8,656 matches
-
dar să permită și emigrarea mai multor evrei din România 1421. Washingtonul privise această problemă a emigrării evreilor ca pe o chestiune sovietică și tot așa o privea și în 1971. Cu toate acestea, unii congresmeni erau conștienți că după invazia Cehoslovaciei crescuseră presiunile exercitate nu numai asupra minorităților de evrei din Uniunea Sovietică, dar și a celor din Europa de Est1422. Avînd în vedere, însă, că România nu întrerupsese relațiile cu Israelul în timpul Războiului de 6 zile și că, în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
comunistă 1446. Mai mult decît atît, pe cînd Ceaușescu era încă în China, Moscova desfășura manevre militare în sudul Uniunii Sovietice, lîngă Odessa, aproape de frontiera românească. Manevrele, numite Operațiunea Yug 71, se axau pe genul de tactici esențiale pentru o invazie a României, incluzînd atacuri de noapte, traversări de rîuri, precum și atacuri aeriene și amfibii 1447. După China, Ceaușescu a ajuns în Coreea de Nord, pentru a-l vizita pe Kim II Sung. În urma acestei vizite de șase zile, liderul român a rămas
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
va sprijini în continuare, din punct de vedere economic, proiectele comune inițiate în iulie 1544. Oricum, această apropiere diplomatică nu schimba cu nimic recent adoptata Lege a Apărării, care prevedea un "Război al întregului popor" în caz de atac extern. Invazia sovietică din Cehoslovacia își lăsase amprenta asupra Balcanilor. Atît Iugoslavia, cît și România își modernizau sistemul de apărare a teritoriului cerînd populației să participe la acțiuni de răzvrătire, sabotaj și spionaj, la demonstrații și greve împotriva oricărei țări care ar
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Acest tratat a pornit de la o sugestie din 1966 a sovieticilor, care propuseseră o conferință pentru destindere politică și cooperare economică. Treptat, au ajuns să fie incluse și Statele Unite în această propunere, în special pentru a îndepărta teama de o invazie sovietică, după cea din Cehoslovacia. Primele convorbiri pentru o Conferință de Securitate și Cooperare în Europa au început la Helsinki, în iulie 1973, la nivel de miniștri de externe și au ajuns să includă 35 de țări toate din Europa
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
s-a diminuat. În 1979, Washingtonul și-a concentrat atenția asupra recunoașterii Chinei comuniste, a revoluției islamice a lui Khomeini, a acordului SALT II, a căderii Ambasadei Americane din Teheran, a crizei de 444 de zile a ostaticilor și a invaziei sovietice din Afganistan. La începutul noului an, Administrația a susținut cauza României în Congres. În ianuarie, senatorul George McGovern a prezentat Comitetului pentru Relații Externe un raport privind vizita pe care o făcuse în vară în România 1972. Acest rezumat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
avea să fie considerată un atac împotriva intereselor vitale ale Americii. Ca și în cazul structurii regionale a Doctrinei Truman, Carter a promis să folosească toate mijloacele, inclusiv forța militară, pentru a asigura independența și integritatea zonei Golfului Persic 2039. Invazia sovietică și-a făcut simțită prezența și în România. Ceaușescu se temea că dacă Moscova nu se sfiește să se expună oprobriului întregii lumi prin invadarea Afganistanului, i-ar fi foarte ușor să zdrobească un stat comunist din Balcani. Deși
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
făcut simțită prezența și în România. Ceaușescu se temea că dacă Moscova nu se sfiește să se expună oprobriului întregii lumi prin invadarea Afganistanului, i-ar fi foarte ușor să zdrobească un stat comunist din Balcani. Deși era categoric împotriva invaziei, Ceaușescu nu voia să atragă prea mult atenția asupra părerilor lui. În consecință, România își exprima dezaprobarea în mod tacit. Bucureștiul a fost singurul care nu a participat la întrunirea de la Moscova a miniștrilor de Externe din țările Pactului de la
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
își exprima dezaprobarea în mod tacit. Bucureștiul a fost singurul care nu a participat la întrunirea de la Moscova a miniștrilor de Externe din țările Pactului de la Varșovia, care au semnat comunicate prin care sprijineau noul guvern din Afganistan și, implicit, invazia sovietică 2040. Pe 14 ianuarie, cînd Adunarea Generală a Națiunilor Unite a votat pentru condamnarea invaziei sovietice, delegatul român s-a abținut. Cu toate acestea, în cursul dezbaterilor, delegatul român Teodor Marinescu a spus că situația "periclitează în mod serios
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de la Moscova a miniștrilor de Externe din țările Pactului de la Varșovia, care au semnat comunicate prin care sprijineau noul guvern din Afganistan și, implicit, invazia sovietică 2040. Pe 14 ianuarie, cînd Adunarea Generală a Națiunilor Unite a votat pentru condamnarea invaziei sovietice, delegatul român s-a abținut. Cu toate acestea, în cursul dezbaterilor, delegatul român Teodor Marinescu a spus că situația "periclitează în mod serios pacea și continuarea politicii de destindere" și a pledat pentru retragerea tuturor trupelor străine din Afganistan
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
era: "56-68-80, adică numărul pentru ajutor sovietic din Ungaria, Cehoslovacia și Polonia"2117. Schimbarea atitudinii comerciale a Occidentului față de lumea comunistă a afectat, de asemenea, economia românească. Începînd cu 1980, statele occidentale au redus comerțul cu Moscova, ca răspuns la invazia sovietică din Afganistan. Apoi, pe 26 martie 1981, una din țările preferate ale Occidentului, afiliate la CAER, nu și-a achitat împrumuturile. În 1981, Polonia avea o datorie externă de 26 miliarde de dolari, cu un deficit comercial estimat la
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
civile sau ale culturii greco-romane. Ei au semănat buna sămânță a înțelegerii și a într-ajutorării frățești între toți oamanii. Prin operele lor practice și teologice, ei au creat conștiința unității europene așa de grav primejduită și continuu amenințată de invaziile barbare. Ceea ce face deosebit de prețioasă lucrarea misionar ecumenică a teologilor daco-romani este spiritul lor ecumenic (universal) care se manifestă peste tot unde se găsesc ei. Alături de Sfântul Niceta de Remesiana, care prin misionarismul său a unit pe strămoșii noștri din dreapta
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ale administrației civile sau ale culturii grecoromane. Mai mult, ei au semănat buna sămânță a înțelegerii și a întrajutorării frățești. Prin operele lor practice și teologice, ei au creat conștiința unității europene așa de grav primejduită și continuu amenințată de invazii. Ceea ce face deosebit de prețioasă lucrarea ecumenică a monahilor teologi daco-romani este spiritul lor profund misionar, care se manifestă peste tot unde se găsesc ei: de-a lungul călătoriilor cu misiune specială - Sfântul Ioan Cassian, călugării sciți - sau pe loc, în
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ilustrare în experiența personală a oamenilor. Aici găsim conjugate acțiunile lui Robert Schuman, Konrad Adenauer și Alcide De Gasperi, susținute de experiențe asemănătoare. Oamenii din regiunile de graniță (Lorena, Renania, Trentino) erau sensibili la o istorie făcută din războaie și invazii și aveau o percepție foarte ascuțită a relativității și fragilității frontierelor. Această observație este deosebit de adevărată pentru Schuman și De Gasperi, care, cetățeni ai Imperiului Austro-Ungar, n-au devenit cetățean francez și respectiv italian decît în 1919, la vîrsta de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
să arate că după o lungă stagnare, acest partid probabil a ieșit din incertitudine. Nu același lucru se poate spune despre Danemarca, unde Kristelig Folkeparti a fost fondat abia în 1970, în urma introducerii legii privind avortul și ca reacție la invazia pornografiei. Protejarea în primul rînd a familiei și ajutorul acordat lumii a treia i-au adus rezultate de loc neglijabile: 4,1% din voturi în 1973, 5,3% în 1975, dar a intrat rapid în declin, stabilizîndu-se între 2 și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
pretențiile doar la Basarabia. Amiralul Pavel Vasilievici Cicagov, trimis de țar să încheie pacea cu orice preț, chiar renunțând la orice pretenții teritoriale, a ajuns, se spune, prea târziu, preluând ceea ce realizaseră ceilalți delegați. "Constrângerile" veneau, în speță, de la amenințările invaziei napoleoniene. Rusia, deși gata să renunțe la orice pretenții, s-a folosit, totuși, de presiunile Angliei, care postase în Bosfor o flotă, Poarta fiind silită de a încheia pacea cu Petersburgul. Or, tocmai această ciudată Pace de la București va fi
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
a fost în toate epocele fatal acestor țări, încă de la începutul epocelor de decădere, căci ambițioșii ce visau la tron, uniți cu cei nemulțumiți după timpuri, au avut recurs la streini. Istoria ne arată un tablou destul de trist. Armiile de invazie streine, în principate, erau mai totdeauna călăuzite de români ambițioși. Unii alergau la poloni, alții la unguri, alții la turci, alții la hanul de tătari, cărora le promitea felurite avantage, toate cu perderea dreptului de autonomie al țărei."25 Bolintineanu
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
și cesiunea Basarabiei române, între care privesc așa numitul "corp turcesc" sunt cuprinse garanțiile de autonomie și suveranitate ale României. / Așadar șanțurile de pe Siret capătă acum o deosebită însemnătate."55 Or, "șanțurile de pe Siret" nu erau adresate Turciei, ci eventualei invazii rusești! O corespondență din Ismail, pentru Neue Freie Presse, informa (9 martie 1877) că Rusia comandase, la Borssig, în Germania, cincizeci de locomotive și o mie de vagoane potrivite căilor ferate din România. Turcia, din păcate, tocmai respinsese mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
1940, ambasadorul german la Budapesta raporta uimit că "ambasadorul sovietic de aici încuraja Ungaria să treacă la acțiune împotriva Transilvaniei"232. Abia intrase în Basarabia și Bucovina, și, pe 25 iunie 1940, Molotov atenționa pe ambasadorul Italiei că Moscova sprijină invazia bulgaro-ungară în Ardeal și Dobrogea. Oficialități maghiare și bulgare felicitau extaziate isprava invadării Basarabiei și Bucovinei. Iugoslavia era tatonată să păstreze distanță față de evenimente. Între timp, teroarea dezlănțuită în Basarabia și Bucovina demarase devastator. În jur de 300 000-400 000
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
i-a răspuns: Dacă ar mai fi măcar un regiment sovietic pe pământ românesc, ai avea curajul să mă tratezi în acest mod?"256 Din acel moment, a început izolarea României în Tratatul de la Varșovia, neexcluzându-se perspectiva unei noi invazii armate. Totuși, Bucureștiul reușește, între 1956-1963, să neutralizeze rețelele de informații sovietice și maghiare, consilierii sovietici pleacă din țară, Gheorghiu-Dej se opune ferm construirii Zidului Berlinului, contestând divizarea permanentă a Germaniei, excepție în Tratat, apoi, se declanșează bătălia cu istoricii
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
nu tolera nimic în acest sens. Va continua însă politica de independență a lui Gheorghiu-Dej, asociind-o cu câțiva ani de reală deschidere spre adevăr, între 1966-1971, și-n interior, nu numai spre exterior. Momentul de glorie va fi anul invaziei trupelor Tratatului de la Varșovia în Cehoslovacia, 1968. În acei ani, România mediase tratativele dintre America și China, apoi în Laos, Vietnam și în Orientul Mijlociu, fiind singura țară din Bloc care nu a rupt relațiile cu Israelul. Devenise și primul stat
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
dovedit, apoi, ca agent sovietic, vehicula, sus și tare, că Nicolae Ceaușescu, în calitate de "om de încredere al serviciilor de securitate ale armatei sovietice", a mers la Praga nu spre a-l ajuta pe Dubček, ci pentru a-l "intoxica". Pregătirea invaziei era consecința directă a "doctrinei Brejnev", cristalizată cu acest prilej și pusă în practică. Dacă sprijinul iugoslav a fost formal și ambiguu (Tito îl sfătuia pe Dubček că nu e bine "să ofenseze pe celelalte țări socialiste", Mihai Retegan), Ceaușescu
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
i-ar fi spus, dacă e să-i dăm crezare lui Ion Stănescu (Silagy), unul dintre "magnificii" Moscovei: Dacă vor veni tovarășii sovietici, îi vom primi cu flori."276 De altfel, Dubček era pe deplin conștient că, în situația unei invazii, țara n-avea nici o șansă de rezistență, fiindcă armata cehoslovacă era croită pe calapod sovietic, controlată de oamenii pregătiți la Moscova. Ca și în preajma Revoluției române din 1989, în Cehoslovacia deja intraseră destui "turiști" sovietici care, la primul semnal, au
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
turiști" sovietici care, la primul semnal, au lepădat hainele civile îmbrăcând uniforma militară. După Cehoslovacia, urmau România și Iugoslavia, în proiecția șefului KGB, Iuri Andropov. Spionajul militar olandez știa că pentru 22 noiembrie 1968, ora 4, existau ordine "la o invazie, și nu la un exercițiu", în România. Basarabia și Odesa erau bazele de lansare a atacului: "Trupele speciale aeropurtate, staționate permanent la Chișinău și Tiraspol, în RSS Moldova, în Districtul militar Odessa, aveau misiunea de a ocupa aeroporturile, televiziunea, radioul
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
din partea Tratatului de la Varșovia. Totodată, el a asigurat administrația americană, contrar situației reale, că nu există vreo intenție din partea sovietică de a amenința România 278. Aceeași poziție a avut-o și ambasadorul la Washington, Corneliu Bogdan, care a tratat ideea invaziei ca pe un simplu "zvon". "Oricare ar fi fost motivația acestei induceri în eroare, faptul că diplomații români au fost evident nesinceri cu oficialitățile americane prietene a împiedicat dezvoltarea relațiilor SUA România și a avut ca efect descurajarea sprijinului american
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
motivația acestei induceri în eroare, faptul că diplomații români au fost evident nesinceri cu oficialitățile americane prietene a împiedicat dezvoltarea relațiilor SUA România și a avut ca efect descurajarea sprijinului american."279 Celebra cuvântare a lui Ceaușescu de condamnare a invaziei în Cehoslovacia a fost catalogată la Budapesta drept "isterică". Deși Iugoslavia era ea însăși vizată, Tito s-a arătat ezitant, opinând că socialismul nu trebuie pus în primejdie: "Obiectivele noastre sunt comune cu ale Uniunii Sovietice." (Nora Beloff, 1985). "Anihilarea
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]