19,025 matches
-
studii la Arhivele Vaticanului. Colaborează cu cronici literare, eseuri, note de călătorie la „Iașul literar”, „Convorbiri literare”, „România literară”, „Steaua”, „Tribuna”, „Astra”, „Ateneu”, „Dacoromania” (Freiburg), „Apostrof”, „Orizont” „Literatorul”, „Caiete critice”, „Viața românească”, „Minerva” (Bistrița), „Telegraful român” (Sibiu) ș.a. Redactează studii introductive, prefețe, postfețe pentru ediții din scrierile lui Al. Vlahuță, Tudor Arghezi, Octav Botez, George Lesnea ș.a. Debutează editorial în 1972, cu antologia de texte critice Zaharia Stancu interpretat de..., iar cu un volum propriu, Mihail Sadoveanu. Teme fundamentale, în 1976
SANGEORZAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289470_a_290799]
-
în prim-planul preocupărilor proza de toate tipurile: proza de imaginație, ca în monografiile Delavrancea (1964) și Duiliu Zamfirescu (1969), studii micromonografice sau adâncind un anume aspect esențial, precum în Introducere în opera lui Liviu Rebreanu (1976), în amplul studiu introductiv la ediția critică Opere de Calistrat Hogaș (I, 1984) ori în medalioane, profiluri și analize parțiale: Ioan Slavici, Mihail Sadoveanu, C. Stere, Camil Petrescu, Cezar Petrescu, Ionel Teodoreanu, D. D. Patrașcanu, Gib I. Mihăescu, Tudor Arghezi și G. Călinescu - aceștia
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
literatura română veche și premodernă, o parte din prelegeri intrând în sumarul unui curs (1978, în colaborare cu Georgeta Antonescu). Selectează, pentru seria „Die Welthumor” a Editurii Reclam din Berlin (1960), pagini reprezentative din literatura umoristică românească, însoțite de note introductive. Va realiza, împreună cu Livia Bot, în 1969, o bună ediție critică a lucrării lui Radu Tempea Istoria sfintei besereci a Șcheilor Brașovului, iar cu Eugen Pavel republică scrierea lui Nicolae Drăganu Istoria literaturii române din Transilvania de la origini până la sfârșitul
SCHIAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289552_a_290881]
-
cercetare caracteristică pentru S. privește literatura maghiară de la noi și este ilustrată de Istoria literaturii maghiare din România (1996), mai curând „o panoramă de personalități, destine, opere” (Irina Petraș) decât o istorie literară propriu-zisă. Cadrul istoric este descris în capitole introductive: Perspectivă istorică, Începuturile vieții literare, Dezvoltarea vieții literare, Literatura maghiară din România după 1944. Sunt prezentate pe scurt grupări literare, publicații, manifeste, edituri, manifestări și atitudini semnificative, iar autorii sunt analizați pe genuri literare. Bun cunoscător al limbii maghiare - a
SCRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289577_a_290906]
-
substanțială introducere critică și de note, în 1905 dă la lumină primul volum (din cele trei proiectate) al ediției critice Scrieri politice și literare, cuprinzând Manuscrise inedite și culegeri din ziare și reviste din intervalul 1870-1877, cu un amplu studiu introductiv, în 1908 scoate volumele Proza literară și Poezii, „ediție îngrijită după manuscrise”, cât și o traducere a lui Mihai Eminescu, Laïs din Émile Augier, iar în 1910 alcătuiește și îngrijește, într-o viziune proprie, ediția completă a liricii sub titlul
SCURTU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289585_a_290914]
-
ieșene”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Cele trei Crișuri”, „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Balkan Studies”, „Revue historique”, „Magazin istoric” ș.a. A semnat și M. Florin, T. Vlădică. Lucrarea Din literatura populară a românilor de peste Nistru (1939) conține un studiu introductiv și o culegere de cântece bătrânești, doine, strigături, colinde, descântece, poezii privind obiceiurile familiale, adunate de la țăranii refugiați în România din localitățile de la est de Nistru. O serie de articole și studii se bazează pe cercetarea unor documente. S. a
SMOCHINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289734_a_291063]
-
această perspectivă, cele două secțiuni ale cărții - Personalitatea lui Julien Green în literatura sa confesivă și Condiția dramatică a eroului în operele de ficțiune ale lui Julien Green - își află o deplină justificare. După cum, tot atât de îndreptățit este și solidul paragraf introductiv în care se urmărește procesul receptării operei greeniene, împreună cu disputele pe care le-a prilejuit. Trei ar fi aspectele specifice ale acestui proces: bilingvismul, apartenența la literatura catolică și locul pe care îl ocupă în tehnica narativă a scriitorului tradiția
SIRBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289706_a_291035]
-
care reprezintă aspectul teoretic al acțiunilor implicate în exercițiu. Exercițiile pot fi grupate în funcție de cel puțin două criterii: • după formă: exerciții orale; exerciții scrise; exerciții practice; • după scopul și complexitatea lor: exerciții de introducere într-un model dat sau exerciții introductive, unde elevilor li se explică pentru prima oară o activitate, pe care ei o aplică în paralel cu explicațiile profesorului; exerciții de însușire sau consolidare a modelului dat, denumite și exerciții de bază, unde elevul reia în întregime și în
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
tipul de lecție cel mai frecvent întâlnit în practica educativă. Structura lecției: 1. moment organizatoric; 2. verificarea conținuturilor însușite: verificarea temei; verificarea cunoștințelor, deprinderilor, priceperilor dobândite de elev; 3. pregătirea elevilor pentru receptarea noilor cunoștințe se realizează, printr-o conversație introductivă, în care sunt actualizate cunoștințele dobândite anterior de elevi, relevante pentru noua temă, prin prezentarea unor situații-problemă, pentru depășirea cărora sunt necesare noi cunoștințe; 4. precizarea titlului și a obiectivelor: profesorul trebuie să comunice elevilor, într-o formă accesibilă, ce
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
dezvoltarea unor capacități și aptitudini intelectuale. Când obiectivul didactic fundamental al lecției îl constitue însușirea unor cunoștințe noi, celelalte etape corespunzătoare tipului mixt sunt prezente, dar au o pondere mult mai mică. Variante ale acestui tip de lecție sunt: lecția introductivă: are rolul de a oferi o imagine de ansamblu asupra unei discipline sau a unui capitol și de a sensibiliza elevii în scopul eficientizării repetării noilor conținuturi; lecția prelegere, practicabilă doar la clasele liceale terminale, când conținutul de predat e
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
care reprezintă aspectul teoretic al acțiunilor implicate în exercițiu. Exercițiile pot fi grupate în funcție de cel puțin două criterii: * după formă: * exerciții orale; * exerciții scrise; * exerciții practice; * după scopul și complexitatea lor: * exerciții de introducere într-un model dat sau exerciții introductive, unde elevilor li se explică pentru prima oară o activitate, pe care ei o aplică în paralel cu explicațiile profesorului; * exerciții de însușire sau consolidare a modelului dat, denumite și exerciții de bază, unde elevul reia în întregime și în
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
tipul de lecție cel mai frecvent întâlnit în practica educativă. Structura lecției: 1. moment organizatoric; 2. verificarea conținuturilor însușite: verificarea temei; verificarea cunoștințelor, deprinderilor, priceperilor dobândite de elev; 3. pregătirea elevilor pentru receptarea noilor cunoștințe se realizează, printr-o conversație introductivă, în care sunt actualizate cunoștințele dobândite anterior de elevi, relevante pentru noua temă, prin prezentarea unor situații problemă, pentru depășirea cărora sunt necesare noi cunoștințe; 4. precizarea titlului și a obiectivelor: profesorul trebuie să comunice elevilor, într-o formă accesibilă
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
dezvoltarea unor capacități și aptitudini intelectuale. Când obiectivul didactic fundamental al lecției îl constitue însușirea unor cunoștințe noi, celelalte etape corespunzătoare tipului mixt sunt prezente, dar au o pondere mult mai mică. Variante ale acestui tip de lecție sunt: * lecția introductivă: are rolul de a oferi o imagine de ansamblu asupra unei discipline sau a unui capitol și de a sensibiliza elevii în scopul eficientizării repetării noilor conținuturi; * lecția prelegere, practicabilă doar la clasele liceale terminale, când conținutul de predat e
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
facilități de editare, de compilare și de rulare) Activ. individuală Tabla,creta Calculator Formativă Sumativă Unitatea de învățare: Elemente de bază ale limbajului de programare Nr. ore: 6 Conținuturi (detalieri) Obiective de referință Activități de învățare Resurse Evaluare 1.Noțiuni introductive -Structura programelor 2.Descrierea sintaxei cu ajutorul diagramelor de sintaxă 3.Vocabularul limbajului -Setul de caractere -Identificatori -Separatori și comentarii 4.Tipuri simple de date (standard) -Integer -Real -Char Booleean 5.Constante.Variabile.Expresii 6.Citirea/scrierea datelor 2.4., 3
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
utilizată în procesul de predare-învățare a muzicii, în care practica (cântarea) este un domeniu predilect. Exercițiile muzicale se pot clasifica: I. După momentul în care sunt aplicate, în: o exerciții de bază (pentru formarea diferitelor deprinderi); o exerciții muzicale pregătitoare ( introductive, de acomodare) o exerciții de sinteză (recapitulative). II. După domeniul educației muzicale, în: o exerciții destinate formării și consolidării deprinderilor ritmice: exerciții de ritmizare, de tactare, de recunoaștere a ritmului, de citire ritmică, de dirijare; o exerciții destinate formării și
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
obiecte de învățământ. Dar, poate, cea mai importantă menire pe care o are este aceea că, prin valoarea ei educativă unește colectivul de elevi, trezind în sufletele lor idei și sentimente comune. Structura unei activități de audiție muzicală: I. Activitate introductivă o Asigurarea disciplinei; o Crearea cadrului necesar desfășurării audiției; o Captarea atenției copiilor prin: povestiri,tablouri, portrete, conversație etc. II. Desfășurarea audiției o Anunțarea titlului lucrării, a autorului și a interpretului; o Oferirea unor informații despre autor și operă; o
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
carioci, flip-chart, fișe de lucru DURATA : 50 minute BIBLIOGRAFIE: Băban, Adriana (coord), Consiliere educațională, Imprimeria „Ardealul”, Cluj Napoca, 2001 Moldovanu, Iosif (coord.), Cartea mare a jocurilor (C.M.J.), Chișinău, 1999 Peretti, de Andre, Tehnici de comunicare (T.C.), Polirom, Iasi, 2000 1. Moment introductiv(1’) Se vor pregăti materialele didactice. Elevii se vor organiza în grupe câte 5-6 persoane având în vedere crearea unor grupe echilibrate. 2. Exercițiu introductiv(spargerea gheții)-8’ Elevii vor fi solicitați să își scrie prenumele pe foițele de hârtie
PROIECT DE CONSILIERE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Cenuşă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_910]
-
C.M.J.), Chișinău, 1999 Peretti, de Andre, Tehnici de comunicare (T.C.), Polirom, Iasi, 2000 1. Moment introductiv(1’) Se vor pregăti materialele didactice. Elevii se vor organiza în grupe câte 5-6 persoane având în vedere crearea unor grupe echilibrate. 2. Exercițiu introductiv(spargerea gheții)-8’ Elevii vor fi solicitați să își scrie prenumele pe foițele de hârtie împărțite și să deseneze o imagine care consideră ei că îi reprezintă. Apoi vor prinde această foiță în piept. Ulterior cât mai mulți dintre elevii
PROIECT DE CONSILIERE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Cenuşă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_910]
-
de ani de relații diplomatice...., documentul 29, p. 131-135.</ref>. La data de 29 decembrie 1880/10 ianuarie 1881 urma să aibă loc primirea oficială <ref id="26"> 26 Jurnal. Carol I al României, vol. I, 1881-1887, traducere și studiu introductiv de Vasile Docea, Iași, 2007, p. 47.</ref>. Născut la 1837, la Varșovia, diplomatul rus a intrat În cadrul Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei În 1857, Îndeplinind mai multe funcții până la numirea din capitala României: secretar asociat al misiunilor ruse la
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
literară și culturală”, fără numerotare proprie, ci preluând-o pe cea a „Tribunei”. În afara unui articol de fond, conține încercări literare, note, însemnări și informații culturale și științifice, versuri, proză, teatru, sfaturi economice, sfaturi practice, revista cărților, cugetări etc. Articolul introductiv din primul număr, Momentul național la poeții noștri moderni, aparținând lui Ion Scurtu, se pronunță pentru modernitate: „În literatură nu putem fi aderenți ai continuității cu acel drept cu care suntem în istorie. Și nici nu e nevoie să fim
TRIBUNA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290254_a_291583]
-
culturii ardelene, cu intenții recuperatoare. Ediția Ieronim G. Barițiu, publicată în 1982, intră în această categorie. Culegerea reprezintă cu adevărat o „restituire”, fiul lui George Barițiu fiind azi ca și uitat, iar scrisul lui rămânând în paginile periodicelor. Solidul studiu introductiv îl definește pe publicist (colaborator la „Gazeta Transilvaniei”, „Familia”, „Telegraful român”, „Observatoriul”, „Transilvania”) ca intelectual marcat de ideologia Luminilor și a revoluției franceze, precum și de opțiunea pentru forma de stat republicană. Indiferent de anvergura lor, contribuțiile de istorie literară ale
ŢINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290186_a_291515]
-
să contribuie la cunoașterea unor perioade, momente și personalități din istoria dramaturgiei și a vieții teatrale românești, înmagazinând mai ales informație culeasă din periodice și arhive, interpretată, bineînțeles, în spiritul timpului în care au fost elaborate. În schimb, amplul studiu introductiv la o ediție din dramaturgia lui Sorbul (1956) include o exegeză critică de natură a reliefa judicios sensurile textelor. Observațiile privind Patima roșie, bunăoară, punctează faptul că, sub aparența de „anecdotă dramatizată”, piesa „îndemna la lungi meditații” într-o vreme
TORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290230_a_291559]
-
să-și afle rezolvarea în cadrele acestei condiții”. Opinii pertinente, în pofida pedalărilor sociologiste, sunt formulate și asupra altor piese, îndeosebi asupra celeilalte „comedii tragice” a lui Sorbul, Dezertorul. Documentat și cu o bună aplicare la subiect este, de asemenea, studiul introductiv la monografia consacrată de Victor Bumbești lui Paul Gusty (1964). Substanțială se dovedește însă prezența lui T. în paginile revistei „Teatrul”, unde scrie cronici dramatice, comentarii cu miză teoretică, articole de istorie a teatrului românesc, realizează interviuri și face traduceri
TORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290230_a_291559]
-
interdisciplinară. În calitate de editor, U. s-a ocupat îndeosebi de operele mitropolitului Dosoftei și de ale lui Gheorghe Asachi, cărora le-a consacrat ediții critice, adevărate modele ale genului. Pe lângă acuratețea stabilirii filologice a textului, acestea se remarcă prin ample studii introductive, exemplare sub raport documentar și analitic, precum și prin erudite note filologice și comentarii istorico-literare, reprezentând nu o dată noi și originale puncte de vedere în probleme pe care istoria literaturii le considera definitiv soluționate. SCRIERI: Formarea terminologiei științifice românești, București, 1962
URSU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290391_a_291720]
-
108, 256-257, 260, 342; N.A. Ursu, Cine a făcut prima traducere românească a operei lui Dimitrie Cantemir „Descriptio Moldaviae”, CRC, 1979, 5; Dicț. lit. 1900, 908; A.I. Eșanu, Dimitrie Cantemir, „Descrierea Moldovei”. Manuscrise și ediții, Chișinău, 1987; Paul Cernovodeanu, Studiu introductiv, în Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI, ț. ÎI, București, 1996, 55-60. Îl. M.
VARNAV-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290435_a_291764]