4,097 matches
-
specii sen sibile în specii inteligibile, actualizându-li-se potenta inte ligibila. După ce imaginile sunt astfel transformate, devin specii inteligibile și, deci, nu mai sunt aceleași entități inter mediare. Nu putem vorbi, așadar, de faptul că imaginile sunt obiecte ale intelectului, pentru că adevăratele obiecte ale unei puteri sunt cele pe care le cunoaște puterea în cauză, or intelectul nu cunoaște imaginile, ci doar le trans formă actualizând ceea ce era deja acolo în mod potențial, si anu me caracterul inteligibil. Pentru a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
devin specii inteligibile și, deci, nu mai sunt aceleași entități inter mediare. Nu putem vorbi, așadar, de faptul că imaginile sunt obiecte ale intelectului, pentru că adevăratele obiecte ale unei puteri sunt cele pe care le cunoaște puterea în cauză, or intelectul nu cunoaște imaginile, ci doar le trans formă actualizând ceea ce era deja acolo în mod potențial, si anu me caracterul inteligibil. Pentru a vedea dacă imaginile îndeplinesc, în procesul de cunoaștere, un rol similar celui jucat de speciile sensibile a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mai precauți când discutăm despre imagini și despre rolul pe care acestea îl joacă în procesul cunoașterii, deoarece am văzut cum Toma din Aquino, urmându-l pe Aristotel, spune că nu există înțelegere, cunoaștere, în lipsa imaginilor. Acestea sunt necesare pentru că intelectul se întoarce, în procesul cunoașterii, asupra lor a conversio ad phan tasmata a, după ce în prealabil abstrage speciile inte li gibile. De ce este necesara această întoarcere către asema nările corpurilor particulare, asemănările reprezentând obiectele așa cum există aici și acum? De ce
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ad phan tasmata a, după ce în prealabil abstrage speciile inte li gibile. De ce este necesara această întoarcere către asema nările corpurilor particulare, asemănările reprezentând obiectele așa cum există aici și acum? De ce avem nevoie, totuși, de o gândire bazată pe imagini? Intelectul este o putere imateriala a sufletului uman și, din acest motiv, are acces doar la obiectele imateriale, la universalii, la adevărurile și entitățile abstracte. Deși intelectul are acces la universalii, fapt care îi asigură superioritatea față de simțuri, el are și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
există aici și acum? De ce avem nevoie, totuși, de o gândire bazată pe imagini? Intelectul este o putere imateriala a sufletului uman și, din acest motiv, are acces doar la obiectele imateriale, la universalii, la adevărurile și entitățile abstracte. Deși intelectul are acces la universalii, fapt care îi asigură superioritatea față de simțuri, el are și un minus: nu poate avea acces decât la universalii. Intelectul nu poate cunoaște obiecte părți culare, nu înțelege decât naturile universale din obiectele particulare. Nu poate
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
acest motiv, are acces doar la obiectele imateriale, la universalii, la adevărurile și entitățile abstracte. Deși intelectul are acces la universalii, fapt care îi asigură superioritatea față de simțuri, el are și un minus: nu poate avea acces decât la universalii. Intelectul nu poate cunoaște obiecte părți culare, nu înțelege decât naturile universale din obiectele particulare. Nu poate produce imagini ale obiectelor particulare, dar nici nu poate gândi fără ele: (ÎI.4 .3.) Omnia autem quae în praesenti statu intelligimus, cognoscuntur a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
8, co.). Toate cele pe care le cunoaștem în starea noastră prezenta sunt cunoscute de noi prin comparație cu obiectele sensibile naturale. Pentru a răspunde la întrebarea „De ce este necesara întoarcerea către imagini?“, trebuie să aflăm de ce anume are nevoie intelectul de imagini. De ce nu este suficientă abstra gerea și iluminarea imaginilor, adică actualizarea potențialului lor inteligibil? Imaginile par a fi niște entități intermediare aparte, deoarece intelectul are o dublă relație cu ele: o dată, când le actualizează, si, a doua oară
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
întrebarea „De ce este necesara întoarcerea către imagini?“, trebuie să aflăm de ce anume are nevoie intelectul de imagini. De ce nu este suficientă abstra gerea și iluminarea imaginilor, adică actualizarea potențialului lor inteligibil? Imaginile par a fi niște entități intermediare aparte, deoarece intelectul are o dublă relație cu ele: o dată, când le actualizează, si, a doua oară, când se intoarce asupra lor. Primul contact cu imaginile este mai usor de explicat: intelectul, fiind imaterial, nu poate produce imagini ale obiectelor particulare; obiectele cunoașterii
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
lor inteligibil? Imaginile par a fi niște entități intermediare aparte, deoarece intelectul are o dublă relație cu ele: o dată, când le actualizează, si, a doua oară, când se intoarce asupra lor. Primul contact cu imaginile este mai usor de explicat: intelectul, fiind imaterial, nu poate produce imagini ale obiectelor particulare; obiectele cunoașterii sunt totuși obiecte hilemorfice care există în afara sufletului nostru, astfel încât intelectul trebuie să își extragă materialul cunoașterii din imaginile care populează simțurile interne. În Summa theologiae (I, q. 84
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
si, a doua oară, când se intoarce asupra lor. Primul contact cu imaginile este mai usor de explicat: intelectul, fiind imaterial, nu poate produce imagini ale obiectelor particulare; obiectele cunoașterii sunt totuși obiecte hilemorfice care există în afara sufletului nostru, astfel încât intelectul trebuie să își extragă materialul cunoașterii din imaginile care populează simțurile interne. În Summa theologiae (I, q. 84, a. 7, co.) și Summa contra Gentiles (ÎI, 73, n. 36) , imaginile sunt numite exemple ale conceptului investigat. Ce înseamnă acest lucru
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
n. 36) , imaginile sunt numite exemple ale conceptului investigat. Ce înseamnă acest lucru? Atunci când cineva vrea să înțeleagă universalul dintr-un particular, apelează la aceste imagini. Concret, daca X se gândește la Obelix, care a făcut cutare sau cutare lucru, intelectul, având deja conceptul de om extras din imagini și specii inteligibile, se întoarce către imaginea lui Obelix: un ins de 1,90 metri înălțime, 120 kilograme, care poartă mereu pantaloni albi cu dungi albastre și miroase a iarbă proaspăt tăiată
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intelec tului către imaginea concretă a lui Obelix, cu timpul, conceptul de om din mintea lui X ar putea să devină din ce in ce mai abstract și, pe cale de consecință, din ce in ce mai confuz. Tocmai de aceea conversio ad phantasmata este o mișcare normală a intelectului, care își reîmprospătează mereu conceptele, reactualizându-le și rafinându-le. Din acest motiv un strungar care a lucrat o viață întreagă realizând bucșe va cunoaște mult mai bine decât mine „buc sitatea“, universalul bucșa, tocmai deoarece a luat contact de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
am văzut o singură dată un astfel de obiect, voi putea spune doar că o bucșa este un manșon metalic montat între două piese asamblate. Astfel, eu cunosc într-o mai mică măsură bucșa decât strungarul. Observ cum, de fapt, intelectul folosește informațiile primite de la simțuri că pe niște hărți, ca pe un set de schițe îmbibate cu exemple particulare. În acest context, este normal că întoarcerea că tre imagini, conversio ad phantasmata, să fie necesară din cel puțin două motive
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
primite de la simțuri că pe niște hărți, ca pe un set de schițe îmbibate cu exemple particulare. În acest context, este normal că întoarcerea că tre imagini, conversio ad phantasmata, să fie necesară din cel puțin două motive: 1. obiectul intelectului este hilemorfic; 2. natură universală a obiectului hilemorfic subzista în obiectul particular. Pentru a testa necesitatea întoarcerii către imagini, să pre supunem următorul experiment mental: cum ar arăta gândurile noastre dacă intelectul nu ar face apel la aceste imagini ale
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
necesară din cel puțin două motive: 1. obiectul intelectului este hilemorfic; 2. natură universală a obiectului hilemorfic subzista în obiectul particular. Pentru a testa necesitatea întoarcerii către imagini, să pre supunem următorul experiment mental: cum ar arăta gândurile noastre dacă intelectul nu ar face apel la aceste imagini ale obiectelor particulare? Dacă aș încerca să mă gândesc la ceva abstract, precum zilele sapta manii, tot îmi creez în minte o imagine vagă a unei ierarhii, în care sâmbătă și duminică sunt
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a fost niciodata văzut. Pentru a putea cunoaște un elf, imaginația trebuie să for meze o reprezentare a unei ființe umanoide, înalte, suple, cu urechi ascuțite și puteri supraomenești. Anticipând, spun că, în această operație a ei, imaginația seamănă cu intelectul, care creează activ o imagine ce nu are un corespondent în realitate. Dar mai pot spune în aceste circumstanțe că imaginile sunt doar entități cauzale? Cunoscându-le, nu asimilez forma unui obiect care există ca atare în realitate; de aceea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
imaginația și memoria senzitiva. Referitor la a doua întrebare, simțurile interne au menirea de a pune laolaltă informațiile primite de la simțurile externe, pentru a crea o imagine detaliată a atributelor obiectelor extramentale percepute, care să asigure materialul necesar extragerii de către intelectul agent, la următorul nivel, cel al cunoașterii intelective, a esenței și a caracterului inteligibil al obiectelor. În locul unei reluări a primelor două răspunsuri, înainte de a relua răspunsul celei de-a treia întrebări, voi furniza o analogie care să ilustreze manieră
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
să „cunoască“, atât cât îi stă ei în putință, respectiva pla smuire. Rețin această capacitate a imaginației și rolul pe care imaginea îl joacă în astfel de con texte, urmând a o folosi mai târziu în înțelegerea modului în care intelectul posibil operează. Fiind clarificate chestiunile de la primele două niveluri ale cunoașterii, nivelul simțurilor externe și cel al simțurilor interne, îmi pot îndrepta acum atenția asupra etapei intelective unde voi încerca să răspund la trei întrebări: (a) „Cum are loc cunoașterea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fie pe masura puterii cognitive, imaginile, care sunt încă legate de obiectul particular a deoarece, așa cum am spus, sunt formate din diferite forme accidentale ale obiectului extramental hilemorfic, plasat într-un anume context spatio-temporal a, nu pot fi pe masura intelectului, care este imaterial. Condițiile de individualitate păstrate încă de imaginile care populează simțurile interne trebuie îndepărtate, dar, în același timp, esența universală, miezul informațional al obiectului extramental, trebuie păstrată, iar acest lucru este posibil prin acțiunea intelectului agent, care iluminează
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fi pe masura intelectului, care este imaterial. Condițiile de individualitate păstrate încă de imaginile care populează simțurile interne trebuie îndepărtate, dar, în același timp, esența universală, miezul informațional al obiectului extramental, trebuie păstrată, iar acest lucru este posibil prin acțiunea intelectului agent, care iluminează și abstrage din imagini speciile inteligibile. Trebuie spus că Toma din Aquino nu postulează doar un intelect agent, ci și un intelect posibil; iar despre diferența dintre aceste două puteri intelective voi discuta în cele ce urmează
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
dar, în același timp, esența universală, miezul informațional al obiectului extramental, trebuie păstrată, iar acest lucru este posibil prin acțiunea intelectului agent, care iluminează și abstrage din imagini speciile inteligibile. Trebuie spus că Toma din Aquino nu postulează doar un intelect agent, ci și un intelect posibil; iar despre diferența dintre aceste două puteri intelective voi discuta în cele ce urmează. După analiza puterilor intelective, voi analiza rolul pe care îl joacă entitățile intermediare de la acest nivel în procesul cunoașterii umane
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
universală, miezul informațional al obiectului extramental, trebuie păstrată, iar acest lucru este posibil prin acțiunea intelectului agent, care iluminează și abstrage din imagini speciile inteligibile. Trebuie spus că Toma din Aquino nu postulează doar un intelect agent, ci și un intelect posibil; iar despre diferența dintre aceste două puteri intelective voi discuta în cele ce urmează. După analiza puterilor intelective, voi analiza rolul pe care îl joacă entitățile intermediare de la acest nivel în procesul cunoașterii umane descris de Toma din Aquino
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nu este actualizat decât prin ceva aflat în act, așa cum se întâmplă la nivelul senzorial, unde sim turile pasive sunt actualizate în momentul în care un obiect sensibil aflat în act acționează asupra lor prin intermediul speciilor sensibile. La nivelul intelectiv, intelectul agent este cel care se află tot timpul în act și care se ocupă de actualizarea caracterului inteligibil al imaginilor prin dublă să acțiune de iluminare și abstragere a speciilor inteligibile: (ÎI.5.1.) Șed quia Aristoteles non posuit formas
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în act, la fel cum simțul este actualizat prin sensibilele în act. Era necesar, așadar, să postulam o putere în partea intelectiva care să actualizeze inteligibilele prin abstragerea speciilor din condițiile materiale. Și de aici [provine] necesitatea de a postula intelectul agent. Puțin mai jos, în aceeași quaestio 79, articolul 3, din Summa theologiae, Toma din Aquino afirmă că intelectul agent este necesar în procesul cunoașterii, unde îndeplinește aceeași funcție pe care o îndeplinește lumină în procesul ve derii sensibile. Spuneam
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în partea intelectiva care să actualizeze inteligibilele prin abstragerea speciilor din condițiile materiale. Și de aici [provine] necesitatea de a postula intelectul agent. Puțin mai jos, în aceeași quaestio 79, articolul 3, din Summa theologiae, Toma din Aquino afirmă că intelectul agent este necesar în procesul cunoașterii, unde îndeplinește aceeași funcție pe care o îndeplinește lumină în procesul ve derii sensibile. Spuneam mai sus că lumina este cea care actualizează transparentul, mediul necesar vederii, astfel încât acesta să poată fi traversat de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]