29,866 matches
-
esență, că prin modul de redactare a dispozițiilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-ar putea ajunge la o interpretare și aplicare eronată a acestora de către instanțele de judecată, contrar dispozițiilor constituționale și convenționale invocate, în ipoteza în care procurorul a omis să dispună evaluarea consumatorului de către centrul de prevenire, evaluare și consiliere antidrog, în scopul includerii acestuia în circuitul integrat de asistență a persoanelor consumatoare de droguri. Susține că norma criticată creează discriminare între inculpații
DECIZIA nr. 127 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271849]
-
nu este prezentă, va rămâne în pronunțare pe admisibilitatea acesteia și dacă se apreciază admisibilă, mai departe, pe temeinicia acesteia. Totodată aduce la cunoștință reclamanților prin avocat faptul că prin cererea de intervenție accesorie s-au invocat niște excepții, în ipoteza în care va fi considerată admisibilă cererea de intervenție accesorie. Curtea acordă cuvântul pe excepția inadmisibilității acțiunii formulată pe cale de ordonanță președințială, excepție invocată de Guvernul României. Reclamanții, prin avocat, solicită a se avea în vedere faptul că, în
ÎNCHEIERE din 2 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271868]
-
administrare, respectiv Liceul Tehnologic Agricol „Alexandru Borza“ - Geoagiu. ... 14. Necesitatea existenței unui temei-cadru în actul normativ pentru anexele legii izvorăște chiar din structura logico-juridică a unei norme de drept, care, indiferent de formulare, trebuie să asigure acele elemente structurale precum ipoteza, dispoziția și sancțiunea normei. Dacă din titlul și conținutul anexelor criticate se pot contura anumite ipoteze, prin lipsa unui temei-cadru în corpul actului normativ nu se poate complini existența dispoziției ca element structural al normei juridice. ... 15. În susținerea acestei
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
pentru anexele legii izvorăște chiar din structura logico-juridică a unei norme de drept, care, indiferent de formulare, trebuie să asigure acele elemente structurale precum ipoteza, dispoziția și sancțiunea normei. Dacă din titlul și conținutul anexelor criticate se pot contura anumite ipoteze, prin lipsa unui temei-cadru în corpul actului normativ nu se poate complini existența dispoziției ca element structural al normei juridice. ... 15. În susținerea acestei critici de neconstituționalitate sunt invocate considerente cuprinse în Decizia Curții Constituționale nr. 366 din 29 iunie
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
de calcul la acordarea pensiei de serviciu. Textul legal prevede în mod expres că actualizarea va avea în vedere, în procent, sporurile intrate în baza de calcul al pensiei de serviciu. Rezultă, în mod neechivoc, că această actualizare vizează doar ipotezele enunțate în alin. (1) și (2) ale art. 84 din Legea nr. 303/2004, doar în aceste situații pensia de urmaș fiind raportată la pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul judecătorul decedat. Doar în
DECIZIA nr. 34 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271745]
-
2) lit. c), d) și e), coroborat cu art. 136 din Constituție, prin lipsa instituirii garanțiilor necesare și suficiente pentru aducerea la îndeplinire a scopului urmărit de lege. ... 16. Astfel, legea supusă controlului de constituționalitate nu conține prevederi referitoare la ipoteza în care, dintr-un motiv sau altul, nu este realizat scopul preconizat, respectiv construirea și, mai mult, chiar funcționarea ulterioară a Ansamblului Arhiepiscopal al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. ... 17. Din perspectiva protecției dreptului de proprietate publică, în conținutul legii criticate
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]
-
în aceeași situație juridică, astfel că stabilirea unor reguli diferite în ceea ce privește salarizarea celor două categorii profesionale este în mod obiectiv și rezonabil justificată. Mai mult, textul legal criticat se aplică în mod uniform tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei juridice respective, legiuitorul având dreptul de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat (a se vedea, în acest sens, deciziile Curții Constituționale nr. 707 din
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
întreprinderile publice aflate în subordine/ coordonare sau în portofoliu“, reglementând apoi norme sancționatoare explicite. În plus, aceste norme sancționatoare nu sunt aplicabile doar art. 29^1 alin. (4) - în ceea ce privește amenda -, ci se referă, în egală măsură, și la ipotezele reglementate la art. 29^1 alin. (2) și (3). Prin urmare, se conturează suficiente elemente substanțiale de diferențiere între cele două texte de lege analizate - art. 29^1 alin. (4) și art. 59^1 alin. (2) din ordonanța de urgență modificată prin legea
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
53 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002). Curtea a mai reținut că sintagma „fără privilegii și fără discriminări“ din cuprinsul art. 16 alin. (1) din Constituție privește două ipoteze normative distincte, iar incidența uneia sau a alteia dintre acestea implică, în mod necesar, sancțiuni de drept constituțional diferite (a se vedea Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
restul condițiilor legale ale impreviziunii să fie examinate și stabilite de către instanța de judecată, de la caz la caz, având în vedere caracterul eminamente judiciar al impreviziunii, (ii) legiuitorul a avut în vedere faptul că oricare dintre cele două ipoteze reprezintă impreviziune, adică are în vedere atât cauza de impreviziune, cât și onerozitatea excesivă a obligației, urmând ca instanța să analizeze dacă, în concret, de la caz la caz, se produce și efectul vădit injust al continuării executării obligației de
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
impreviziune, cât și onerozitatea excesivă a obligației, urmând ca instanța să analizeze dacă, în concret, de la caz la caz, se produce și efectul vădit injust al continuării executării obligației de către debitor, sau (iii) în oricare dintre cele două ipoteze, sunt prezumate absolut a fi îndeplinite toate condițiile instituției juridice complexe care este impreviziunea, adică este prezumat și caracterul vădit injust al continuării executării obligației de către debitor. ... 50. În concluzie, art. 4 alin. (1^1) din Legea nr. 77/2016 reglementează
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
la trimiterea pe care o fac la art. 4 alin. (1^3) din aceeași lege, întrucât nu se înțelege dacă trimiterea a fost făcută: (i) pentru a sublinia caracterul de prezumție absolută pe care îl instituie art. 8 alin. (5), în ipoteza executării silite a imobilului ipotecat; sau (ii) pentru a arăta că și în această ipoteză, pe lângă condiția specială a executării silite a imobilului ipotecat, trebuie să fie îndeplinit și unul dintre cazurile de impreviziune prezumată absolut de la art.
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
nu se înțelege dacă trimiterea a fost făcută: (i) pentru a sublinia caracterul de prezumție absolută pe care îl instituie art. 8 alin. (5), în ipoteza executării silite a imobilului ipotecat; sau (ii) pentru a arăta că și în această ipoteză, pe lângă condiția specială a executării silite a imobilului ipotecat, trebuie să fie îndeplinit și unul dintre cazurile de impreviziune prezumată absolut de la art. 4 alin. (1^1) la care face trimitere art. 4 alin. (1^3), respectiv să fie incidentă
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
valutar cu peste 52,6% față de cursul de la data încheierii contractului sau obligația de plată lunară a creditului să fi înregistrat o creștere de peste 50% ca urmare a majorării ratei de dobândă variabilă, iar oricare dintre cele două ipoteze să se fi menținut pe o durată de cel puțin 6 luni anterior înregistrării notificării de dare în plată. Dacă trimiterea care se face la dispozițiile art. 4 alin. (1^3) din Legea nr. 77/2016 are rolul de a sublinia caracterul
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
de dare în plată. Dacă trimiterea care se face la dispozițiile art. 4 alin. (1^3) din Legea nr. 77/2016 are rolul de a sublinia caracterul de prezumție absolută pe care îl instituie art. 8 alin. (5) din aceeași lege, în ipoteza executării silite a imobilului ipotecat, atunci textul este neconstituțional, întrucât impreviziunea este exclusă, nefiind vorba despre un eveniment imprevizibil pentru debitor. Dimpotrivă, atunci când a constituit garanția asupra imobilului, creditorul și-a asumat riscul executării silite în caz de neplată
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
și încurajează nu doar neexecutarea culpabilă, ci chiar neexecutarea intenționată, câtă vreme debitorul de rea-credință, cunoscând efectul ștergerii datoriei ca urmare a executării silite a imobilului, poate chiar să aleagă neexecutarea obligațiilor asumate, obținând ștergerea datoriei rămase de executat, prin ipoteză mai substanțială față de suma obținută prin vânzarea imobilului. ... 60. Prin urmare, în această interpretare, art. 8 alin. (5) tezele a doua și a treia din Legea nr. 77/2016 încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) privind securitatea juridică, precum și
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
României nu este o instituție fundamentală în sensul de a fi reglementată prin Constituție, pentru ca solicitarea avizului să reprezinte un standard de constituționalitate, iar, pe de altă parte, că în discuție este o chestiune de drept civil, respectiv reglementarea ipotezelor de impreviziune care pot duce la încetarea contractului de credit prin darea în plată a imobilului ipotecat, astfel că nu intră în atribuțiile Băncii Naționale a României avizarea cazurilor de impreviziune, operațiune esențialmente de drept civil. În plus, a amintit
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
sa și înaintea împlinirii termenului de 3 ani. ... 11. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 - Accesul liber la justiție. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea acesteia critică ipoteza normativă a prevederilor art. 184 din Codul civil, potrivit cărora singura persoană care poate cere înlocuirea curatorului este curatorul însuși, arătând, în esență, că și alte persoane interesate ar trebui să aibă vocația de a cere înlocuirea acestuia. ... 13. În
DECIZIA nr. 55 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272408]
-
soluția legislativă criticată în Legea nr. 85/2014 și este menită să evite afectarea mediului concurențial prin folosirea procedurilor de insolvență de către debitori în scop abuziv; condiția specială impusă prin dispozițiile criticate este nediscriminatorie, fiind aplicabilă tuturor debitorilor aflați în ipoteza prevăzută de norma legală indicată; situația creditorilor nu este afectată, întrucât oricare dintre aceștia poate să solicite deschiderea procedurii insolvenței, indiferent de cuantumul datoriilor bugetare ale creditorului. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: 6. Prin încheierile
DECIZIA nr. 224 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272232]
-
fiscal și putând fi prelungită la nesfârșit, întrucât lipsește un termen previzibil și rezonabil în care se poate formula cerere de deschidere a procedurii de insolvență; îngrădirea dreptului debitorului de a urma voluntar procedura insolvenței nu este justificată prin prisma ipotezelor prevăzute de dispozițiile constituționale privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 10. Curtea de Apel București - Secția a VI-a civilă opinează că prevederile criticate nu încalcă dispozițiile constituționale menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, întrucât: în ceea
DECIZIA nr. 224 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272232]
-
nu primește drepturi sau garanții suplimentare în procedură, iar ceilalți creditori ai debitorului pot solicita, în aceleași condiții, deschiderea procedurii împotriva debitorului, indiferent de situația datoriilor bugetare ale acestuia; îngrădirea dreptului de acces la justiție al debitorului este justificată de ipoteza apărării drepturilor și intereselor cetățenilor prevăzută de art. 53 alin. (1) din Constituție și, astfel cum se arată atât în expunerea de motive, cât și în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018, legiuitorul a urmărit evitarea afectării mediului
DECIZIA nr. 224 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272232]
-
Decizia nr. 381 din 5 iulie 2022, precitată, paragrafele 38 și 42). ... 35. În ceea ce privește dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală, menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că acestea nu au incidență în cauză, nefiind aplicabilă ipoteza prevăzută de normele constituționale invocate, deoarece prevederile criticate nu reglementează cu privire la restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale (Decizia nr. 267 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din
DECIZIA nr. 224 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272232]
-
acordarea compensației prevăzute de Legea nr. 288/2018, în condițiile în care i se deconta chiria, totuși legea nouă nu produce efecte retroactive, potrivit art. 15 alin. (2) din Constituție. ... 21. Argumentul că legea nouă ar putea fi aplicabilă și acestei ipoteze, care ar viza un efect viitor al unei situații juridice anterioare, nu a fost găsit întemeiat pentru motivul că legiuitorul nu a recunoscut, în mod neechivoc, beneficiul solicitat și în ceea ce privește efectele viitoare ale unei situații juridice trecute
DECIZIA nr. 12 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272127]
-
acest text prevede condiția de a nu deține nicio locuință. Or, interdicția de a deține o locuință nu se poate referi tocmai la locuința pentru cumpărarea căreia persoana în cauză achită ratele creditului pentru care se solicită sprijinul. Astfel, prin ipoteză, în toate situațiile în care se aplică art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002, în momentul în care se acordă sprijinul, persoana în cauză deține o locuință, respectiv locuința cumpărată prin creditul în vederea căruia se solicită sprijinul. Aceasta
DECIZIA nr. 12 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272127]
-
în discuție și la condițiile acordării sale, procurorul general observă că, deși măsura analizată are și valențe de sprijinire a personalului Ministerului Afacerilor Interne în ceea ce privește construirea/cumpărarea unei locuințe proprietate personală, totuși, formal, dreptul la compensarea chiriei în ipoteza specifică, ce face obiectul problemei de drept, nu a fost reglementat în cuprinsul art. 32 din Legea nr. 360/2002, ci în art. 31 din același act normativ. ... 37. Măsurile de sprijin prevăzute de art. 32 din Legea nr. 360/2002 au
DECIZIA nr. 12 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272127]