KorAP: Find »[drukola/base=importanță & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...87 88 89 ...2345 >

58,609 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896

rămas impresionată. Pe masă aveam zilnic flori frumoase. Frigiderul era mereu plin cu tot ce se poate pentru noi și pentru copil. Până și rufele ni le-a spălat ea, nu ne-a lăsat pe noi. În mod deosebit sublinia importanța spiritului copilului și al meu. Nu trecea zi să nu-mi spună ce deosebiți suntem. În noaptea de dinaintea înmormântării, ne-a pus două vaze cu flori la ușă, după ce fusese invitata noastră la masa de seară. În seara de dinaintea plecării

Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP (2010) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
care mă ajută mereu, cred că a venit vremea să depășesc această stare de inerție și să mă reapuc serios de treabă. Trec deci la fapte: spun ce mi s-a întâmplat, nu chiar în ordine cronologică, ci în ordinea importanței, așa cum o consider eu. 1. Mă văd urcând un munte. În vârful muntelui, chiar pe creastă, detașându-se frumos din fundalul destul de întunecat al cerului, stătea un călugăr. Eu m am oprit mai la distanță de el și îl priveam

Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP (2010) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871

o obsesie confirmată și de alte fragmente din jurnal, a unei lumi microscopice, văzută prin „ochiul de muscă“, o lume a limburilor care se continuă unul pe celălalt, se intersectează, convergând într-un final către semnificația globală. Pentru Katherine Mansfield importanța lucrurilor pe lume este cu totul alta decît cea obișnuită, pentru că însăși dimensiunea evenimentelor este alta, una subiectivă, acordată la propria ei trăire: astfel, lupta unui țânțar cu o viespe capătă proporții cosmice, primul devine o „minunată gazelă cambrată“, în vreme ce

Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş (2011) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998

urbane și rurale a primit un stimulent major la Conferința partidului din iulie 1972, în cadrul căreia Ceaușescu a cerut demararea unei campanii pentru dezvoltarea economică prin care, până în anul 2000, România să devină o țară urbanizată, industrială. Ceaușescu a reafirmat importanța reformelor de reorganizare teritorială în derularea programului: noile industrii și modernizarea agriculturii aveau să fie însoțite de un plan național pentru planificarea regională a orașelor și satelor; construind uzine industriale la țară și instituind servicii moderne principalele sate ale comunelor

Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
dus la destructurarea societății rurale românești, nu numai prin distrugerea unei sănătoase tradiții milenare, ci și demolarea spirituală a unei însemnate părți a țărănimii noastre. Referindu-se la această politică de sistematizare a satelor, istoricul Dinu C. Giurescu, declara „valoarea, importanța și semnificația arhitecturii populare sunt universal recunoscute. Acest patrimoniu rural - case, gospodării și așezări cu o structură specifică - reprezintă adevărata sinteză a istoriei unui popor și exprimă identitatea lui națională. A distruge acest patrimoniu rural și a-l înlocui prin

Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
Delimitări conceptuale: metode, tehnici, procedee, strategii Orice activitate cu un anumit grad de complexitate presupune o metodologie de lucru care, în ansamblu, configurează modul ei de desfășurare, deci, pentru procesul didactic, dată fiind complexitatea acestuia, modul de realizare prezintă o importanță deosebită, acesta reprezentând o componentă necesară, aflată în relații de interdependență cu toate celelalte componenete structurale ale acestui tip de activitate: cu scopurile urmărite, conținuturile activității, factorii umani participanți - educatorul și elevii, acțiunile de evaluare. Proiectarea și realizarea optimă ale

Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
la asemănarea parțială a evenimentelor. Investigațiile directe din sursele de informare sunt esențiale pentru realizarea învățării, dezvoltă activitatea independentă, sunt în același timp cunoaștere și acțiune. Raportate la teoria învățării prin descoperire, documentele istorice și vestigiile istorice au o mare importanță pedagogică, nu numai și nu în primul rând doar ca simple ilustrații ale unor expuneri mai mult sau mai puțin abstracte, ci ca adevărate izvoare de noi cunoștințe, ca un punct de plecare pentru o susținută activitate de căutare și

Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
a unui conținut de idei, de învățare eficientă. Înainte de a începe lectura textului, elevilor li se cere să noteze ceea ce știu sau cred că știu despre ceea ce va fi prezentat în text. Ei au fost atenționați că nu are mare importanță dacă ceea ce vor scrie este corect sau nu; important este să scrie tot ce le vine în minte referitor la acea tema, la acel subiect, solicitându-și astfel, gândirea liberă și imaginația. Concret, ea presupune identificarea unui set de informații

Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia (2011) [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221

zonei, reprezentat de ionizarea naturală a atmosferei. Generarea lor se face în principal sub acțiunea elementelor radioactive din sol și a radiației cosmice. La aceste două modalități de generare se mai adaugă și alte surse a căror pondere poate prezenta importanță în anumite condiții fizico-geografice sau atmosferice. Concentrațiile de ioni existente la un moment dat în atmosferă sunt rezultatul complex al unei suite de procese de generare și de anihilare a ionilor. Datorită timpului de viață mediu relativ scurt al ionilor

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
nou o balanță înclinată spre populația feminină, în anul 2003 înregistrându-se o populație totală de 19234 locuitori, femei fiind 9791 iar bărbați 9443 Structura populației pe grupe de vârstă și analiza acesteia pune în evidență aspecte de o mare importanță, atât din punct de vedere demografic cât și economic. Sub aspect demografic se pot preciza o serie de fenomene ce sunt în funcție de această variabilă, care evidențiază, în ultimă instanță, specificul de manifestare în profil teritorial a unor indicatori de bază

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
înregistrat-o administrația publică și finanțe-bănci, datorită pe de o parte orientării tineretului spre aceste ramuri mai profitabile și pe de altă parte datorită transformărilor pe care le-a suferit societatea noastră și în care aceste domenii au căpătat o importanță sporită după momentul 1989. Regresul este ușor de observat în această perioadă pentru ramuri cum sunt comerțul și construcțiile. Un factor important care a generat această creștere a numărului angajaților în cele două ramuri este „munca la negru”. Cifrele statistice

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
dezvoltarea industriei pe valea Prahovei a determinat orientarea unei părți a populației spre aceste locuri de muncă. Breaza devenise astfel, mai ales după 1950, o localitate de navetiști, un fel de „oraș dormitor”. Apariția industriei mecanice fine (1974ă, precum și creșterea importanței turistice (mai ales după 1990ă, face din Breaza o localitate cu funcții mixte (industrială, agricolă, turisticăă. Funcția turistică are șanse să se dezvolte în anii următori datorită potențialului climatic favorabil îndeosebi copiilor și vârstnicilor. Localitatea a fost declarată oraș în

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
100 de locuri. De asemenea populația beneficiază și de servicii bancare prin C.E.C. și o filială BCR. CAPITOLUL VII ASPECTE DE GEOGRAFIE ECONOMICĂ 7. 1 CARACTERISTICI GENERALE Condițiile naturale specifice zonei subcarpatice prahovene în care s-a înfiripat Breaza, alături de importanța drumului de pe Valea Prahovei și a potecilor de plai, artere mari sau mici de circulație dintr-o parte în alta a Carpaților, au înlesnit dezvoltarea timpurie a unei activități economice. De pildă, ieri era locul de popas unde se făcea

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
în care predomină nutrețul verde și fânul aproape exclusiv, pe pășunile naturale și într-o participare mult mai redusă a plantelor de nutreț (rădăcinoase, porumb de nutreț, lucernă etc. ă orașul Breaza rămâne o zonă unde creșterea animalelor are o importanță aparte. Corelarea factorilor tradiționali (naturali și socio-economiciă cu cei legați de structura furajelor, duce la determinarea unui profil de creștere a ovinelor și bovinelor specific zonelor de deal și de munte. Urmărind efectivele de animale de care a dispus zona

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
contribuie și ele la ridicarea standardelor și condițiilor de viață ale locuitorilor. 7. 5. TRANSPORTURILE ȘI CĂILE DE COMUNICAȚIE Apariția primelor așezări omenești în această zonă a favorizat apariția dar mai ales dezvoltarea unui drum în lungul Prahovei de o importanță foarte mare în relațiile comerciale de mai târziu în competiție cu cele din Bran și valea Teleajenului. Desigur, în acele vremuri această cale nu putea fi decât o potecă de picior pe care reuseau să se strecoare un cal și

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003

ca model o ploaie de calcul uniform distribuită pe întregul bazin de canalizare, cu intensitate constantă pe durata de concentrare superficială și de curgere prin conductă. La determinarea debitelor de ape meteorice trebuie să se țină seama de: - clasa de importanță a folosinței pentru care se realizează canalizarea; - regimul precipitațiilor, relieful și condițiile de scurgere, permeabilitatea suprafețelor canalizate; - necesitatea de apărare, în parte sau în totalitate, a zonei canalizate împotriva inundațiilor în cazul unor ploi mai mari decât cea de calcul

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
a ploii de calcul se notează cu „i” și este în funcție de frecvența ploii de calcul „f” și de durata ploii de calcul „tp”. Se măsoară în l/s ha (figura 2.10). Frecvența de calcul „f” este în funcție de clasa de importanță a folosinței și este indicată în tabelul 2.17. /9, 15, 19, 28/ Tabelul 2.17. Valorile frecvenței ploii de calcul „f”, în funcție de clasa de importanță a folosinței Clasa de importanță a folosinței (conform STAS 4273-83) Unități cu caracter economic

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
l/s ha (figura 2.10). Frecvența de calcul „f” este în funcție de clasa de importanță a folosinței și este indicată în tabelul 2.17. /9, 15, 19, 28/ Tabelul 2.17. Valorile frecvenței ploii de calcul „f”, în funcție de clasa de importanță a folosinței Clasa de importanță a folosinței (conform STAS 4273-83) Unități cu caracter economic (industriale, agrozootehnice etc) Observații: 1. Valorile inferioare ale frecvențelor ploii de calcul se adoptă pentru unități industriale sau centre populate mai importante. Importanța folosinței care se

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
10). Frecvența de calcul „f” este în funcție de clasa de importanță a folosinței și este indicată în tabelul 2.17. /9, 15, 19, 28/ Tabelul 2.17. Valorile frecvenței ploii de calcul „f”, în funcție de clasa de importanță a folosinței Clasa de importanță a folosinței (conform STAS 4273-83) Unități cu caracter economic (industriale, agrozootehnice etc) Observații: 1. Valorile inferioare ale frecvențelor ploii de calcul se adoptă pentru unități industriale sau centre populate mai importante. Importanța folosinței care se canalizează se stabilește în funcție de clasa

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
în funcție de clasa de importanță a folosinței Clasa de importanță a folosinței (conform STAS 4273-83) Unități cu caracter economic (industriale, agrozootehnice etc) Observații: 1. Valorile inferioare ale frecvențelor ploii de calcul se adoptă pentru unități industriale sau centre populate mai importante. Importanța folosinței care se canalizează se stabilește în funcție de clasa de importanță determinată conform STAS 4273-83. 2. Pe bază de calcule tehnico-economice se pot stabili și alte frecvențe decât cele din tabelul 2.17. 3. Pentru un ansamblu de obiective de importanță

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
folosinței (conform STAS 4273-83) Unități cu caracter economic (industriale, agrozootehnice etc) Observații: 1. Valorile inferioare ale frecvențelor ploii de calcul se adoptă pentru unități industriale sau centre populate mai importante. Importanța folosinței care se canalizează se stabilește în funcție de clasa de importanță determinată conform STAS 4273-83. 2. Pe bază de calcule tehnico-economice se pot stabili și alte frecvențe decât cele din tabelul 2.17. 3. Pentru un ansamblu de obiective de importanță mai mare decât a unității cu caracter social sau economic

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
Importanța folosinței care se canalizează se stabilește în funcție de clasa de importanță determinată conform STAS 4273-83. 2. Pe bază de calcule tehnico-economice se pot stabili și alte frecvențe decât cele din tabelul 2.17. 3. Pentru un ansamblu de obiective de importanță mai mare decât a unității cu caracter social sau economic în care sunt situate, la dimensionarea hidraulică a sistemului de canalizare de la racord până la emisar, trebuie avute în vedere debitele mai mari de ape meteorice, ce corespund frecvenței dictate de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
decât a unității cu caracter social sau economic în care sunt situate, la dimensionarea hidraulică a sistemului de canalizare de la racord până la emisar, trebuie avute în vedere debitele mai mari de ape meteorice, ce corespund frecvenței dictate de obiectivul de importanță mai mare. Se stabilesc, totodată, și soluțiile de protecție contra inundațiilor de orice fel cauzate de sporurile de ape meteorice provenite din zone adiacente, a căror canalizare este dimensionată pentru frecvențe mai mari ale ploii de calcul. Teritoriul României este

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
din surse de suprafață în rețeaua de canalizare a folosinței nu poate fi evitată, la dimensionarea hidraulică a elementelor sistemului de canalizare se iau în considerare debitele maxime de calcul ale apelor de suprafață, cu posibilitățile stabilite conform clasei de importanță a folosinței și nu debitele de apă meteorică. În cazul folosințelor de mică importanță sau atunci când în aval nu există pericolul unor pagube însemnate, determinarea debitelor se poate face cu relațiile prezentate mai sus. În acest caz, apele din surse

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
la dimensionarea hidraulică a elementelor sistemului de canalizare se iau în considerare debitele maxime de calcul ale apelor de suprafață, cu posibilitățile stabilite conform clasei de importanță a folosinței și nu debitele de apă meteorică. În cazul folosințelor de mică importanță sau atunci când în aval nu există pericolul unor pagube însemnate, determinarea debitelor se poate face cu relațiile prezentate mai sus. În acest caz, apele din surse de suprafață se colectează numai în rețeaua de conducte de ape meteorice din sistemul

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]