11,522 matches
-
de a doua. În cazul comparației, cuvintele își păstrează sensul propriu și enunțul se menține în domeniul afirmațiilor adevărate sau false. În cazul metaforei, se afirma o echivalentă ce nu este de acest domeniu. Și comparația, si metaforă evidențiază o implicație comună (tertium comparationis); întemeiate ambele pe analogie, au în comun disimetria presupozițională și disimetria referențiala. Când spunem că omul este feroce că lupul, presupunem că lupul e feroce și afirmăm că și omul este astfel. La fel, când spunem că
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
privilegiind unul singur. În plus, identificarea metaforica necesită incompatibilitatea. Cu cat distanță dintre termenii identificați este mai mare, cu atat procesul metaforic are loc cu mai mare ușurință 38. Metaforă veritabilă are întotdeauna ceva nedefinit, care vine din două izvoare: implicația vagă (le flou de l’implicite) și caracterul vag al domeniului de selectivitate (le flou du champs de sélectivité)39. Pe de o parte, metaforă lasă deschis câmpul interpretărilor și indivizii o percep diferit (când se spune despre cineva că
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
istorice 210 a) Documentul istoric În actul cunoașterii 210 b) Valoarea pedagogică a documentelor și vestigiilor istorice 211 c) Condiții de studiere a documentelor istorice 212 B. Metode de explorare mijlocită (indirectă) a realității 214 1. Metode demonstrative 214 a) Implicația demonstrației În procesul de Învățământ 214 b) Variantele demonstrației intuitive 216 c) Sensul actual al modernizării demonstrației 216 d) Demonstrația tehnică audiovizuală 218 e) „Intuiția simbolică” - un suport al conceptualizării 220 f) Condiții ale folosirii eficiente a demonstrației 222 2
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În complexul culturii și civilizației contemporane este Însoțită de o extensie fără precedent a educației științifice și tehnice. Ambele au devenit axul principal al formației culturale și profesionale a generațiilor tinere de astăzi. Este un reflex, cu profunde semnificații, al implicațiilor socio-umane generate deprogresele științei și tehnicii moderne, materializat Într-un efort de reînnoire sistematică a curriculumului Învățământului, de refacere cu atenție a planurilor, programelor și manualelor școlare, prelungit Într-o nevoie acută de Îmbunătățire radicală a Întregii metodologii didactice. Din
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
elevilor cu formele elementare ale cercetării, ar avea menirea să formeze tocmai o asemenea atitudine euristică, de căutare activă a adevărului, să cultive spiritul descoperirii și al invenției, să ofere „bucuria descoperirii”. Cum știința nu poate fi privită separat de implicațiile ei tehnice, o inserție mai pronunțată a efectuării unor experiențe și experimente (de laborator, de atelier sau de teren) cu caracter de cercetare, realizate direct de către elevi, poate fi apreciată ca o cale de acces la Înțelegerea tehnicii și a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
acestora etc. Planul de structurare a materiei se aduce la cunoștința elevilor/studenților fie la Începutul lecției (cursului), fie pe parcursul acesteia, subliniindu-se cu atenție, prin formulări, ton și accent trecerea de la o idee la alta, ideile subordonate, exemplele semnificative, implicațiile socio-practice etc. Scrierea pe tablă sau pe folia de retroproiecție a schemei, concomitent cu mersul expunerii, prezintă unele avantaje, Întrucât imprimă un curs mai dinamic gândirii logice a clasei de elevi sau grupelor de studenți, orientează mai precis atenția acestora
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
patriei, trebuie În permanență raportată la istoria poporului nostru, integrată În viziunea de ansamblu asupra istoriei naționale. B. Metode de explorare mijlocită (indirectă) a realitățiitc "B. Metode de explorare mijlocită (indirectă) a realitĂȚii" 1. Metode demonstrativetc "1. Metode demonstrative" a) Implicația demonstrației În procesul de Învățământtc "a) Implicația demonstrației În procesul de ÎnvĂȚĂmânt" Contactul nemijlocit, senzorial cu realitatea stă la baza unei cunoașteri științifice progresive, hotărâtoare pentru formația spirituală de ansamblu a fiecărui individ. „O bună parte din științe și din
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
poporului nostru, integrată În viziunea de ansamblu asupra istoriei naționale. B. Metode de explorare mijlocită (indirectă) a realitățiitc "B. Metode de explorare mijlocită (indirectă) a realitĂȚii" 1. Metode demonstrativetc "1. Metode demonstrative" a) Implicația demonstrației În procesul de Învățământtc "a) Implicația demonstrației În procesul de ÎnvĂȚĂmânt" Contactul nemijlocit, senzorial cu realitatea stă la baza unei cunoașteri științifice progresive, hotărâtoare pentru formația spirituală de ansamblu a fiecărui individ. „O bună parte din științe și din matematică nu poate fi predată fără a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ai priceput și ai simțit copilăria, când le-ai pus atâta lumină în ochi și atâta frumusețe sufletească în chip." "Un prieten către N.Tonitza" "Frumosul, cândva exclusiv obiect de considerații metafizice, reprezintă în acest sfârșit de secol XX, numeroase implicații politice, vizând deopotrivă economia și cultura, activitățile productive și cele recreative." Deși secolul XX a fost considerat secolul științei și tehnicii, învățământul românesc făcând eforturi pentru a fi în pas cu marile progrese, totuși, destui pedagogi și esteticieni au luptat
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
Maunet, poate cel mai coloristic dintre impresioniști după expresia lui Andre Lothe, folosește lumina nu pentru a fi tonul cel mai deschis ci tenta cea mai caldă, iar umbra tenta cea mai rece. Efectul fizic cel mai pregnant și cu implicații psihofîziologice dintre cele mai spectaculoase este termodinamismul culorilor. Astfel, principalele culori calde (roșu,oranje, galben) ne dau senzația de căldură amintindu-ne de foc, de zile însorite, de întinderile de grâu aurite. Dimpotrivă, culorile reci (violet, albastru, verde) ne dau
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
în alți termeni, problema vizează măsura în care productivitatea este stimulată de instrucție sau dacă investiția în educație este rentabilă nu numai pentru particulari, ci și pentru societate în ansamblu 1. Expun în continuare rezultatele mai multor cercetări care au implicații contrare, începând cu cele care indică rezultate empirice optimiste privitoare la corelația dintre instrucție și productivitate. A. Într-o cercetare s-a testat corelația dintre PNB/locuitor din 1955 și rata de alfabetizare în 1950 pentru 83 de țări. Pe
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a datelor. Metodele listate sunt utilizate pe scară largă și, în consecință, există o imagine foarte clară asupra tuturor detaliilor tehnice - mod de derulare, modelare matematică, performanțe etc. -, asupra avantajelor și dezavantajelor lor, ca și a costurilor asociate sau a implicațiilor de natură socioumană. Practica arată că, în procesul de colectare a informațiilor pentru anumite tipuri de cercetare sau subiecte de cercetat, este mai avantajos de utilizat o anumită metodă și o anumită tehnică. Prin majoritatea metodelor listate sunt colectate informații
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
dovadă de multă precauție și să-și dezvolte o abordare critică bazată pe experiența anomaliilor tulburătore din perioada de dinainte de 1989. Pentru orice cercetare sau abordare practică în domeniul managementului strategic trebuie avute în vedere cel puțin două elemente cu implicații capitale: • existența unei discontinuități majore a subsistemelor socioeconomice românești apărută în decembrie 1989, accentuată de prăbușirea sistemului comunist de tip sovietic și de destrămarea statului ce a creat acest sistem; • inconsistența bazei informaționale referitoare la perioada de dinainte de decembrie 1989
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
restaurant, o frizerie, un magazin de bijuterii ș.a. 10. Folosind metodologia recomandată, realizați un tablou al informațiilor disponibile pentru o firmă de importanță locală de dimensiuni medii. 11. Identificați informațiile privind o firmă multinațională, semnificative pentru piața românească și cu implicații strategice. Încercați să explicați modul de selecție a informațiilor și vedeți în ce măsură se poate utiliza pentru o altă firmă similară. Bibliografietc "Bibliografie" *** (2002), Business: The Ultimate Resource, Bloomsbury Londra. Ansoff, H.I., McDonnell, E.J. (1990). Implanting Strategic Management Prentice-Hall International, Upper
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
personal și eficiența acțiunii proprii manifestată în cele mai diverse forme. Astfel s-a ajuns la conceptul de misiune personală, cu o raportare explicită la un set de principii călăuzitoare, proprii unui individ. O aprofundare a acestei abordări cu evidente implicații manageriale este realizată de Stephen Covey (1994, 2001), considerat un Socrate al managementului american pentru înțelepciunea degajată din abordările sale ghidate de principii. Acesta consideră misiunea personală ca fiind echivalentul Constituției unui stat în orientarea tuturor deciziilor, chiar și a
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
ceea ce pare a fi the best practice. Ultimul deceniu a profilat un nou mare concurent asiatic, Republica Populară Chineză, alături de cei consacrați în anii anteriori, cum ar fi Singapore sau Coreea de Sud, fără a avea însă o imagine clar conturată a implicațiilor generate de transformările induse de acesta. Mediul sociocultural reprezintă un mozaic de elemente cu caracteristici de maximă eterogenitate din punctul de vedere al efectelor și al ariei de acțiune. Modificările în timp ale acestor elemente sunt lente. Entitățile cu caracter
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
sociologie sau psihologia cognitivă nu sunt satisfăcătoare nici în plan practic - de exemplu, în cazul unor litigii de natură juridică -, nici pentru uzul strategic, inclusiv pentru dezvoltarea teoriei aferente. Allaire și Fîrșirotu (1998) realizează o tratare detaliată a conceptului, explicând implicațiile pentru teoria și practica managementului strategic, dar și evidențiind limitele existente la momentul actual. Studiul concurenței prin prisma celor două concepte, considerate separat, și pe baza unor cercetări empirice a fost făcut în sute de lucrări pe parcursul a zeci de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
unui grup strategic se face mai simplu decât în teorie. Pentru uz statistic, se face o clasificare oficială, tip CAEN, utilizând un graf arbore, ceea ce se traduce în divizarea unei mulțimi în grupe și subgrupe pe baza unor caracteristici formale. Implicațiile practice sunt, de regulă, de tip fiscal, fără ca acest lucru să însemne că într-o astfel de grupare se regăsesc în mod obligatoriu concurenții care se manifestă în mod real în mediul concurențial. Managerii operează mai simplu, realizând o listă
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
putea concepe un răspuns adecvat. O parte a acestor stakeholder-i, furnizorii și consumatorii, a fost deja analizată indirect, când s-a discutat, de exemplu, despre mediul înconjurător concurențial. Evident că se mai pot discuta numeroase aspecte despre comportamentul acestora, cu implicații asupra performanței organizației, iar perspectivele științifice sunt și de altă natură decât managerială. Un loc deosebit în teoriile actuale, cu o legătură imediată în managementul strategic al firmei, îl dețin acționarii și managerii. Se consideră că aceștia au rolul cel
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
acțiunile organizației. 2. Caracterizarea stakeholder-ilor: se face caracterizarea stakeholder-ilor listați prin prisma următorilor descriptori: puterea, predictibilitatea, nivelul de interes, viteza de reacție, capacitatea de a genera structuri, credibilitate, dar și orice alt descriptor distinctiv care s-ar putea dovedi cu implicații asupra strategiei organizației - de exemplu, posibilitatea ca acțiunea unui stakeholder să fie blocată o anumită perioadă de timp. Utilizarea unor tabele și a unei scalări a caracteristicilor poate genera o imagine mai sistematizată a acestora. Utilizarea „hărților”, recomandată implicit de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
acestuia. Frecvent, consumatorii apar în postura colaboratorilor, prezentând macheta noului ambalaj sau impunând un set de condiționări care „formează” noul ambalaj. g) Există numeroși stakeholder-i cu interese teoretice, cum ar fi: • organizațiile ecologiste - interesate ca ambalajele să respecte normele cu implicații asupra mediului înconjurător natural; • primăriile localităților unde există facilități de producție - interesate de lărgirea investițiilor și, în special, de creșterea numărului de salariați; • colaboratorii - interesați de promovarea unor modele noi de ambalaje, nume de produse asociate ambalajului, imagini și procedee
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
numărului clienților și creșterea puterii relative a acestora. Totuși, nu pot face altceva decât să spere că se vor adapta noilor condiții; • organizațiile regulatoare, în special Consiliul Concurenței, nu vor reacționa negativ, având în vedere pozițiile deținute de firme și implicațiile economice modeste ale achiziției proiectate; • consumatorii așteaptă o îmbunătățire a raportului calitate/preț pentru firma Ambalajex și, în consecință, consideră că, dată fiind structura concurențială în industrie, nu există motive de teamă pentru creșterea puterii furnizorului, ci speranțe pentru avantaje
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
proces decizional care se dorește a avea caracteristici raționale. Chiar și instituții financiare serioase solicită de multe ori astfel de analize asociate unor planuri de afaceri sau studii de fezabilitate. În mod evident, solicitarea este „de formă”, fără a avea implicații în procedura de acceptare a proiectului respectiv. Numărul mare de proiecte acceptate de aceste instituții, chiar dacă erau „asezonate” cu un SWOT bizar, arată că acesta este mai degrabă o marotă decât un instrument cu valoare practică în management. În mod
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
pentru o perioadă lungă de timp; • este reflectată de artefacte observabile, deși e generată de un set de valori mentale; • poate reprezenta o soluție pentru diferite probleme individuale și de grup; • poate prezenta un set de manifestări considerate negative, cu implicații directe asupra performanței. Caracteristicile sunt rezultatul unui complex de factori cu acțiune concomitentă și de lungă durată. Dintre aceștia, se pot menționa (Mullins, 1994): 1. istoria: membrii unei organizații au un anumit fel de abordare a faptelor pentru că așa le-
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
și prin prisma sinergiilor care apar între ele, ca și a competențelor partajate. Pe de altă parte, se pune problema competențelor care trebuie concentrate de către firma-mamă, astfel încât să poată genera o combinare maximizatoare de sinergii ale afacerilor existente. Faptul are implicații asupra setului de recomandări clasice privind pozițiile din matrice. Acum se recomandă lichidarea parțială pentru afacerea care nu se potrivește cu restul portofoliului, nu a celei ce prezintă performanțe slabe într-o industrie neatractivă. Acest tip de recomandare se corelează
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]