6,103 matches
-
de demonstrat că preferințele Germaniei o încurajează să rămână devotată unui tipar al activității instituționalizate internalizat mai profund decât prevede neorealismul sau instituționalismul. Între 1989 și 1999, atât cadrul de securitate atlantic, cât și instituțiile europene au avut o valoare intrinsecă, și nu instrumentală, de cadru normativ pentru decidenții politici germani. Această perspectivă este compatibilă cu caracterizarea făcută de Anderson și Goodman preferințelor Germaniei din timpul perioadei unificării. Totuși, această evaluare depinde foarte mult de validitatea tezei potrivit căreia Germania a
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
și riscuri umane crescute. Totuși, aducându-și la zi angajamentele instituționale, Germania a urmărit să susțină și să lărgească Alianța Atlantică. Astfel, interpretarea acestor evoluții în termenii utilitariști sugerați de analiza instituționalistă simplifică prea mult situația. Numai o concentrare asupra valorii intrinseci a NATO surprinde caracterul guvernat de norme al evoluției atitudinilor Germaniei față de recursul la forța militară. Baumann și Hellmann au rafinat această analiză în lumina tendințelor dezvăluite în timpul crizei din Kosovo. Autorii identifică două interpretări ale evoluției atitudinilor Germaniei cu privire la
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
sunt puternic bilaterale și orientate în favoarea intereselor mediului de afaceri japonez. Într-adevăr, gradul de politizare a investițiilor Japoniei prin ADB este atât de puternic, încât Wan l-a interpretat drept dovadă că decidenții politici japonezi îi acordă o valoare intrinsecă, și nu instrumentală. Autorul subliniază că comportamentul Japoniei "nu poate fi explicat pur și simplu ca o coincidență între ce dorește Japonia și ce dorește ADB. ... Japonia își definește dorințele în funcție de dorințele băncii" (Wan, 1995, p. 527). Afirmația lui Wan
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
sistemul internațional după 1999. Dacă alinierea la hegemon se dovedește a nu fi durabilă, teoria instituționalistă ar putea oferi un scenariu alternativ și mai optimist pentru viitor. Logica argumentelor instituționaliste tinde să indice că riscul de declin și supraextindere hegemonică intrinsec statutului unipolar al SUA le vor încuraja, cel puțin pe termen lung, să depindă în mare măsură de multilateralism. Această perspectivă teoretică se bazează pe metodologia alegerii raționale și pe logica funcțională a cooperării. În chestiunea terorismului internațional, potrivit logicii
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ierarhizate de consumatori îi corespunde, de exemplu, o configurație la fel de ordonată de produse. Ontologie: ceea ce are legătură cu ființa, cu esența, cu în-sinele. O perspectivă ontologică sondează esența unui bun din punctul de vedere al na-turii și al proprietăților lui intrinseci specifice. Ontologismul este forma ei radicală, care presupune că lucrurile au o esență care trebuie precizată. Performativ: se spune despre orice credință sau reprezentare care are efecte practice. În lingvistica pragmatică, un discurs performativ produce efecte reale, posedă o eficacitate
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Nu spun decât atât: dacă doriți să instituiți o funcție publică, dovediți-i utilitatea. Demonstrați că ea îi aduce un beneficiu lui Jacques Bonhomme, prin serviciile furnizate, echivalent cu costul care îi revine acestuia. Dar, făcând abstracție de această utilitate intrinsecă, nu invocați ca argument avantajele pe care le conferă funcționarului, familiei sale și furnizorilor săi; nu pretindeți că ea favorizează munca. Când Jacques Bonhomme dă o sută de franci unui funcționar în schimbul unui serviciu realmente util, este exact ca atunci când
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
lucru care ar putea fi contestat; căci cea mai bună dovadă că cea de-a doua nu este la fel de fecundă ca cea dintâi este faptul că una este solicitată să achite costul celeilalte. Dar această comparație între valoarea și meritul intrinsec ale diverselor tipuri de muncă nu intră în subiectul meu din prezent. Tot ce am de făcut aici este să arăt că, dacă domnul Lamartine și persoanele care i-au aplaudat argumentația au văzut, cu ochiul stâng, salariile câștigate de
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
care rezultă pentru muncă, căci această încurajare este o himeră. Ceea ce face în această privință cheltuiala publică, cheltuiala privată ar fi făcut de asemenea. Deci interesul muncii este întotdeauna în afara chestiunii. Nu intră în obiectul acestei scrieri să aprecieze meritul intrinsec al cheltuielilor publice aplicate în cazul Algeriei. Dar nu pot să nu rețin o observație generală. Și anume că prezumția este întotdeauna defavorabilă cheltuielilor colective realizate pe cale de impozit. De ce? Iată de ce: Mai întâi, justiția are de suferit întrucâtva. Jacques
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
măsură. Căutăm să reparăm narcisismul încercând să dăm strălucire realizării, să găsim satisfacții în recompense cum ar fi banii, prestigiul și celelalte podoabe ale succesului. Banii și munca sunt două elemente strâns legate. Desprinzând preocuparea pentru profitul financiar de valorile intrinseci ale muncii, banii pot deveni centrul narcisismului unei slujbe. Plăcerea produsă de bani poate lua locul plăcerii produse de muncă (Th. Moore). În general, în muncă poate exista o relație strânsă între preocuparea pentru lumea în care trăim (ecologie) și
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
nevoi, numai dacă poate. Apoi însuși statul nostru ar fi folosit, de vreme ce el face toate plățile în străinătate, adecă amortizările datoriilor publice și plățile pentru înarmări, numai în aur. Să nu uităm apoi cumcă aurul are mult mai multă valoare intrinsecă decât argintul, căci 10 franci argint nu au întocmai valoarea unei piese de aur de 10 fr. Noi denunțăm faptul astfel cum ni se relatează și așteptăm de la autorități corectura lui. Cât despre rublele de hârtie, cari sunt în mînile
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mod durabil și fără escepție cursul monetelor rusești și ca ele să fie primite cu acest curs și la casieriile publice. C-un cuvânt e absolut necesar ca aceste monete să aibă un curs silit, fixat se înțelege după valoarea intrinsecă a metalului lor. [8 mai 1877] ["ÎNTÎMPLĂRILE PETRECUTE ÎN PARLAMENTUL ROMÎN... "] Întâmplările petrecute în parlamentul român în noaptea de ieri, 9 spre 10 mai, nu ni sunt încă așa de cunoscute ca să putem judeca de pe acum grava lor însemnătate. După
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
LA TERITORIU „Adesea iau de la istorie, de la păzitorul ei cel mai posomorât al trecutului, cheile lui de aur și deschid porțile inimii mele” M. Eminescu Prezentând aspectele fundamentale din viața trecută a comunităților umbrăreștene, urmărim să punem în lumină valoarea intrinsecă a oamenilor care le-au alcătuit, în măsura în care a existat și s-a manifestat, cât și nepotriviri de informații documentare, ce ne îngăduie să înfățișăm realitățile, așa cum au fost ele de-a lungul timpului. Începem cu omul, măsură a tuturor lucrurilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
apărare. Or, cum poporul român, satele românești au avut întotdeauna drept trăsătură caracteristică sedentarismul, stabilitatea, cum tihna și truda le-au fost frecvent puse în pericol de către varii neamuri și vicisitudini venite din afară, acțiunile de apărare au devenit ceva intrinsec existenței lor, ceva ce se înțelege de la sine. Prin urmare, reglementarea vieții ostășești s-a impus cu acuitate. Și așa cum nu avem date execte despre data (an, lună, zi) întemeierii vechile noastre așezări, la fel, nu sunt date scrise despre
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-i nici măcar SCRIS ca lumea, e mai degrabă notat asemenea unei partituri, e asemenea unei cârje destinată unora pe cât posibil câtuși de puțin schilozi, având și o calitate odorifică care nu trebuie descrisă penibil de corect, pentru că ține de caracterul intrinsec al sistemului. Un teatru veritabil în formă scrisă e încarnat într-o înscenare teatrală ȘI AȘA MAI DEPARTE e un proces: iese la iveală că are intenția să se desfășoare ca teatru, și să se dăruiască într-o manieră personală
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
a sistemului, teza entropiei trebuie să presupună că regulile instituite în 1944, dacă ar fi fost atent aplicate, ar fi răspuns cerinței de stabilitate. Cu toate acestea, instrumentele sistemului Bretton-Woods nu au fost capabile să facă față mai multor probleme intrinseci. Dincolo de faptul că nu existau criterii precise ale Fondului Monetar Internațional pentru acordarea creditelor, criterii care s-au dezvoltat abia în anii '50, care au apărut abia în ultimii cincizeci de ani, sistemul Bretton-Woods nu a reușit să pregătească furnizarea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
regiunilor franceze / 102 Harta 3. Regiunile franceze / 130 Prefață De ce să citim această carte? Apariția acestei cărți în România, pregătită în timpul președinției franceze a Uniunii Europene, are toate premisele pentru a reprezenta un succes. Și aceasta pentru mai multe rațiuni intrinsece operei și autorului ei, dar și celor datorate relevanței conținutului ei față de specificul realităților românești. Un prim argument este reprezentat de profilul lui John Loughlin și de calitatea studiilor sale. Profesor reputat al Universității din Cardiff, acesta face parte din
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
lipsește nu doar maturitatea clasei politice și, poate, a celor ce o votează, în lipsa de altceva mai bun. E nevoie de ceea ce englezii numesc ,empowerment, concept ce ar putea fi interpretat în acest context drept încurajarea exercitării depline a puterii intrinsece pe care comunitățile și membrii lor trebuie să le dețină asupra drepturilor și resurselor necesare dezvoltării proprii. Este, bineînțeles, vorba și despre inițiative bottom-up, care trebuie să plece de la colectivitățile teritoriale, aducând în cadrul dezbaterii propuneri proprii. Nu în ultimul rând
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
bogăția pe care aceasta este potențial capabilă să o creeze. Pentru societățile cotate, valoarea într-o piață eficientă este reprezentată de capitalizarea bursieră. Teoria financiară arată că este echivalent cu a calcula valoarea de piață a societății sau valoarea economică intrinsecă de fonduri proprii, direct sau ca diferență între valoarea economică totală a societății și valoarea de piață a datoriei financiare. Valoarea economică totală a unei societăți este definită ca suma valorii economice a activelor de exploatare angajate în activități și
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
valoare acționarială. Printre acestea din urmă amintim: metoda TSR (total shareholder return); metoda TBR (total bussiness return); metoda EVA (economic value added); metoda MVA (market value added); metoda CFROI (cash-flow return on investment); metoda care se bazează pe valoarea economică intrinsecă. Aceste diferite metode de creare de valoare sunt fondate pe același cadru teoretic al microeconomiei financiare și utilizează o variabilă comună costul capitalului, care joacă un rol esențial în aceste metode. Așa cum este cunoscut, utilizarea eficientă a resurselor din punct
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
of market equilibrium under conditions of risk”, Journal of Finance, 19 (3), 425-442. footnote> în anul 1964. Modelul CAPM introdus de Sharpe furnizează estimarea ratei de randament așteptate de piață pentru un activ financiar, disociind efectul pieței asupra randamentului său intrinsec. Numai din această relație poate fi determinat costul capitalului, așa cum argumentează și demonstrează Sharpe în 1964 și ulterior Lintner<footnote J. Lintner, 1965, „The valuation of risk assets and the selection of risky investments in stock portfolios and capital budgets
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
poeziei. Pentru aceasta, cred, am fost născut... Îmi amintesc perfect că, înainte de a împlini vârsta de șapte ani, fără să fi citit vreo poveste sau să fi auzit vreun profesor vorbind sau fără a ști, decât puțin, literele, un impuls intrinsec spre creație a pus stăpânire pe mine. Am făcut câteva compoziții, este drept, neînsemnate. Bineînțeles că la acea vârstă fragedă geniul era prea slab ca să producă ceva valoros.” 15 Chaucer a fost nevoit, la rândul său, să ocupe diferite slujbe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
împotriva acelor atacuri care priveau feminitatea și rolul ei ca pe ceva negativ, insignifiant, și atrage consimțământul criticilor moderni. Aceștia au lăudat, în mod deosebit, „reflexivitatea” discursului târgoveței, care încearcă să combată niște opinii mai mult decât rigid consolidate, chiar intrinseci gândirii Evului Mediu.51 Personajul feminin reușește să sesizeze un aspect deosebit de important și anume că atitudinea misogină nu era generală, ci aparținea, mai curând, unor nume izolate ale literaturii patristice, pe care va încerca să le combată cu o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și își manifestă tăcerea în maniere diferite.83 Mai adoptă o tăcere strategică. Cavalerul și diacul sunt tăcuți pentru că naratorul încearcă să-i înfățișeze efeminați, cu un aspect cast. Tăcerea ar trebui asociată cu principiul feminin, dar nu este ceva intrinsec caracteristic femeilor, ci constituie mai mult un comandament, o impunere a lipsei unei atitudini verbale. Tăcerea femeii este o consecință a marginalizării ei sociale și se evidențiază mai ales atunci când este coroborată și cu problematica violului, deoarece, adeseori, nu li
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fabliau-uri, Dorigena) nu doar vorbesc, se fac auzite, ci folosesc această libertate foarte eficient. Personajul feminin se găsea într-un fel de claustrare, așa cum apare el portretizat atât în operele boccaccești cât și în cele chauceriene, de aici și dorința intrinsecă de libertate care se manifestă permanent, prin toate actele pe care le întreprind. Trădarea soțului devine o formă de manifestare a libertății și poate de aceea este privită cu multă îngăduință de ambii scriitori, care nu se doresc niște moraliști
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dorința de egalitate umană. Naratorul are o viziune liberală asupra raportului dintre sexe și o admirație vădită pentru femei, este descris ca un „om nou” ce încearcă să răstoarne ierarhia tradițională. Povestirea lui se încheie subliniind ideea că bunătatea este intrinsecă ființei umane, de aceea poate fi regăsită în orice clasă socială. „Povestirea sa este plină de optimism, reliefează ideea egalității și a toleranței. Conservatorismul plin de amărăciune al economului, mizantropia și misoginismul se fundamentează pe un pesimism miop.” 97 Zeul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]