3,529 matches
-
ascultați legea?” CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 34 și Noului Legământ în Cristos, iar în copiii lor, poporul legii și poporul făgă‑ duinței, iudaismul și Biserica. Astfel, în scrisorile sfântului Paul există deja o gamă largă de maniere interpretative, iar această varietate crește în timp, sti‑ mulată în mare măsură de întâlnirea tradițiilor iudaice, grecești și creștine din secolele al II‑lea și al III‑lea în Alexandria - unul dintre principalele orașe ale Imperiului Roman. 6.1. Fundamentele teologice
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
mai puțin clasice ale antropologiei..." 11. Marc Augé și Jean-Paul Colleyn exemplifică aceste subiecte cu antropologia persoanei (Marcel Mauss) și simbolismul social (Claude Levi-Strauss), cu biopolitica (Michel Foucault) și rudenia,economia și ecologia, politica și religia, filmul etnografic și antropologia interpretativă și, nu în ultimul rând, cu cea aplicată. 3. Reconfigurări actuale în antropologie Două dintre subiectele clasice ale antropologiei aplicate (rudenia și practicile economice) cunosc astăzi ipostaze actuale pe care autorii cărții le pun foarte bine în evidență. Astfel, relațiile
Prefață. In: Antropologia () [Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
adițional, indicația délicatement et presque sans nuances (delicat și aproape fără nuanțe) atrage atenția asupra naturii decorative a figurațiilor melodice, solicitând o atitudine neutră din partea interpretului, care să conducă în mod imperios spre evitarea oricărei tendințe de sentimentalism în redarea interpretativă. Configurația melodică cu funcție de introducere dezvoltă primul material prepentatonic al discursului do# re# fa# sol#, cu centrul pe re#. Modalitatea de spațiere a acordurilor, prezentă în structura introductivă a discursului, aduce un plus de luminozitate dinamicii de pp, atât cât
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
primul material prepentatonic al discursului do# re# fa# sol#, cu centrul pe re#. Modalitatea de spațiere a acordurilor, prezentă în structura introductivă a discursului, aduce un plus de luminozitate dinamicii de pp, atât cât și atmosferei pentatonice difuzate. La nivel interpretativ, natura prin excelență percutată a muzicii de gamelan, ce constituie „resortul” fundamental în conceperea acestei lucrări, impune necesitatea utilizării unui atac staccato sau non-legato, integrat unui amplu efect al pedalei de rezonanță. Utilizarea acesteia din urmă pe parcursul unor segmente extinse
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
posibilă grație stabilității armonice, care aparține în exclusivitate spațiului pentatonic. Puterea de imaginație a interpretului, precum și capacitatea sa de a identifica la nivelul textului acele variate calități timbrale ale instrumentelor de gamelan, vor reprezenta factori decisivi în realizarea unei versiuni interpretative pertinente, capabilă, la rândul său, de acea forță de sugestie necesară procesului de transmitere către auditor a semnificațiilor conținute. De asemenea, interpretul trebuie să conștientizeze riscul ce îl implică această structură intens repetitivă a formei de discurs, în scopul de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
general, de altfel, extrem de redus (pp - p). Cel de-al doilea material tematic contrapunctează afirmația introductivă cu o linie melodică treptat descendentă re# do# si la# sol#, în care sunetul si poate fi interpretat ca notă de pasaj. În plan interpretativ, „personalizarea” acestei noi idei tematice necesită conceperea într-o sonoritate distinctă, menită să pună în valoare natura stratificată a texturii de discurs. În această circumstanță, obiectivul interpretativ se identifică cu rezonarea clară a acestei linii contrapunctice, și, implicit, evitarea contopirii
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în care sunetul si poate fi interpretat ca notă de pasaj. În plan interpretativ, „personalizarea” acestei noi idei tematice necesită conceperea într-o sonoritate distinctă, menită să pună în valoare natura stratificată a texturii de discurs. În această circumstanță, obiectivul interpretativ se identifică cu rezonarea clară a acestei linii contrapunctice, și, implicit, evitarea contopirii sale întrun plan secundar, echivalent celui deținut de clasicul acompaniament al scriiturii omofone. Una dintre dimensiunile interesante ale manierei de concepție a discursului o constituie prezența frecventă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
intervențiilor - în majoritatea cazurilor având efectul de durată a unui timp, precum și locația acestora la finalul frazelor - confirmă intenția lui Debussy de a surprinde cu fidelitate una dintre trăsăturile definitorii ale aceluiași model reprezentat de muzica de gamelan. La nivel interpretativ, aceste numeroase momente de trenare agogică necesită a fi succedate, în mod imperios, de revenirea la același indice valoric afirmat inițial prin indicația agogică Modérément animé (Animat într-o manieră moderată, cu o recomandare metronomică de ). Al treilea material tematic
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cu un efect intensiv de animare a nivelului de tempo - Toujours animé (Mereu animat). Expusă într-un discurs sonor substanțial rarefiat, afirmația celui de-al patrulea material tematic desfășoară o configurație pentatonică inedită do# re# mi# sol# si. La nivel interpretativ, natura texturii ipostaziate impune stabilirea unei tehnici abile de utilizare a pedalei de rezonanță, care să permită receptarea unui echilibru perfect între claritate și efectul acesteia. Astfel, sugestia sunetelor de gong din planul inferior al discursului necesită un tip de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
schimbări frecvente, care să coincidă cu valorile mai lungi de timp ale traseului melodico-ritmic superior), asigurând astfel perceperea cu distincție a liniei melodice principale, adevărată metaforă sonoră a simplității și a naturaleței ce se doresc invocate. De asemenea, aceeași problematică interpretativă se distinge și în cazul măsurilor 37 - 40, în care variația motivului generator, supus unui intensiv procedeu de diminuare ritmică, impune execuția acestuia cu un atac cvasi-percutat, la nivelul clapei, fapt care să conducă la obținerea unei imagini sonore de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
accentuarea ultimei a măsurii și încadrarea în aceeași metrică binară ce o presupune structura sa originară (). Indicația agogică Mouvement de Habanera - mișcare de habaneră - conține semnificații mai presus de acea simplă menționare a nivelului de tempo, orientând în fapt demersul interpretativ spre o execuție „în spiritul dansului de habaneră”. În mod adițional, apelul la indicația suplimentară - Commencer lentement dans un rythme nonchalemment gracieux (Să se înceapă lent, într-un ritm nepăsător grațios) relevă intensa preocupare a compozitorului francez de a-și
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
un ritm nepăsător grațios) relevă intensa preocupare a compozitorului francez de a-și face înțeles conținutul de idei al viziunii sonore, de a facilita calea interpretului în procesul de decodificare a esenței estetice, conținută de universul său conceptual. Astfel, dimensiunea interpretativă a acestei creații impune o puternică capacitate de caracterizare din partea interpretului, care să rezulte din forța introspecției sale în spațiul conceptual al lumilor supuse imaginației. Analiza retrospectivă a întregii viziuni sonore atrage atenția asupra concepției inedite, semnalată de construcția sa
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
La sérénade interrompue (caietul întâi de Preludii). Apelul lui Debussy la expresia a două simboluri tradiționale repetiția insistentă a ritmului de habaneră și ostinato-ul intervalic de cvintă perfectă ne introduce într-o veritabilă atmosferă a spațiului andaluz. La nivel interpretativ, discursul celor 16 măsuri introductive prezintă un pericol considerabil în circumstanța opțiunii interpretului pentru un nivel de tempo impropriu caracterului aferent acestei piese. Astfel, în numeroase versiuni interpretative se remarcă o tendință neadecvată în sensul augmentării valorii de tempo, fapt
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
perfectă ne introduce într-o veritabilă atmosferă a spațiului andaluz. La nivel interpretativ, discursul celor 16 măsuri introductive prezintă un pericol considerabil în circumstanța opțiunii interpretului pentru un nivel de tempo impropriu caracterului aferent acestei piese. Astfel, în numeroase versiuni interpretative se remarcă o tendință neadecvată în sensul augmentării valorii de tempo, fapt ce conduce, în mod inevitabil la tulburarea atmosferei intime și liniștite, proiectată de compozitor ca „prolog” al plăsmuirii sale imaginative. De asemenea, frecventele schimbări de registre operate în interiorul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
mod inevitabil la tulburarea atmosferei intime și liniștite, proiectată de compozitor ca „prolog” al plăsmuirii sale imaginative. De asemenea, frecventele schimbări de registre operate în interiorul unui ambitus extins la spațiul a șase octave (do# contraoctavă - do#4) impune o execuție interpretativă cu „economie” de mișcări și un control perfect al acestora, care să determine menținerea continuității și coerenței în redarea liniilor evolutive. Debutând odată cu măsura 7, primul motiv tematic, cu un caracter eminamente instrumental, aduce expresia unei melodii în stil flamenco
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
subtilă a atmosferei de discurs. Tema propriu-zisă a habanerei (la major) izbucnește exploziv (mf en augmentant beaucoup, amplificând mult), marcând momentul de climax al secțiunii introductive. Precizia ritmică și exactitatea metrică (Trés rithmé - foarte ritmat) devin atribute esențiale în redarea interpretativă a frecventelor arpeggiato-uri și jocuri ritmice ce apar afirmate în dinamica puternică de ff, o veritabilă sugestie sonoră a spiritului impetuos și înflăcărat al muzicii spaniole. În circumstanța de discurs oferită de măsura 38, marcarea accentuată a timpul întâi în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
aspect care, în plan conceptual, reflectă atitudinea pasională și înflăcărarea nestăpânită ce caracterizează temperamentul spaniol. Pe de altă parte, imaginea sonoră contrară a diminuării dinamice solicită o atentă și abilă strategie în modalitatea de gradare a acesteia, o reală problematică interpretativă reprezentând-o astfel dimensiunea extrem de extinsă (mai mult de 20 de măsuri) a episodului marcat de această intenție. Indicația diminuendo solicită, în acest caz, o reducere sonoră semnificativă ( ff piano). În procesul de circumscriere a secțiunilor constitutive ce aparțin structurii
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
și tandru, readuce atmosfera introductivă prin revenirea nivelului inițial de tempo, dar și prin modificarea de stare ce intervine odată cu indicația suplimentară avec plus d’abandon (cu mai mult abandon). Un aspect esențial îl constituie potențarea din punct de vedere interpretativ a acestui tip de discurs, ce apelează la suprapunerea constantă a două planuri contrapunctice cu evoluții distincte. Acestea generează adesea puncte de incidență rezultate din ciocnirea diferitelor entități ritmice. Astfel, se distinge avansarea predominant sincopată a liniei superiore ce se
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
début (mișcarea de început) - dobândește în senzualitate, precum și în lascivitatea expresiei, imaginea sonoră conturând tabloul unei nopți toride cu parfumuri grele, în care visele misterioase ale nopții andaluze se spulberă în negura întunericului (En allant se perdant - pierzânduse). În plan interpretativ, textura rarefiată a finalului solicită în mod imperios menținerea pulsului de habaneră, astfel încât, în pofida procesului destrămării progresive a imaginii, și implicit a trenării nivelului agogic, ritmul să își conserve atributele distinctive. I.3. Jardins sous la pluie (Grădini sub ploaie
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
spre modalul eolian, datorită mobilității pregnante a treptei a VII-a (), pentru ca ulterior să moduleze la fa# major (măsurile 27 - 33), do minor (măsurile 43 - 46), cu o „gravitație” puternică spre omonima majoră, și respectiv, (măsurile 50 - 52). La nivel interpretativ, discursul solicită o perfectă claritate în modalitatea de execuție, realizată optim printr-un atac non legato. Interpretul trebuie să își canalizeze efortul spre eludarea tendinței de opacizare a imaginii sonore. În același sens, Walter Gieseking recomanda în circumstanța primelor șase
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
o scrisoare adresată editorului său, Jacques Durand, Debussy exprima o considerație generală referitoare la indicațiile metronomice, potrivit căreia, fără a fi necesară o strictă respectare a acestora, Debussy susținea rolul crucial ce îl îndeplinesc ca „reper” orientativ în demersul actului interpretativ. În ceea ce privește utilizarea termenului rubato, Marguerite Long sublinia importanța ideii de nuanță, înțelegând prin aceasta surprinderea cu subtilitate a sensului viziunii supuse reprezentării. În contextul fenomenului interpretativ, creatorului pianist i se solicită astfel un simț special al proporțiilor, echilibrului și naturaleței
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
acestora, Debussy susținea rolul crucial ce îl îndeplinesc ca „reper” orientativ în demersul actului interpretativ. În ceea ce privește utilizarea termenului rubato, Marguerite Long sublinia importanța ideii de nuanță, înțelegând prin aceasta surprinderea cu subtilitate a sensului viziunii supuse reprezentării. În contextul fenomenului interpretativ, creatorului pianist i se solicită astfel un simț special al proporțiilor, echilibrului și naturaleței, care să transpară printr-o modalitate adecvată de gândire și remodelare a propunerii conceptuale. Noțiunea rubato (executare liberă din punct de vedere ritmic) conține, prin natura
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
printr-o modalitate adecvată de gândire și remodelare a propunerii conceptuale. Noțiunea rubato (executare liberă din punct de vedere ritmic) conține, prin natura sa, un înalt grad de imprecizie, aceasta reprezentând de altfel un teren propice în sensul stimulării personalității interpretative a pianistului, acel har al rafinamentului, parte înnăscut, parte dobândit de către acesta pe parcursul acumulării cunoștințelor și experiențelor interpretative. Astfel, în asemenea circumstanță, realizăm cum ideea de rafinament se conjugă cu cea a „bunului-gust”, atribut esențial, imperios necesar unui veritabil spirit
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
vedere ritmic) conține, prin natura sa, un înalt grad de imprecizie, aceasta reprezentând de altfel un teren propice în sensul stimulării personalității interpretative a pianistului, acel har al rafinamentului, parte înnăscut, parte dobândit de către acesta pe parcursul acumulării cunoștințelor și experiențelor interpretative. Astfel, în asemenea circumstanță, realizăm cum ideea de rafinament se conjugă cu cea a „bunului-gust”, atribut esențial, imperios necesar unui veritabil spirit interpretativ, situat mai presus de un banal executant. În contextul versiunii interpretative, respectarea indicațiilor agogice asigură coerența la
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a pianistului, acel har al rafinamentului, parte înnăscut, parte dobândit de către acesta pe parcursul acumulării cunoștințelor și experiențelor interpretative. Astfel, în asemenea circumstanță, realizăm cum ideea de rafinament se conjugă cu cea a „bunului-gust”, atribut esențial, imperios necesar unui veritabil spirit interpretativ, situat mai presus de un banal executant. În contextul versiunii interpretative, respectarea indicațiilor agogice asigură coerența la nivelul configurației structurale. De asemenea, fluctuațiile agogice dețin o funcție vitală în delimitarea secțiunilor constitutive, structura macro-formală propunând o manieră alternativă de tratare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]