15,922 matches
-
lumea Iată însă că, pentru o cultură ca aceea a noastră, marcată de puternice tendințe localiste, de timiditate și stângăcie în ceea ce privește comunicarea cu lumea, noile facilități își croiesc cu greu drumul. Poșta electronică și internetul îi inhibă încă pe mulți intelectuali (în contrast cu telefonul mobil, la care oamenii s-au adaptat mai ușor, deoarece acesta răspunde unor nevoi mult mai elementare). Lăsându-i deoparte pe cei totalmente refractari, de multe ori, dintr-o simplă prejudecată, există o largă categorie de persoane care
Internetul între două extreme by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9784_a_11109]
-
partenerul său de construcție, cel de-al doilea pilon discursiv al cărții. Lasă că acest Foiște, profesor suplinitor, predă la școala administrată de tatăl lui Ectoraș, lasă că în timpul liber e poet și pictor, că el și numai el e intelectualul singuratic al localității. Esențialul despre el se arată a fi cele șase lecții despre istoria, mitologia și prezentul Satului cu Sfinți. Toate la un loc și toate aureolate de continuul pamflet adresat Repetentului. Să mai spun că de la el a
Cine citește primul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9788_a_11113]
-
Gheorghe Grigurcu Neîndoios unul dintre intelectualii actuali de seamă, dl Gabriel Liiceanu e îndeobște socotit drept filosoful nostru en titre, urmașul în linie dreaptă al lui Noica. Cap de serie, pilduitor profesionist al domeniului, ce se dorlotează în această postură, depășind-o voluptuos în sensul unor
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
de limbaj. Acel "semioriental imoderat", cum îl definea Paul Morand, balcanicul care, e într-una-i din fibrele intime, autorul Tragicului, se caracterizează printr-un dezechilibru uneori, doar uneori compensat de arta cuvîntului. Iată un portret-robot furnicat de maliții, să zicem, argheziene: "Intelectualul umanist face tot ce poate pentru a obține, mai cu seamă cînd e fotografiat sau filmat, o aură inconfundabilă. Fiind cabotin prin esența lui, megaloman și crezîndu-se mereu privit și admirat, el este în permanență în căutarea unei atitudini: fie
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
n-ar fi decît niște "scandalagii care sparg sticle noaptea între blocuri și scoală vecinii". Est modus in rebus... n P.S.: în ce privește "plagiatul" de care a fost învinuit recent Gabriel Liiceanu, socotim că e o făcătură de prost gust. Un intelectual de talia d-sale nu și-ar putea susține prin odiosul procedeu nici ceea ce avem impresia că îi constituie calitățile, nici ceea ce avem impresia că-i constituie scăderile.
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
E o confraternitate ce-l onorează moralmente, conturînd o fațetă sentimentală, caritabilă a viforoasei "generații" tutelare. "Involuția" (verbul îi aparține) intereselor diaristului e simptomatică: "într-adevăr, la 20-25 ani eram un fanatic admirator al lui Malraux și al genului de intelectuali reprezentat de el. La 50 ani însă l-am descoperit pe Ťmodestulť Costache Negri, a cărui figură m-a sedus și am și scris monografia pe care i-am consacrat-o și unde am pus ceva și din mine". Numeroși
Mărturia unui longeviv (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9794_a_11119]
-
mai bine în relief nivelul la care se situează și unii și alții. Frecventată de pensionari și mai confuzi decît cei din tutungeria lui Zoffi, dar recurgînd la un limbaj diferit (contradicții, gîndire dialectică, ideologie reacționară, luptă de clasă, lupta intelectualilor împotriva forțelor reacționare, liberali de doi bani), celula din povestirea lui Celati surprinde căderea în derizoriu a unui fenomen cîndva meritoriu, tratat cu respect de literatura angajată neorealistă și de cea imediat ulterioară ei, din perioada rapidei industrializări. Grupusculul obsedat
Vieți de pășuniști by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9826_a_11151]
-
Gheorghe Grigurcu Pericle Martinescu (1911-2005) a fost unul din reprezentanții superbei generații a tinerilor intelectuali români din anii ^30. O generație, după cum prea bine se știe, animată de mari idealuri spirituale, febricitantă, e adevărat fără un program explicit, însă chiar în chipul acesta deschisă unui spirit înnoitor, bizuit pe trăire, experiență, autenticitate, ultimul concept înlocuindu
Mărturia unui longeviv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9815_a_11140]
-
de protest. Ba chiar, date fiind adevăratele mobiluri ale acestei murdare campanii, se impunea o nouă revoluție. Acum, ce-i drept, nu pot să nu recunosc că, într-un fel, meritasem acest tratament. În loc să-mi văd de treaba mea de intelectual (un adevărat intelectual trăiește, după cum se știe, complet desprins de lumea din jur), avusesem inspirația tâmpită să semnez un "apel" (unii ziceau că aș fi fost chiar autorul lui), adică ceva care nu are un statut precis, dar care îi
Epistolă către un prieten - Mici ficțiuni despre celebritate by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/9807_a_11132]
-
sau indirect, ei s-au delimitat de colegii intrați fără scrupule într-o bătălie din care vor ieși iremediabil compromiși. În două articole succesive, Liviu Ornea și H.-R. Patapievici au atras atenția asupra vecinătăților compromițătoare în care se complac intelectualii care scriu și texte politice la ziarele a căror principală obsesie pare a fi demonstrarea statutului non-european al României. Nu e suficient, însă, ca ei să nu scrie josnice denunțuri în care simți patima oarbă altoită pe foșnetul adormitor de
Casieria sau onoarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9831_a_11156]
-
un afurisit de ucenic vrăjitor lucrînd la șuruburile ultime ale universului și depănînd o poveste făcută anume pentru adulți: un basm despre originea lumii spus cu ajutorul unei științe neomenesc de rafinate. Oricît de bună ar fi părerea pe care un intelectual umanist o are despre sine nu trebuie să se aștepte ca, deschizînd Originea universului, s-o parcurgă nestingherit de la un cap la altul. Dimpotrivă, va fi stingherit întîi de toate de etalarea unor cunoștințe care, deși țin de ABC-ul
Antinomia lumii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9840_a_11165]
-
un efort și să ne scuturăm mintea de scenariul unei campanii concertate îndreptate împotriva lui Gabriel Liiceanu. Să privim așadar cazul ziaristului craiovean găzduit de Ziua ca pe un act de agresiune culturală în care un gazetar acuză grav un intelectual sprijinîndu-și afirmațiile pe niște argumente ce se vor cît mai solide cu putință. Cum e vorba de învinuirea de plagiat, argumentele de care are nevoie ziaristul nostru pentru a ne convinge că are dreptate nu pot fi decît probe materiale
Detractorul diletant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9849_a_11174]
-
din notele pe care Gabriel Liiceanu le-a elaborat împreună cu Petru Creția la dialogul platonician Hippias Minor. Cînd însă ajungi să spui că, în ediția din 1976 de la Editura Științifică și Enciclopedică, notele la dialogul platonician sînt semnate de amîndoi intelectualii, pentru ca apoi să adaugi că, peste 30 de ani, Gabriel Liiceanu recunoaște că de fapt notele nu sînt ale lui, ci ale lui Petru Creția, înseamnă să calci, adînc și apăsat, în zona abjecției. În fond, cînd e să răstălmăcim
Detractorul diletant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9849_a_11174]
-
stilului în care trebuie tradus Heidegger în românește este învinuit de plagiat după filozoful german, atunci patologia spiritului la noi e la apogeu. Iarăși, cred, degeaba i-aș spune unui asemenea om cu judecata inflamată că în ecuația minții unui intelectual ideea plagiatului nu apare decît atunci cînd celelalte resurse de afirmare culturală au fost epuizate. Faci pe plagiatorul atunci cînd, rîvnind recunoașterea, îți dai seama că altă soluție nu ți-a mai rămas. Și atunci compilezi de unde poți și conspectezi
Detractorul diletant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9849_a_11174]
-
într-un final. Dar de ce recunoaștere, te întrebi, mai avea nevoie Gabriel Liiceanu în 2006, cînd a publicat cartea Despre minciună, ca să recurgă la plagierea lui Heidegger sau Creția? Ce om cu scaun la cap ar putea crede că un intelectual precum Gabriel Liiceanu, sub a cărui influență culturală s-a format în ultimii 17 ani o nouă generație de filozofi și care a dat culturii române cărți ca Jurnalul de la Păltiniș, Despre limită sau Ușa interzisă, ar mai avea nevoie
Detractorul diletant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9849_a_11174]
-
Mircea Mihăieș Atacurile fără precedent asupra intelectualilor care s-au poziționat, în conflictul dintre Traian Băsescu și strania alianță PNL, PSD, PRM, PC și - pe alocuri - UDMR, alături de șeful statului ne-au coborât cu șaptespre-zece ani în istorie. Mirosul de pulbere, intoleranța, ura viscerală demonstrează că lunga
Stigmatul nefericirii by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9850_a_11175]
-
decât un foc de paie - fie și unul ale cărui flăcări aveau reflexe satanice. Dacă gravitatea acuzațiilor scuipate prin sute și sute de guri de tun de membrii "patrulaterului negru" ar fi conținut fie și o fărâmă de adevăr, scrisoarea intelectualilor care cereau revenirea la rațiune n-ar fi avut nici pe departe efectul pe care l-a avut. Fără să tempereze cu totul nebunia, apelul intelectualilor a acționat precum un duș rece asupra opiniei publice. Din acel moment a început
Stigmatul nefericirii by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9850_a_11175]
-
de membrii "patrulaterului negru" ar fi conținut fie și o fărâmă de adevăr, scrisoarea intelectualilor care cereau revenirea la rațiune n-ar fi avut nici pe departe efectul pe care l-a avut. Fără să tempereze cu totul nebunia, apelul intelectualilor a acționat precum un duș rece asupra opiniei publice. Din acel moment a început să se audă și altceva decât "abuzurile" "ilegalitățile", "fraudele", "furturile" echipei de la Cotroceni. Spiritele belicoase au intrat într-o evidentă defensivă, probabil speriate de ceea ce le
Stigmatul nefericirii by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9850_a_11175]
-
au lăsat însă, la sacrificiu, câțiva pioni care și-au asigurat deja disprețul durabil al opiniei publice - de genul Dan Voiculescu sau Vadim. În schimb, tunurile au fost puse, cu o energie disproporționată, asupra semnatarilor scrisorii adresate clasei politice. "Mineriada intelectualilor", despre care s-a vorbit pe bună dreptate, beneficiază în clipa de față de-o sinistră coaliție, în care se întâlnesc complexați cu ambiții literare și aventurieri ce au de ascuns ceva important în propria biografie, năimiți fără scrupule și
Stigmatul nefericirii by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9850_a_11175]
-
a cărui conducere, la nivel de director și redactor-șef, e asigurată de doi foști turnători la Securitate - e, pe cât de malign în intenție, pe atât de comic în efectele sale. A-l acuza pe unul din cei mai străluciți intelectuali români de azi de plagiat, de imoralitate, de faptul că "își rescrie" biografia, cum și de alte bazaconii, în care atacul mârșav la persoană se îmbină cu ura neputincioasă, duce la bănuiala că arsenalul slugilor "oligarhilor" e pipernicit rău de
Stigmatul nefericirii by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9850_a_11175]
-
aduse niște calomnii josnice - demult demontate - ale lui Valerian Stan. Cam pe aici ne învârtim: în lumea celor care n-au reușit să-și creeze un nume onorabil și atunci au decis să apese până la fund pedala nemerniciei. Atacurile împotriva intelectualilor vor continua, fără îndoială, cu o ură spumegândă. Dar ele vor fi cel mai bun barometru al adâncimii prăpastiei morale în care vor fi căzut toți acești nefericiți a căror singură hrană e iluzia că, dacă dispar conștiințele țării, nu
Stigmatul nefericirii by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9850_a_11175]
-
ceea ce sare în ochi la acest inițiat sînt trei însușiri stranii: detestă filozofia, gîndește eminamente intuitiv și are puterea de a recunoaște că nu știe atunci cînd chiar nu știe. Să le luăm pe rînd. Dacă putem admite că există intelectuali cărora repulsia față de filozofie le-a intrat în sînge, atunci primul dintre ei pe care îl putem așeza în această categorie este chiar fizicianul nostru. Feynman are oroare de generalizări făcute în aer și de folosirea jargonului drept panaceu pentru
Sacerdoţiul fizicii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9854_a_11179]
-
iar dacă deschidem dicționarul, găsim poliță = "suport de scândură etc." sau "act prin care o persoană dispune debitorului etc.". în ambele cazuri, sintagma propusă de poet intră în conflict cu dicționarul. Cum ne descurcăm mai departe? Cunosc multe persoane, inclusiv intelectuali, specialiști respectabili în domeniul lor, care au trecut onorabil prin școală și prin viață, dar nu au făcut față unor provocări de tipul menționat. Cred că nu mă înșel dacă evaluez la 80% partea din populație în fața căreia școala înregistrează
Zile Marin Sorescu by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9860_a_11185]
-
Am îmbinat aceste motivații. Sunt foarte atașat de România, unde am trăit probabil cei mai frumoși ani din viața mea, pe când eram lector la Universitatea din București și apoi conferențiar la Universitatea din Cluj (1970-2). Acolo și atunci am cunoscut intelectuali, profesori, poeți și scriitori care m-au marcat pe plan afectiv. Într-un fel, m-am maturizat prin cultura română. Pe de altă parte, este vorba de o provocare: promovarea unei culturi care nu a pătruns foarte mult în mediul
Bruno Mazzoni îndrăgostit de România by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/9869_a_11194]
-
dictează doar lipsa de cultură și vanitățile. Plimbările prin București nu fac decît să-mi sporească suferința și neputința. Ca și faptul că nu înțeleg ce se întîmplă și cum se mai poate așa ceva. Oameni de cultură, cîteva nuclee de intelectuali - arhitecți, pictori, sculptori, scriitori, cercetători - s-au străduit, de-a lungul timpului, să vorbească și să aducă în centrul atenției Bucureștiul de altădată. Felul în care el a fost gîndit din punct de vedere arhitectural, urbanistic, cultural. Au fost seminarii
Drama oraşelor româneşti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9886_a_11211]