6,195 matches
-
și obligatoriu în număr limitat, datorită unității psihismului uman. Exact în punctul în care Cultura ia locul Naturii, cu alte cuvinte la nivelul condițiilor foarte generale ale funcționării vieții sociale, putem găsi reguli universale care sunt în același timp principii indispensabile ale vieții în cadrul unei societăți. A trăi într-o societate ține de natura omului, dar organizarea acestei vieți este legată de Cultură și implică elaborarea de reguli sociale. Cel mai tipic exemplu de asemenea legi universale analizate de structuralism este
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
se completează reciproc, deoarece pregătirea receptorului pentru înțelegerea și asimilarea mesajului artistic se realizează în primul rând, dar nu exclusiv, prin intermediul artei. De aici putem delimita două niveluri: informativ-teoretic, cu accent pe instruirea estetică; formativ-practic, cu insistență asupra capacităților estetice indispensabile asimilării mesajului artistic. Sarcinile educației estetice Atitudinea estetică, ca una dintre cele mai complexe spiritualități umane, se exprimă printr-un ansamblu de reacții spirituale ale omului, față de valorile estetice ale naturii, societății și artei. De aceea, din punct de vedere
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
mijloacelor necesare pentru dezvoltarea lor. Indiferent de ce fel de aptitudine este vorba, copiii sunt capabili să cânte, să deseneze, să recite. Însă nu se pot desfășura astfel de activități la același nivel, existând deosebiri calitative nete. Cunoașterea acestor deosebiri este indispensabilă pentru desfășurarea educației estetice în cadrul școlii. Cadrele didactice au datoria de a depista aceste aptitudini, pentru ca, mai apoi, prin organizarea exercițiilor de creație, să-i organizeze pe elevi în vederea dezvoltării lor. Majoritatea aptitudinilor și talentelor diferă de la un gen de
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
de variația capacității de muncă pe parcursul unei zile, în funcție de oscilațiile ritmice ale excitabilității scoarței cerebrale, de regimul de odihnă etc.. Starea subiectivă de oboseală se poate instala și pe fondul monotoniei care duce la saturație. Întrucât atenția este o condiție indispensabilă a desfășurării lecției și implicit a reușitei școlare, gradul de concentrare și intensitatea atenției, stabilitatea și flexibilitatea ei se schimbă în funcție de calitatea predării și de rezistența elevului la efort. Oboseala elevului, explicabilă în ultimă instanță prin procese nervoase corticale, apare
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
concepte în moduri specifice, spre 9 ani, activitatea lui devine mai încărcată, formele de gândire divergentă se antrenează, fiind favorizate de multitudinea de situații de învățare ce se prezintă elevilor. „În procesul de învățământ se dezvoltă operațiile de gândire absolut indispensabile oricărei activități intelectuale: analiza și sinteza, comparația, abstractizarea, generalizarea, clasificarea și concretizarea logică.“ Gândirea devine mai productivă, ca rezultat al creșterii gradului de flexibilitate și mobilitate, al utilizării diferitelor procedee de activitate mintală. Toate acestea presupun modificări în structura asociativă
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
folosindu și toate cunoștințele însușite în școală, ca și pe cele din cultura lor generală. „Jocul didactic restabilește un echilibru în activitatea școlarilor, fortificând energiile intelectuale și fizice ale acestora, generând o motivație secundară, dar stimulatorie, care constituie o prezență indispensabilă în ritmul accentuat al muncii școlare“. Utilizarea jocului didactic matematic relizează importante sarcini formative ale procesului de învățământ. Acesta contribuie în special la: antrenarea operațiilor gândirii; dezvoltarea spiritului de inițiativă și independență în muncă; formarea spiritului de echipă; dezvoltarea spiritului
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
dezvoltându-i creativitatea și sensibilitatea. Jocurile didactice matematice sunt un mijloc activ și eficace de instruire și de educare. Prin joc, copilul își însușește singur cunoștințe și structuri operaționale ale gândirii, își dezvoltă însușiri intelectuale și trăsături de caracter, calități indispensabile pentru formarea lui completă. Trebuie insistat mai mult pe a putea face decât pe a ști și pe formarea de capacități decât pe transmiterea de informații. Elevul este activ la lecție atunci când depune un efort personal, întreprinde o acțiune mentală
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
scopul obținerii unei poziții avantajoase față de adversar, pentru a crea premisele necesare intrării În posesia mingii sau pentru a realiza o acțiune de atac. Obs.: o serie din procedeele tehnice ale deplasării În teren sunt foarte frecvente În joc, chiar indispensabile, altele sunt mai rar utilizate, dar care totuși Îndeplinesc un rol specific În tehnica atacantului. Ca element de tehnică, deplasarea În teren cuprinde o serie de procedee tehnice, dintre care amintim: pornirile (plecările) de pe loc, alergarea lansată, alergarea cu spatele
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
nr. 139). IV.3.1.3. Forme de joc În atac În realizarea atacului În jocul de handbal, se disting următoarele forme: * atacul rapid (contraatacul și contraatacul susținut) * atacul pozițional * atacul dinamic sau În circulație. Toate cele trei forme sunt indispensabile pentru o echipă care Își propune să obțină rezultate sportive de Înalt nivel. Echipele de valoare sunt capabile să aplice alternativ, toate formele de atac, În mod conștient, calculat și cu justificare tactică. Atacul pozițional și atacul În circulație sunt
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
discursului cotidian: Locutorul primește deci, în afară de formele prescriptive ale limbii comune (componentele și structurile gramaticale), formele, nu mai puțin prescriptive pentru el, ale enunțului, adică ale genurilor de discurs pentru o înțelegere reciprocă între locutori, acestea din urmă sunt tot atât de indispensabile precum formele de limbă. Genurile discursului, în comparație cu formele de limbă, sunt cu mult mai variabile și mai adaptabile însă, pentru vorbitor au în egală măsură valoare normativă: nu el este cel ce le creează ci, dimpotrivă, acestea reprezintă un dat
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
să vină aici cu observația că o propoziție recunoscută ca fiind narativă trebuie să fie "cu obligativitate o afirmație pozitivă" (1989: 158) și că distanțarea modală garantată în (11), în mod evident, prin perfectul simplu asociat persoanei a treia este indispensabilă. Atunci când distanțarea modală este atenuată, avem posibilitatea să afirmăm, precum D. Combe, că "povestirea și comentariul sunt strâns legate între ele" (1989: 159). Se pare că odată cu încercarea de a da o definiție a povestirii, construită pe baza unei modalități
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
și tot astfel faptele unui om sunt multe, fără ca laolaltă să alcătuiască o singură acțiune. (51a16) Trebuie să reținem observația lui Aristotel, și anume caracterul individual al actorului (principal) nu garantează unitatea de acțiune. Prezența unui (cel puțin) actor este indispensabilă, dar acest criteriu nu devine pertinent decât în raport cu alte componente: cu succesiunea temporală (A) și cu predicatele care caracterizează acest subiect (C). (C) Predicate transformate: "Să se arate ce se întâmplă în momentul t + n al predicatelor care [...] pot caracteriza
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
firea lucrurilor ar fi următoarea: sub raportul întinderii, o tragedie e cu atât mai frumoasă cu cât e mai lungă, fără să înceteze a rămîne inteligibilă. Sau, ca să întrebuințez o definiție simplă, limita potrivită a întinderii unei tragedii e cea indispensabilă pentru ca, în desfășurarea neîntreruptă a întîmplărilor cerută de asemănarea cu realitatea sau de progresiunea lor necesară, să se treacă de la o stare de fericire la una de nefericire, sau de la una de nefericire la alta de fericire". Acest exemplu, ales
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
991). "Orice fel de plan, care poate fi numit plan, trebuie să fie elaborat cu foarte mare atenție în vederea stabilirii unui deznodământ, înainte ca penița să alunece pe hârtie. Doar având întotdeauna în fața ochilor un deznodământ putem conferi unui plan indispensabila trăsătură care ține de logică și de cauzalitate făcând în așa fel ca toate incidentele, și în special tonul general, să tindă spre prezentarea desfășurată a intenției." (1951: 984). Pentru maestrul narațiunii fantastice, prima dintre considerații este firesc "cea a
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
a principiului dialogic este următoarea: "Orice discurs este orientat către un răspuns și nu poate fi scutit de influența profundă a discursului-replică prestabilit" (Bahtin Voloșinov 1977: 103). Regăsim o altă formulare, în traducerea lui T. Todorov: În orice enunț este indispensabilă, pentru a fi realizat, prezența unui locutor cât și cea a unui auditor. Orice expresie lingvistică deci este întotdeauna orientată spre celălalt, spre auditor, chiar dacă acesta este fizic absent" (1981: 292). Consecințele acestei atenții speciale acordate destinatarului povestirii (co-enunțiator de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
între ei, dar fără ca în conversație să existe vreo întrerupere, să vorbească despre un obiect care și el poate fi schimbat, dar fără, din nou, să existe vreo întrerupere." (1990: 216). Chiar și limitele reprezentând secvențele fatice nu sunt neapărat indispensabile: se întâmplă ca o interacțiune să înceapă fără vreo introducere în subiect și/sau se încheie ex abrupto. Secvențele de deschidere și de închidere, cu caracter puternic ritualizat, sunt mult mai clar structurate decât secvențele tranzacționale. Aș prefera însă acum
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
spune. Premisele-presupozițiile nu dețin un rol prea important în dialogul eristic. Mielul este îndreptățit să încerce să-și situeze interacțiunea într-un alt tip de dialog foarte des utilizat de La Fontaine unde locul premiselor este important iar adeziunea interlocutorilor este indispensabilă. Faptul că Lupul nu este interesat de acest lucru demonstrează optica sa eristică. Așa cum nota G. Dispaux: "Angajându-ne într-un dialog, arătăm de fapt că avem intenția de a obține un acord, fie el și parțial. Dacă această dorință
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
pe care am primit-o ca stereotip de la cultura noastră"523. De fapt, Lippmann vrea să sublinieze că individul gândește și își imaginează lumea prin intermediul unor șabloane, care iau forma unor imagini, a unor reprezentări predefinite. Aceste imagini îi sunt indispensabile individului pentru a face față informațiilor pe care le primește, întrucât complexitatea mediului și multitudinea mesajelor care trebuie procesate îl determină să opereze o anumită selecție, amplu dezbătută de autori precum H. Markus, R. Zajonc 524 și W. G. Stephan
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
influențat În mod pozitiv psihologia contemporană și studiile asupra Învățării. Teoria genetic-cognitivă a lui J. Bruner a fost fondată pe baza operei lui Piaget. El prezintă posibilitatea cunoașterii lumii astfel: Modalitatea activă, realizată prin manipularea liberă a obiectelor și exersare (indispensabile În formarea priceperilor și deprinderilor, dar și În achiziționarea primelor cunoștințe). Această modalitate este caracteristică primilor ani ai vieții. Modalitatea iconică se bazează pe imagini mai ales vizuale fără manipulare efectivă (caracteristică vîrstei cuprinse Între 5 și 7 ani). Modalitatea
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
corespund unui semestru/ unui an/ unui ciclu de Învățământ. Anumite unități sunt obligatorii, altele nu, din care elevul alege cele care Îi convin. La sfârșit se susține un examen care conferă un număr de credite. Unitățile prevăd: planul general unități indispensabile formării de bază; planul special - unități specifice conținutului; planul cultural - unități care Îmbogățesc universul cultural al elevului. 2. Sistemul modular, În care conținutul este divizat În module/ subunități bine structurate, cu relații precise Între ele. Fiecare modul cuprinde obiective exprimate
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
se întrevadă situația inițială și Rezolvarea (Pn4), propoziție inversă, care aduce cu sine situația finală și, deci, sfîrșitul povestirii. Această schemă permite, de asemenea, să se evidențieze o caracteristică fundamentală, pe care DA nu o deține, principiul transformării. O condiție indispensabilă pentru buna "funcționare" a povestirii este transformarea Situației inițiale (Pn1) în Situație finală (Pn5), transformare asigurată de macro-propozițiile care formează nucleul procesului narativ: debut proces final (Pn2, Pn3 și Pn4). În DA, în schimb, evenimentele se succed liniar (cronologic), fără
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
vorbire, ci în narațiunea semnificativă, adică aceea care permite recunoaștere (în trecut) și anticipare. A doua experiență formativă este reprezentată de acțiunea sau mișcarea într-un spațiu anume. Urmează al treilea câmp formativ al proprietății obștești, dat de cadrul comunității indispensabile de la familie, la grupul de cunoscuți, de rude sau de interese. Urmând acest model, globalizarea poate fi în acord cu identitatea numai dacă se poate constitui într-un astfel de câmp formativ. Acest câmp al experienței la scară mondială este
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
raportul a concluzionat că echitatea trebuie luată în considerare în cadrul dezvoltării economice și investiției sociale. Fraza de început a introducerii la raport scrisă de președintele Comisiei Jacques Delors, intitulată "Educația: utopia necesară", a avut în vedere rolul educației ca "instrument indispensabil pentru a atinge idealurile de pace, libertate și dreptate socială" (J. Delors, coord., 20009). Delors a descris scopul Comisiei Internaționale pentru Educație în Secolul XXI ca ajutând la crearea "unei forme de dezvoltare umană din ce în ce mai profundă și mai armonioasă
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
din clasele defavorizate economic și cultural, școala pare a fi instrumentul de asigurare a securității profesionale, în ciuda faptului că reușita școlară (diplomele superioare) nu reprezintă o condiție suficientă pentru aceasta. Pe de altă parte, reușita școlară a copiilor apare ca indispensabilă alocării statutelor sociale, mai ales în cazul claselor mijlocii care datorează școlii această poziție și al claselor superioare care au nevoie de capital școlar pentru a-și conserva prerogativele. Miza statutară, importantă pentru toate clasele sociale, presupune însă o logică
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Pentru aceasta ar trebui reformată școala și transformată într-o tribună de educație civică și socială prin promovarea unui stil democratic de viață internă școlară, alături de propunerea unor programe de educație cu puternică relevanță practică și socială. Aceasta este faza indispensabilă trecerii la formele de parteneriat între stat și societatea civilă, respectiv între școală și comunitate. Școlile și agențiile comunitare nu-și pot asuma aceste provocări fără o politică publică care să integreze serviciile educative și sociale, să faciliteze modernizarea structurilor
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]