentru studiul acestui fenomen: În gândirea comună imitația este un termen relativ vag, desemnând atât procese de învățare imitativă (memorarea, să spunem, a răspunsului unui model), cât și procese de reproducere comportamentală a acestui răspuns. Numeroase teorii științifice ale imitației au perpetuat confuzia din simțul comun, tratând drept
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
științific pentru studiul acestui fenomen: În gândirea comună imitația este un termen relativ vag, desemnând atât procese de învățare imitativă (memorarea, să spunem, a răspunsului unui model), cât și procese de reproducere comportamentală a acestui răspuns. Numeroase teorii științifice ale imitației au perpetuat confuzia din simțul comun, tratând drept identice învățarea răspunsului modelului și imitarea lor propriu-zisă. Albert Bandura are meritul de a fi sesizat pericolul acestei abordări nediferențiate. El a deosebit ferm două faze ale procesului de imitație: o fază
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
științifice ale imitației au perpetuat confuzia din simțul comun, tratând drept identice învățarea răspunsului modelului și imitarea lor propriu-zisă. Albert Bandura are meritul de a fi sesizat pericolul acestei abordări nediferențiate. El a deosebit ferm două faze ale procesului de imitație: o fază de achiziție, în timpul căruia subiectul învață comportamentul modelului, urmată (dar nu obligatoriu) de o fază de performanță în care subiectul desfășoară un comportament ce reproduce efectiv comportamentul modelului. Distincția subliniază faptul că oamenii nu transpun în comportamente tot
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
la Georg Simmel mecanismul de propagare a modei este unul imitativ, în timp ce ideea principală pe care Thorstein B. Veblen o dezvoltă este consumul ostentativ, prin intermediul căruia clasa de sus își conservă identitatea și poziția socială. În ceea ce privește dezvoltările ulterioare ale teoriei imitației, reținem că acestea au încercat să surprindă dinamica modei între două sau mai multe grupuri sociale care se află la un moment dat în competiție. Antropologul și profesorul american al prestigiosului institut Harvard Bussiness School, Grant McCracken (1985, 44), a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]