2,308 matches
-
anumite “variațiuni pe aceeași temă”, iar această influență este denumită stil, adică nota personală în care poate fi executat un procedeu tehnic, datorită particularităților fizice și psihice al executantului (Dragnea, 1996, p. 135). Trăsături fundamentale ale formei (tehnicii) În procesul instructiv-educativ, atât pedagogul cât și executanții au datoria de a cunoaște particularitățile principale și cele mai importante elemente ale structurii mișcărilor. Aceste particularități sau trăsături caracteristice ale formei mișcărilor sunt într-o strânsă interacțiune și se condiționează reciproc. Martin (citat de
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
de către profesor, respectiv elev a rezultatelor obținute în procesul învățării). Prin analogie, putem realiza, spre exemplificare, o schemă a sistemului de educație fizică școlară, conform teoriei cibernetice (fig. 5): Așadar, prioritățile stabilite ca urmare a necesităților sociale determină conținutul procesului instructiv-educativ realizat de către profesor. Acesta, prin metode și sisteme de acționare adecvate, urmărește să îndeplinească finalitățile, adică realitățile psiho-fizice pe care elevul le obține ca rezultat al procesului (dezvoltare fizică armonioasă, calități, deprinderi și priceperi motrice, calități morale etc.). Profesorul, respectiv
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
motrice, calități morale etc.). Profesorul, respectiv elevii, sunt informați asupra rezultatelor obținute, pe calea conexiunii inverse interne. Aceste două elemente principale, profesorul și elevul, vor contribui, prin măsurile pe care le întreprind în urma analizei rezultatelor, la autoreglarea ulterioară a procesului instructiv-educativ. De asemenea, pe calea conexiunii inverse externe, rezultatele sunt receptate de către factorii externi implicați în activitatea de educație fizică școlară (inspectorat, minister etc.) care vor contribui la reglarea procesului didactic prin intermediul unor decizii adecvate. Pentru realizarea continuității activității în sistem
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
deseori utilizate în lecția de educație fizică, mai ales la ciclurile primar și gimnazial. B. Jocurile sportive elementare Jocurile sportive elementare, datorită elementelor de întrecere și colaborare, sunt mai dinamice și mai atractive, reprezentând astfel un valoros instrument în cadrul procesul instructiv-educativ. Ele se desfășoară după un regulament, care are o stabilitate mai mare decât la jocurile formative, astfel încât este necesară prezența unui arbitru. Jocurile sportive elementare se împart în trei grupe: 1. jocuri individuale, 2. jocuri intermediare, 3. jocuri pe echipe
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
cu rezultate semnificative la parametrii luați în studiu. 3. Cercetarea întreprinsă oferă date de referință și majoritatea au utilizare practică, iar demersul cercetării prezintă valoare aplicativă. 4. Lucrarea poate fi folosită ca sursă de informare de către cei care dirijează procesul instructiv-educativ sau se ocupă de pregătirea psiho-motrică a copiilor. Frecvența cardiacă, presiunea arterială sistolică, presiunea arterială diastolică, ritm respirator, mobilitatea coloanei vertebrale în plan sagital și coeficientul de inteligență - indicatori statistici pentru grupele 1 și 4.
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
și infracționale sunt menționați indivizii care prezintă o carență educțională semnificativă (deprinderi antisociale), precum și o labilitate emotiv-afectivă, cu reacții inconsistente vis a vis de stimulii din jur. b. Inadaptarea socială este cauzată de o insuficientă maturare socio-afectivă asociată cu carențe instructiv-educative, caracteristice grupurilor din care provine delincventul medii dezorganizate: orfani, părinți divorțați, părinți infractori, părinți alcoolici. Implicarea carențelor educative care afectează dezvoltarea maturității sociale a fost analizată de R. Mucchielli prin teoria disociabilității (Preda, V., 1998, p. 80) care se exprimă
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
cunoască lucrurile abstracte decât trecându-le prin experiența multisenzorială concretă oferită de joc. El are nevoie de experiență directă cu obiectele pentru a le cunoaște, a ști la ce folosesc și a le recunoaște. Jocurile didactice vin în sprijinul procesului instructiv-educativ. Ele au un conținut bine diferențiat pe obiecte de studiu, au ca punct de plecare noțiuni dobândite de elevi la momentul respectiv, iar prin sarcina dată de aceștia sunt puși în situația să elaboreze diverse soluții de rezolvare potrivit capacităților
Caleidoscop by Mioara Prăjanu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93511]
-
de exemplificare, de construcție și de completare). Trebuie evitat formalismul, altfel spus, studierea nu trebuie să se concentreze pe fapte izolate, ci pe baza faptelor vii, astfel incât învățarea să devină relevantă în viața elevului. În ceea ce privește finalitatea principală a procesului instructiv-educativ în școală, rămâne aceea de a forma din elevi oameni cu cu gândire critică și creatoare, capabili de a adopta o poziție personală față de societate. Metode de predare-învățare specifice: “*” Exerciții de încalzire (8-10 minute): se folosesc la începutul secvenței didactice
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Popinciuc Flaviana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1167]
-
Legislația comunistă a definit școala ca instituție ideologică. Mai mult, însăși funcția instructiv-educațională a devenit indisociabilă de funcția ideologică a școlii. În acest sens, legea din 1978 stipulează ubicuitatea educației ideologice. Articolul 12 prevede că "prin întregul său conținut, procesul instructiv-educativ din învățămîntul de toate gradele trebuie să asigure", pe lângă o înaltă pregătire profesională și o atitudine pozitivă față de muncă, și "însușirea de către elevi și studenți a politicii și ideologiei Partidului Comunist Român, a socialismului științific, a concepției materialist-dialectice și istorice
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
primul contact educativ cu elevii până la ultimul, fiecare gest al profesorului este important în sala de clasă prin faptul că poate să dezvolte și să optimizeze interacțiunea cu elevii, poate să capteze atenția acestora, să identifice interesele elevilor în procesul instructiv-educativ, sprijinind sau, dimpotrivă, împiedicând procesul de comunicare și de învățare. Apropierea profesorului spre elevul solicitat să răspundă poate să transmită implicarea și considerația față de acesta, așa cum depărtarea poate indica superioritatea sau diminuarea interesului. Pe de altă parte, unele rezultate ale
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mai mulți factori: starea emoțională și de sănătate, pregătirea științifică și psihopedagogică, atitudinea față de elevi, competențele sale socio-emoționale, specificul tematicii dezbătute, feed-back-ul primit de la elevi, distanța fizică față de elevi, etc. • Impactul ritmului și fluenței vorbirii asupra nivelului calitativ al procesului instructiv-educativ. Dacă fluența exprimă caracterul continuu sau discontinuu al vorbirii profesorului, ritmul este un indice al vitezei de ideație și de exprimare verbală, specific unui tonus neuropsihic ridicat. Vorbirea fluentă denotă ușurința identificării expresiilor verbale în acord cu gândurile, fapt ce
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
reactivitate emoțională și neurovegetativă puternică (palpitații, tremurături, lipsă de încredere în sine, timiditate, anxietate) și dificultate în luarea deciziilor și în managementul timpului. Ritmul vorbirii (lent, normal, alert) este un parametru paraverbal care poate să influențeze nivelul calitativ al procesului instructiv-educativ. Astfel, după Constantin Cucoș (2000), un profesor cu abilități de comunicare știe să varieze viteza expunerii sale în funcție de receptori, de mesajul propriu-zis, de timpul disponibil și spațiul utilizat. De obicei, se recomandă la începutul expunerii utilizarea unui ritm mai lent
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și accentuarea laturii facilitator-ajutătoare a rolului de profesor"107. Contextul școlar devine scena unor schimburi și împărtășiri care pornesc de la inițiativele, dorințele, convingerile și dilemele elevilor, iar lecțiile sunt orientate și în funcție de curiozitățile și reacțiile elevilor. Remarcăm, astfel, în procesul instructiv-educativ încurajarea spiritului interogativ al elevilor și implicarea acestora în alegerea metodelor de predare-învățare și în stabilirea regulilor clasei. Profesorul utilizează uneori texte neprelucrate și stimulează discuțiile pe baza lor, manifestă el însuși conduitele pe care le așteaptă de la elevi, cere
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
unor sarcini diferite în același timp, dar prin mijloace diferite: gestual, profesorul răsfoiește caietul unui elev pentru a-i verifica tema și verbal, formulează o întrebare. Utilizarea adecvată a gesturilor crește motivația școlară, asigură participarea activă a elevilor în procesul instructiv-educativ, facilitează însușirea unui volum mai mare de cunoștințe, întărește convingerea aplicabilității cunoștințelor. Peter A. Andersen subliniază eficiența și puterea de convingere a cadrelor didactice care manifestă gesturi prietenoase și deschise. Profesorii care au un limbaj al trupului apropiat îi motivează
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mânuire), cât și a mișcărilor personale sau de autoreglare. Studiile de caz realizate demonstrează faptul că mișcările de instruire sunt o parte integrantă a actului de predare-învățare ca și componentele verbale, deoarece ele comunică semnificații importante 137. Printre dimensiunile activității instructiv-educative, Bell Beverley 138 prezintă activitatea de predare ca practică corporală, în sensul conștientizării și valorizării limbajului corporal de fiecare profesor în parte. În acest sens, sunt analizate următoarele aspecte: • relația minte-corp; • înfățișarea fizică, genul, rasa, cultura, etnia și dizabilitatea profesorului
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cercetarea a avut în vedere următoarele criterii: • profilul general al liceului, din dorința de a avea trei licee cu profile diferite; • reputația profesională și umană a managerilor și a profesorilor, care își dovedesc deschiderea către cercetare, inovare, îmbunătățire a procesului instructiv-educativ; • reprezentativitatea unităților școlare în peisajul comunității locale; • încrederea că cercetarea se poate derula pe un teren propice prin stabilirea în prealabil a unor relații de parteneriat cu directorii și cu profesorii. Prima etapă a demersului nostru a constat în aplicarea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mișcările verbale sunt egale cu cele corporale. 2. Gesturile personalizate ale profesorului în comunicarea didactică au fost denumite de Peter Collett (2003/2005): a) caracteristice; b) de autoreglare; c) tip ,,semnătură". 3. După funcția pe care o îndeplinesc în procesul instructiv-educativ, adaptatorii au rolul: a) de a controla și dirija comunicarea profesor-elev; b) de a concretiza referenți concreți și abstracți; c) de a ritma sau accentua cuvintele profesorului; d) de a facilita adaptarea actorilor școlii la situațiile și la relațiile dintre
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
aspecte relaționale, interpersonale etc. (Ezechil, 2002, p. 10). În ambele cazuri, este importantă abordarea contextualizată a procesului în sine: comunicarea didactică presupune raportarea la diferitele coordonate ale contextului 31: * coordonate personale caracteristici fizice și psihice ale persoanelor implicate în demersul instructiv-educativ; * coordonate interpersonale tipul de relație locutor interlocutor, indiferent dacă elevul sau profesorul își asumă inițial rolul de locutor: relație pe orizontală/pe verticală, relație autoritară/democratică, relația "de autoritate cognitivă" (reflectată în replici de tipul "Așa a spus doamna [învățătoare
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și una care se constituie doar în ipostaza receptor pasiv; pe aceeași linie se înscrie și teoria "congruenței profesor elev" (Millrood, 2004) promovată de perspectiva mai nouă a NLP [Neurolinguistic Programming] în comunicarea didactică; * coordonate politice diferențiind tipurile de demersuri instructiv-educative și de situații de comunicare didactică din sisteme diferite de învățământ, subsumate politicii educaționale a fiecărei țări (vezi, de exemplu, sistemul românesc versus sistemul danez); * coordonate sociale care-și subordonează atitudinea generală față de educație a actanților sau a persoanelor din
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
profesorul este asimilat actorului "care pune în valoare mesajul prin modul în care îl rostește, având însă în atenție tot timpul publicul și așteptările sale" (Sălăvăstru, 2000-2001, p. 104), dar și într-o "metaforă a dansului" coregrafului (care proiectează secvența instructiv-educativă), regizorului (care organizează grupul, stabilește cadrul/regulile desfășurării activității, rolurile participanților etc.), dansatorului participant direct (Krussel, Edwards, & Springer, 2004, p. 310). În acest spectacol-"dans" al comunicării, sunt valorificate atât forme verbale (implicându-le și pe cele paraverbale), cât și
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
posibile soluții de urmat pentru a le îndepărta sau a le reduce efectele negative. În capitolul I sunt identificate principalele roluri ale managerului unei clase de elevi, precum și importanța pe care o joacă acesta în stabilirea disciplinei în vederea optimizării procesului instructive-educativ. Cel de-al doilea capitol al lucrării se focalizează asupra tulburărilor de comportament ce pot fi descoperite în cazul elevilor din ciclul primar, încercând să surprindă principalii factori ce determină apariția problemelor comportamentale. Ultimul capitol din partea teoretică a prezentei lucrări
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
Pentru fiecare dascăl, însușirea artei manageriale trebuie să fie un obiectiv fundamental, o rațiune de a fi, și aceasta întrucât stăpânirea managementului ca pe un proces complex nu înseamnă ,,dirijism”, iar managerii nu asigură imediat succesul unei acțiuni. Succesul activității instructiv-educative depinde de o paletă extrem de diversificată de factori, care țin atât de profesor, de elevi, cât și de contextul în care se derulează procesul didactic. În acest sens, managementul clasei de elevi subsumează un ansamblu de activități ce se focalizează
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
planului: întreruperea programului de reabilitare comportamentală nu trebuie să fie însoțită de critici și sancțiuni dure, o scurtă pauză putând constitui un mijloc eficient de implementare a măsurilor de management al clasei. Învățătorul trebuie să cunoască faptul că succesul activității instructiv-educative este determinat, în cea mai mare parte, de natura și calitatea relațiilor sale cu elevii clasei și caracterul relațiilor pe care acesta știe să le cultive în rândul elevilor. Trebuie eliminată rigiditatea, „distantă" care ne separă de elevi, exigența sporită
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
le comunice clar și explicit; el va descrie, de asemenea, care vor fi consecințele nerespectării lor. 2. Personalizarea clasei Majoritatea analizelor efectuate în planul managementului clasei accentuează importanța mediului cultural estetic al clasei. Ambianța în care se desfășoară întregul proces instructiv-educativ are o importanță deosebită, ea sprijinind sau, dimpotrivă, obstrucționând procesul de învățare. În acest sens, se impune ca profesorul să conștientizeze faptul că orice clasă își construiește și își eficientizează propria cultură managerială care vizează, printre altele, utilizarea elementelor decorative
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
cultură managerială care vizează, printre altele, utilizarea elementelor decorative pentru tapetarea clasei (de exemplu, produsele activității elevilor), particularizarea clasei prin culoare, calitatea mobilierului și aranjarea diferită a acestuia, promovarea unor valori expresive (sloganuri, simboluri) etc., amenajate conform cerințelor de ordin instructiv-educativ, estetic și managerial. 3. Cunoașterea elevilor Aceasta este una dintre responsabilitățile fundamentale ale cadrului didactic în calitatea sa de manager al clasei, precum și o formă de manifestare a respectului față de elevi. Această strategie solicită cadrului didactic capacitate empatică, intuiție, antrenând
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]