5,387 matches
-
nisip). A doua sursă de intruziuni non-plastice în argilă este dată de intervenția intenționată a olarului. În unele cazuri aceste incluziuni constau dintr un supliment al celor găsite în mod natural în argilă. În general, degresantul adăugat este diferit de incluziunile non-plastice naturale, diferențierea acestora fiind astfel posibilă. Atenția specială pe care o acordăm incluziunilor din pastă se justifică prin faptul că, pe de o parte, în multe cazuri acestea constituie metoda cea mai de încredere pentru distingerea diferitelor tipuri de
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
a olarului. În unele cazuri aceste incluziuni constau dintr un supliment al celor găsite în mod natural în argilă. În general, degresantul adăugat este diferit de incluziunile non-plastice naturale, diferențierea acestora fiind astfel posibilă. Atenția specială pe care o acordăm incluziunilor din pastă se justifică prin faptul că, pe de o parte, în multe cazuri acestea constituie metoda cea mai de încredere pentru distingerea diferitelor tipuri de pastă. În același timp, frecvența, mărimea și gradul de sortare al acestora constituie indicatori
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
mai de încredere pentru distingerea diferitelor tipuri de pastă. În același timp, frecvența, mărimea și gradul de sortare al acestora constituie indicatori ai gradului de specializare a procesului de manufacturare a ceramicii și asupra posibilei utilizări a vasului. Tipul de incluziuni poate fi determinat utilizând o cheie simplă, cum este cea publicată de Peacock în 1977 (Tabel 5). Acolo unde există îndoieli asupra identificării acestora este de preferat a se oferi doar descrierea culorii și aparenței particulei. Pentru analizarea și interpretarea
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
poate fi determinat utilizând o cheie simplă, cum este cea publicată de Peacock în 1977 (Tabel 5). Acolo unde există îndoieli asupra identificării acestora este de preferat a se oferi doar descrierea culorii și aparenței particulei. Pentru analizarea și interpretarea incluziunilor vom folosi patru parametri texturali. Astfel, în estimarea frecvenței incluziunilor ar fi de preferat utilizarea unui sistem procentual, bazat pe raportarea vizuală la un set de grafice (Pl. 40). Datorită inaccesibilității și răspândirii reduse a acestora, se utilizează alternativ un
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
publicată de Peacock în 1977 (Tabel 5). Acolo unde există îndoieli asupra identificării acestora este de preferat a se oferi doar descrierea culorii și aparenței particulei. Pentru analizarea și interpretarea incluziunilor vom folosi patru parametri texturali. Astfel, în estimarea frecvenței incluziunilor ar fi de preferat utilizarea unui sistem procentual, bazat pe raportarea vizuală la un set de grafice (Pl. 40). Datorită inaccesibilității și răspândirii reduse a acestora, se utilizează alternativ un sistem empiric bazat pe numărarea granulelor vizibile în câmpul de
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
grafice (Pl. 40). Datorită inaccesibilității și răspândirii reduse a acestora, se utilizează alternativ un sistem empiric bazat pe numărarea granulelor vizibile în câmpul de observație a microscopului, la o putere de mărire considerată adecvată. Media, sau mai exact modala mărimilor incluziunilor, care exprimă mărimea generală a acestora, poate fi determinată relativ ușor, fie cu ochiul liber, fie prin utilizarea unei scări pe obiectivul microscopului, în special dacă se urmărește un anumit interval (ex. 0,25-0,5 mm). Această variabilă ajută la
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
sau absenței procesului de levigare a argilei ca parte a prelucrării argilei în vederea obținerii de vase ceramice sau poate constitui un indiciu referitor la sursa de materie primă utilizată de către olar. Sortarea se referă la diferitele categorii de mărime ale incluziunilor, acest parametru constituind un indice al omogenității pastei (Pl. 41). Forma incluziunilor reflectă istoria lor erozională. În general, cu cât mai lungă este această istorie, cu atât mai rotunde vor fi incluziunile, acest aspect constituind un factor important în stabilirea
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
în vederea obținerii de vase ceramice sau poate constitui un indiciu referitor la sursa de materie primă utilizată de către olar. Sortarea se referă la diferitele categorii de mărime ale incluziunilor, acest parametru constituind un indice al omogenității pastei (Pl. 41). Forma incluziunilor reflectă istoria lor erozională. În general, cu cât mai lungă este această istorie, cu atât mai rotunde vor fi incluziunile, acest aspect constituind un factor important în stabilirea sursei și tipului de argilă utilizată precum și a caracteristicilor materiale ale ceramicii
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
se referă la diferitele categorii de mărime ale incluziunilor, acest parametru constituind un indice al omogenității pastei (Pl. 41). Forma incluziunilor reflectă istoria lor erozională. În general, cu cât mai lungă este această istorie, cu atât mai rotunde vor fi incluziunile, acest aspect constituind un factor important în stabilirea sursei și tipului de argilă utilizată precum și a caracteristicilor materiale ale ceramicii rezultate (Pl. 42). III.2. Categoriile de pastă ale ceramicii III.2.a. Ceramica fină Caracteristici structurale În cazul așezării
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
spărtura proaspătă fină sau neregulată. Grosimea fragmentelor ceramice aparținând acestei categorii variază între 4,5 și 9,6 mm, cu o medie de 6,89 mm și o deviere standard de 1,58 mm. Din punctul de vedere al frecvenței incluziunilor, acestea se situează sub 5%, au o mărime maximă de 0,1 mm, prezintă o sortare foarte bună, formă rotundă sau cvasi-rotundă și sfericitate crescută. Cele mai frecvente incluziuni sunt constituite de particule de quartz de foarte mici dimensiuni, sub
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
standard de 1,58 mm. Din punctul de vedere al frecvenței incluziunilor, acestea se situează sub 5%, au o mărime maximă de 0,1 mm, prezintă o sortare foarte bună, formă rotundă sau cvasi-rotundă și sfericitate crescută. Cele mai frecvente incluziuni sunt constituite de particule de quartz de foarte mici dimensiuni, sub 0,02 mm, fiind întâlnite, de asemenea, și alte fragmente de rocă de diferite culori. În ceea ce privește arderea, toate fragmentele ceramice analizate au suferit o ardere completă, culoarea acestora fiind
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
nuanță între interior și suprafețele exterioare. Proprietăți mecanice și fizice Așa cum a rezultat din analiza caracteristicilor structurale ale ceramicii fine, în cazul așezării de la Hoisești, aceasta este realizată dintr-o argilă omogenă de foarte bună calitate, cu granulație fină și incluziuni sporadice de dimensiuni mici. În timpul procesului de ardere, dat fiind că aceasta este una completă, la temperaturi relativ ridicate, structura argilei specifică acestui tip de pastă manifestă o expansiune termică izotropică, astfel încât aceasta se densifică și mărimea particulelor crește (KANG
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
scăzută față de ceramica fină, spărtura proaspătă având un caracter exclusiv neregulat. Grosimea fragmentelor ceramice din cadrul acestei categorii variază între 5,3 și 16,1 mm, cu o medie de 9,84 mm și o deviere standard de 3,07mm. Frecvența incluziunilor este mai mare decât în cazul ceramicii fine, valoarea procentuală a acesteia situându-se, de obicei, între 5-10%. Sortarea incluziunilor este, în general, foarte bună și bună, acestea prezentând dimensiuni sub 0,1 mm și o formă rotundă sau cvasi-rotundă
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
3 și 16,1 mm, cu o medie de 9,84 mm și o deviere standard de 3,07mm. Frecvența incluziunilor este mai mare decât în cazul ceramicii fine, valoarea procentuală a acesteia situându-se, de obicei, între 5-10%. Sortarea incluziunilor este, în general, foarte bună și bună, acestea prezentând dimensiuni sub 0,1 mm și o formă rotundă sau cvasi-rotundă, cu grad sporit de sfericitate. În unele cazuri a putut fi observată o sortare slabă a incluziunilor, acestea prezentând dimensiuni
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
între 5-10%. Sortarea incluziunilor este, în general, foarte bună și bună, acestea prezentând dimensiuni sub 0,1 mm și o formă rotundă sau cvasi-rotundă, cu grad sporit de sfericitate. În unele cazuri a putut fi observată o sortare slabă a incluziunilor, acestea prezentând dimensiuni de până la 0,2 mm cu forme variabile. Cele mai frecvente tipuri de incluziuni sunt date de fragmente de quartz sau quartzit, minereuri de Fe sau feromagneziene de culoare neagră, fragmente provenind de la diferite tipuri de roci
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
mm și o formă rotundă sau cvasi-rotundă, cu grad sporit de sfericitate. În unele cazuri a putut fi observată o sortare slabă a incluziunilor, acestea prezentând dimensiuni de până la 0,2 mm cu forme variabile. Cele mai frecvente tipuri de incluziuni sunt date de fragmente de quartz sau quartzit, minereuri de Fe sau feromagneziene de culoare neagră, fragmente provenind de la diferite tipuri de roci, de diverse culori, întâlnindu-se și, în câte un caz, șamotă și calcar sau calcar oolitic. În ceea ce privește
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
culoarea acestora fiind fie în întregime cărămizie, fie înregistrându-se variații de nuanță între interior și suprafețele exterioare. Proprietăți mecanice și fizice Pasta specifică acestei categorii ceramice este caracterizată de utilizarea unei argile omogene, cu un procentaj relativ ridicat de incluziuni. Din punctul de vedere al proprietăților matricei, acestea sunt asemănătoare ceramicii realizate din pastă fină, prezentând, totuși, o calitate mai scăzută. III.2.c. Ceramica grosieră Caracteristici structurale Categoria ceramicii grosiere se caracterizează prin duritate mică spre medie, textură aspră
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
cazul ceramicii fine sau semifine, dată de o spărtură dezorganizată. Grosimea fragmentelor ceramice din cadrul acestei categorii variază între 7,61 și 14,92 mm, cu o medie de 10,52 mm și o deviere standard de 2,12 mm. Frecvența incluziunilor este mai mare decât în cazul primelor două categorii ceramice menționate mai sus, având valori cuprinse între 5-10% și 10-20%. Sortarea incluziunilor variază de la satisfăcătoare la foarte slabă, de formă variată, predominante fiind însă incluziunile angulare cu sfericitate redusă; dimensiunile
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
92 mm, cu o medie de 10,52 mm și o deviere standard de 2,12 mm. Frecvența incluziunilor este mai mare decât în cazul primelor două categorii ceramice menționate mai sus, având valori cuprinse între 5-10% și 10-20%. Sortarea incluziunilor variază de la satisfăcătoare la foarte slabă, de formă variată, predominante fiind însă incluziunile angulare cu sfericitate redusă; dimensiunile sunt cuprinse, de obicei, între 0,15 și 0,2 mm, existând însă și cazuri în care acestea sunt cuprinse între 0
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
de 2,12 mm. Frecvența incluziunilor este mai mare decât în cazul primelor două categorii ceramice menționate mai sus, având valori cuprinse între 5-10% și 10-20%. Sortarea incluziunilor variază de la satisfăcătoare la foarte slabă, de formă variată, predominante fiind însă incluziunile angulare cu sfericitate redusă; dimensiunile sunt cuprinse, de obicei, între 0,15 și 0,2 mm, existând însă și cazuri în care acestea sunt cuprinse între 0,3 și 0,4 mm. Cele mai frecvente tipuri de incluziuni constau în
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
fiind însă incluziunile angulare cu sfericitate redusă; dimensiunile sunt cuprinse, de obicei, între 0,15 și 0,2 mm, existând însă și cazuri în care acestea sunt cuprinse între 0,3 și 0,4 mm. Cele mai frecvente tipuri de incluziuni constau în fragmente de quartz sau quarzit, fragmente de alte roci de diverse culori și minereuri de Fe sau fero-magneziene de culoare neagră. Un singur caz (proba 43) prezintă adăugare intenționată de degresant, constând în fragmente de roci vulcanice de
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
mărunțire și omogenizare, la fel de meticulos ca cel aplicat pentru ceramica fină și semifină. Proprietăți mecanice și fizice După cum am notat mai sus, pasta din care este realizată ceramica grosieră se caracterizează printr-o argilă neomogenă, cu un procentaj ridicat de incluziuni în compoziție. Pentru a putea stabili proprietățile fizice și mecanice ale matricei rezultate în urma arderii acestui tip de pastă, trebuie întâi analizate comportamentele argilei și incluziunilor în timpul arderii și răcirii produsului ceramic și a modului în care acestea afectează structura
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
realizată ceramica grosieră se caracterizează printr-o argilă neomogenă, cu un procentaj ridicat de incluziuni în compoziție. Pentru a putea stabili proprietățile fizice și mecanice ale matricei rezultate în urma arderii acestui tip de pastă, trebuie întâi analizate comportamentele argilei și incluziunilor în timpul arderii și răcirii produsului ceramic și a modului în care acestea afectează structura matricei. Prelucrarea mecanică parțială a argilei are drept rezultat crearea, în timpul arderii, a unei densificări rapide a acelor părți din matrice care conțin particule fine. Aceste
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
și a modului în care acestea afectează structura matricei. Prelucrarea mecanică parțială a argilei are drept rezultat crearea, în timpul arderii, a unei densificări rapide a acelor părți din matrice care conțin particule fine. Aceste grupări de particule (aglomerați), cât și incluziunile, au proprietăți mecanice și termice diferite de cele ale matricei originale și cunosc în timpul arderii și al răcirii obiectului ceramic un comportament anizotropic, manifestând o expansiune termică diferită de cea a matricei. În consecință, ca rezultat al diferențelor dintre coeficientul
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
ale matricei originale și cunosc în timpul arderii și al răcirii obiectului ceramic un comportament anizotropic, manifestând o expansiune termică diferită de cea a matricei. În consecință, ca rezultat al diferențelor dintre coeficientul de expansiune termică al matricei (αm) și al incluziunilor (αi), se poate dezvolta o cantitate sporită de stres rezidual în momentul răcirii obiectului ceramic. Astfel, în momentul răcirii, pot apărea următoarele două situații: dacă αi<αm, stresul de întindere care se dezvoltă poate avea drept rezultat formarea de fisuri
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]