5,940 matches
-
angină instabilă. Frecvent, ea poate fi de intensitate redusă ceea ce nu determină pacientul să se prezinte la medic sau, uneori, caracterul durerii poate induce în eroare și bolnavul nu este spitalizat. Alte simptome prodromale întâlnite: anxietate, fatigabilitate, dispnee. Durerea în infarctul miocardic acut are următoarele caracteristici [10]: 1. este localizată în majoritatea cazurilor retrosternal, adesea cu extensie precordială; localizarea inferioară a IMA produce durere retroxifoidiană sau epigastrică; rareori durerea este franc precordială sau exclusiv la sediul de iradiere; 2. iradierea: umărul
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
prelungită față de o criză de angină pectorală putând fi de zeci de minute sau ore, dispărând la circa 24 de ore, odată cu constituirea necrozei. Reapariția durerii sau persistența ei peste 24 de ore sugerează: ischemie recurentă, pericardită periinfarct, expansiune de infarct cu tendință la ruptură miocardică, anevrism disecant de aortă, pancreatită acută, ulcer penetrant (atenție la diagnosticul diferențial al IMA!); 6. nu cedează la nitroglicerină sau la alți nitrați, la analgezicele uzuale; uneori chiar opiaceele nu au efectul scontat; 7. nu
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
semne ale IMA cu supradenivelare de segment ST. Simptomele menționate anterior pot să nu fie însoțite de durere (Atenție la diagnosticul diferențial al IMA!). Frecvent, în IMA cu supradenivelare de ST apar modificări ale tensiunii arteriale, în special hipotensiune: în infarctele inferioare când este de natură reflexă, vagală (reflex Bezold-Jarisch), în infarctele inferioare cu interesare importantă a ventriculului drept, în infarctele extinse antero-laterale prin disfuncție severă de pompă miocardică. Trebuie remarcat că hipotensiunea în IMA poate fi și secundară: exces de
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
pot să nu fie însoțite de durere (Atenție la diagnosticul diferențial al IMA!). Frecvent, în IMA cu supradenivelare de ST apar modificări ale tensiunii arteriale, în special hipotensiune: în infarctele inferioare când este de natură reflexă, vagală (reflex Bezold-Jarisch), în infarctele inferioare cu interesare importantă a ventriculului drept, în infarctele extinse antero-laterale prin disfuncție severă de pompă miocardică. Trebuie remarcat că hipotensiunea în IMA poate fi și secundară: exces de nitrați, opiacee, diuretice sau altă medicație cardiotropă administrată neadecvat, tahiaritmii cu
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
diagnosticul diferențial al IMA!). Frecvent, în IMA cu supradenivelare de ST apar modificări ale tensiunii arteriale, în special hipotensiune: în infarctele inferioare când este de natură reflexă, vagală (reflex Bezold-Jarisch), în infarctele inferioare cu interesare importantă a ventriculului drept, în infarctele extinse antero-laterale prin disfuncție severă de pompă miocardică. Trebuie remarcat că hipotensiunea în IMA poate fi și secundară: exces de nitrați, opiacee, diuretice sau altă medicație cardiotropă administrată neadecvat, tahiaritmii cu răspuns ventricular rapid, prin hipovolemie (vărsături, transpirații, diaree). Rar
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de nitrați, opiacee, diuretice sau altă medicație cardiotropă administrată neadecvat, tahiaritmii cu răspuns ventricular rapid, prin hipovolemie (vărsături, transpirații, diaree). Rar, în IMA cu supradenivelare de ST, apare o hipertensiune arterială la debut, întâlnită la bolnavii hiperreactivi, la cei cu infarcte limitate și cu HTA în antecedente. Fenomenele digestive întâlnite în IMA sunt: greață, vărsături (produse de reflexe vagale, întâlnite în IM inferior), diaree sau sughiț persistent (IM inferior cu afectare frenică prin edem perilezional). Alte simptome întâlnite în IMA cu
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
digestive întâlnite în IMA sunt: greață, vărsături (produse de reflexe vagale, întâlnite în IM inferior), diaree sau sughiț persistent (IM inferior cu afectare frenică prin edem perilezional). Alte simptome întâlnite în IMA cu supradenivelare de ST sunt: a. dispnee - în infarctele complicate; uneori polipnee la debutul infarctului necomplicat; b. palpitații - tahiaritmii sau bradiaritmii de etiologie hiperreactivă sau ischemică (mai frecvent); c. sincope (vagale, BAV complet, criză Adams-Stokes), semne neurologice de focar; d. fatigabilitate cu sau fără durere, astenie fizică accentuată, febră
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
vărsături (produse de reflexe vagale, întâlnite în IM inferior), diaree sau sughiț persistent (IM inferior cu afectare frenică prin edem perilezional). Alte simptome întâlnite în IMA cu supradenivelare de ST sunt: a. dispnee - în infarctele complicate; uneori polipnee la debutul infarctului necomplicat; b. palpitații - tahiaritmii sau bradiaritmii de etiologie hiperreactivă sau ischemică (mai frecvent); c. sincope (vagale, BAV complet, criză Adams-Stokes), semne neurologice de focar; d. fatigabilitate cu sau fără durere, astenie fizică accentuată, febră moderată în primele 2-5 zile de la
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
hiperreactivă sau ischemică (mai frecvent); c. sincope (vagale, BAV complet, criză Adams-Stokes), semne neurologice de focar; d. fatigabilitate cu sau fără durere, astenie fizică accentuată, febră moderată în primele 2-5 zile de la debut [10]. EXAMEN OBIECTIV Particularitatea examenului obiectiv în infarctul miocardic acut o constituie „sărăcia” și nespecificitatea semnelor obiective; acestea apar în special la infarctele complicate. Inspecția generală: stare generală influențată, anxietate, agitație psihomotorie, rar imobilism, pacienți necomunicativi, uneori bolnavi palizi cu transpirație rece, polipnee, tahipnee sau hipotensiune, tegumente uscate
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
focar; d. fatigabilitate cu sau fără durere, astenie fizică accentuată, febră moderată în primele 2-5 zile de la debut [10]. EXAMEN OBIECTIV Particularitatea examenului obiectiv în infarctul miocardic acut o constituie „sărăcia” și nespecificitatea semnelor obiective; acestea apar în special la infarctele complicate. Inspecția generală: stare generală influențată, anxietate, agitație psihomotorie, rar imobilism, pacienți necomunicativi, uneori bolnavi palizi cu transpirație rece, polipnee, tahipnee sau hipotensiune, tegumente uscate, bradicardie și fenomene digestive. Examenul obiectiv al aparatului cardiovascular pune în evidență [10]: a. tahicardie
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
unei insuficiențe mitrale ischemice, a unei insuficiențe tricuspidiene (IM de VD) sau a unei rupturi de SIV; d. frecătura pericardică apare la 10-20% din bolnavi în primele 2-3 zile de la debut, uneori cu persistență până la două săptămâni la pacienții cu infarcte transmurale extinse; se însoțește de reacție pericardică lichidiană în cantitate mică-medie la 1/2 din pacienți, neevidențiabilă frecvent pe electrocardiogramă. Uneori frecătura periinfarct se continuă cu frecătura din sindromul Dressler. Frecăturile pericardice sunt auscultate cel mai des parasternal stânga sau
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
meteorism abdominal, durere epigastrică, ficat de stază (IMA de VD sau insuficiență cardiacă globală rapid apărută după debutul IM); 3. aparat urogenital: oligoanurie în caz de șoc cardiogen; 4. SNC: sincopă, semne de focar (prin embolie secundară unei tromboze intracardiace, infarct cerebral, hipotensiune prelungită, hemoragie cerebro-meningiene iatrogene în caz de utilizare de fibrinolotice și anticoagulante). EXAMINĂRI PARACLINICE ȘI DE LABORATOR În diagnosticul de IMA cu supradenivelare de segment ST alături de aspectul clinic și modificările electrocardiografice, de o importanță majoră este determinarea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
o specificitate pentru necroza miocardică de peste 90%. Transaminaza glutam-oxalică (TGO) sau aspartat transamino transferaza (AST, ASAT) este un marker clasic, dar nu este specific pentru necroza miocardică. Mioglobina plasmatică este eliberată în circulație din celule miocardice implicate în aria de infarct și poate fi detectată timp de câteva ore de la debutul infarctului miocardic. Valorile maxime apar mai devreme (1-4 ore) decât valorile maxime ale CK. Este un marker foarte sensibil de necroză, are eliminare renală. O creștere foarte rapidă a mioglobinei
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
aspartat transamino transferaza (AST, ASAT) este un marker clasic, dar nu este specific pentru necroza miocardică. Mioglobina plasmatică este eliberată în circulație din celule miocardice implicate în aria de infarct și poate fi detectată timp de câteva ore de la debutul infarctului miocardic. Valorile maxime apar mai devreme (1-4 ore) decât valorile maxime ale CK. Este un marker foarte sensibil de necroză, are eliminare renală. O creștere foarte rapidă a mioglobinei serice a fost observată după reperfuzie și determinarea ei a fost
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
maxime ale CK. Este un marker foarte sensibil de necroză, are eliminare renală. O creștere foarte rapidă a mioglobinei serice a fost observată după reperfuzie și determinarea ei a fost sugerată ca un marker al reperfuziei reușite și estimării extensiei infarctului. Troponinele specifice cardiace sunt troponina C, troponina I și troponina T care se determină în practica clinică cu teste rapide ce folosesc anticorpi monoclonali. Determinările troponinei cardiace reprezintă o valoare prognostică pentru pacienții cu risc de aspecte clinice severe în timpul
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de IM vechi etc.), al extensiei acestuia și estimarea întinderii necrozei. Alte modificări biologice [10] În faza acută a IMA apar și următoarele modificări nespecifice: a. hiperglicemia de stres; b. leucocitoză (12000-15000 per mm3, rar 20000 mm3 la pacienții cu infarcte extinse) care apare în prima zi, dispare după o săptămână, uneori poate lipsi; c. creșterea VSH în zilele 4-5, retrocedează după maxim 3 săptămâni; este secundară inflamației ce însoțește necroza miocardică; d. hiperfibrinogenemie moderată (sub 1000 mg%) care apare tardiv
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
al arterei obstruate și risc mare de dezvoltare a insuficienței cardiace; f. colesterolul total și HDL colesterol au valori nemodificate în primele 24-48 de ore, ulterior având o tendință de scădere (în special HDL colesterol). Electrocardiograma Modificările electrocardiografice sugestive pentru infarctul miocardic acut au fost descrise în anul 1920 de Pardée. În prezent, ECG reprezintă o explorare fundamentală pentru diagnosticul IMA, are valoare diagnostică, prognostică și de conducere a terapiei, este ieftină și reproductibilă; oferă informații privind topografia și extinderea infarctului
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
infarctul miocardic acut au fost descrise în anul 1920 de Pardée. În prezent, ECG reprezintă o explorare fundamentală pentru diagnosticul IMA, are valoare diagnostică, prognostică și de conducere a terapiei, este ieftină și reproductibilă; oferă informații privind topografia și extinderea infarctului, decelează tulburările de ritm și conducere prezente în IMA. Electrocardiograma este de obicei diagnostică pentru IMA în 60% a cazurilor, în 25% din cazuri are modificări, dar este important că în 15% din cazuri este normală. Deoarece IMA are evoluție
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
și necroza miocardică; de aceea, ECG trebuie practicată de rutină la pacienții coronarieni [10]. Evoluția tipică a ECG în IMA cu supradenivelare de segment ST este cea clasică, în trei stadii: acut (cu o fază supraacută și o fază de infarct acut constituit), subacut (de la 2-3 săptămâni de la debutul infarctului până la 2-3 luni) și un stadiu cronic de infarct vechi, sechelar, care se întinde dincolo de cele 2-3 luni inițiale. Trebuie remarcat că în evoluția IMA cu supradenivelare de segment ST se
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
rutină la pacienții coronarieni [10]. Evoluția tipică a ECG în IMA cu supradenivelare de segment ST este cea clasică, în trei stadii: acut (cu o fază supraacută și o fază de infarct acut constituit), subacut (de la 2-3 săptămâni de la debutul infarctului până la 2-3 luni) și un stadiu cronic de infarct vechi, sechelar, care se întinde dincolo de cele 2-3 luni inițiale. Trebuie remarcat că în evoluția IMA cu supradenivelare de segment ST se urmăresc și: a. persistența supradenivelării ST, care, uneori, poate
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
în IMA cu supradenivelare de segment ST este cea clasică, în trei stadii: acut (cu o fază supraacută și o fază de infarct acut constituit), subacut (de la 2-3 săptămâni de la debutul infarctului până la 2-3 luni) și un stadiu cronic de infarct vechi, sechelar, care se întinde dincolo de cele 2-3 luni inițiale. Trebuie remarcat că în evoluția IMA cu supradenivelare de segment ST se urmăresc și: a. persistența supradenivelării ST, care, uneori, poate fi nedefinită, având aspect de ECG „înghețat”, care se
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
înghețat”, care se asociază cu anevrism ventricular sau o zonă largă diskinetică; b. persistența undei T negative, care corespunde unei ischemii reziduale; c. modificările în timp ale undei Q, care în 20% din cazuri poate dispărea datorită contracției cicatricei de infarct care devine intramurală prin contracția zonei infarctate. Din punct de vedere anatomo-electro-cardiografic, cele mai frecvente și mai bine conturate forme topografice de IMA pot fi sistematizate astfel [10]: 1. infarcte anterioare - în teritoriul arterei descendente anterioare (ADA) a. anterior întins
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
în 20% din cazuri poate dispărea datorită contracției cicatricei de infarct care devine intramurală prin contracția zonei infarctate. Din punct de vedere anatomo-electro-cardiografic, cele mai frecvente și mai bine conturate forme topografice de IMA pot fi sistematizate astfel [10]: 1. infarcte anterioare - în teritoriul arterei descendente anterioare (ADA) a. anterior întins (extins); b. antero-septal; c. anterior localizat. 2. infarcte laterale - în teritoriul arterei circumflexe (ACx) sau a unor ramuri laterale din ADA a. antero-lateral jos (supraapical); b. antero-lateral înalt; c. postero-lateral
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Din punct de vedere anatomo-electro-cardiografic, cele mai frecvente și mai bine conturate forme topografice de IMA pot fi sistematizate astfel [10]: 1. infarcte anterioare - în teritoriul arterei descendente anterioare (ADA) a. anterior întins (extins); b. antero-septal; c. anterior localizat. 2. infarcte laterale - în teritoriul arterei circumflexe (ACx) sau a unor ramuri laterale din ADA a. antero-lateral jos (supraapical); b. antero-lateral înalt; c. postero-lateral înalt (postero-bazal). 3. infarcte posteroinferioare - în teritoriul arterei coronare drepte și a ramurilor sale a. postero-inferior comun; b
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
arterei descendente anterioare (ADA) a. anterior întins (extins); b. antero-septal; c. anterior localizat. 2. infarcte laterale - în teritoriul arterei circumflexe (ACx) sau a unor ramuri laterale din ADA a. antero-lateral jos (supraapical); b. antero-lateral înalt; c. postero-lateral înalt (postero-bazal). 3. infarcte posteroinferioare - în teritoriul arterei coronare drepte și a ramurilor sale a. postero-inferior comun; b. posterior localizat; c. inferior localizat; d. infero-lateral. 4. infarctele apicale din teritoriul terminal al ADA; 5. infarcte septale profunde. Corelația dintre localizarea topografică a infarctului miocardic
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]