5,452 matches
-
față de credință și față de sharia e conceput ca un angajament personal, ca o practică voluntară, mai degrabă decît ca obligație impusă, coercitiv, prin organele statului. Dar, ca și Mohammed Arkoun, citat mai sus, An Na'im observă că între fundamentaliștii islamici și adepții occidentali ai secularizării tari există un raport de oglindire, fiecare extremism regăsindu-se cu semn schimbat în oponentul său, fiecare arătîndu-l cu degetul pe celălalt, ceea ce accentuează atitudinile agresive de ambele părți. Cearta caricaturilor este un episod al
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
sau e programatic evacuat, apar fundamentalismele politice sau instrumentările de stat ale religiei, acele transcendentalizări ale categoriilor sociale despre care Mohammed Arkoun (Ouvertures sur l'Islam, ed. cit., pp. 39-42) afirmă că s-au ivit foarte de timpuriu în imperiile islamice. numai o teologie apofatică, ci și o sociologie apofatică. Ea ar defini socialul prin negație : ar nega suveranitatea societății asupra persoanei, ar postula o ierarhie care recunoaște primatul persoanei asupra societății, al societății asupra statului. Tema omului interior, față de care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
instituție religioasă, expansiunea unei singure doctrine asupra întregii lumi. El mizează, dimpotrivă, pe diversitatea culturilor și mai ales a persoanelor umane, fiecare tinzînd spre o realizare concretă, infinit variată a universalului. La rîndul lui, Henry Corbin interpretează anumite filozofii vizionare islamice și, pornind de aici, pune în contrast istoria cu o hieroistorie, care se împlinește în interiorul persoanelor contemplative. Ea nu se desfășoară pe latitudine, pe dimensiunea orizontală a timpului și a societăților, ci longitudinal, pe verticala care unește ființa umană cu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
va țîșni mereu un surplus ireductibil de sens1, se va deschide un gol în care misterul își lasă întrevăzută infinitatea sensurilor, atrăgîndu-l pe călătorul contemplativ spre alte trecători, pînă cînd, ajuns la istmul dintre cele două mări, potrivit unei expresii islamice 2, el se vede înconjurat de necuprinsul oceanului, care nu e decît suprafața adîncului transcendent. Conjuncția opuselor despre are vorbea Cusanus nu se referea nici la combinația contrariilor, produsă de natură, nici la sinteza lor, obținută de rațiune. Eficace în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
toți actorii sociali consimt să fie egali în fața legii, așadar în fața limitelor puse de ea, care formalizează public egalitatea în restrîngerea voluntară a forței. Ceea ce deosebește mișcările fundamentaliste totalitare de fundamentalismele religioase occidentale este tocmai atitudinea față de exercitarea forței. Fundamentaliștii islamici, ca și Mișcarea Legionară din România interbelică invocă sau invocau idealuri religioase pentru a legitima doar în beneficiu propriu folosirea discreționară, teroristă, a forței. Ei își arogă sau își arogau în exclusivitate privilegiul imoderației. în Occidentul de astăzi, mișcările fundamentaliste
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
culturi, eliminîndu-se monopolul elenistico-european. Placa turnantă se va întinde astfel nu numai peste Grecia și Roma, ci și peste spațiul spiritual iudaic și mediu-oriental (Egipt, Mesopotamia, Israel), peste cel creștin (Noul Testament, Filon Evreul, Părinții Bisericii, Sf. Augustin), indic, chinez sau islamic. Nu vom uita, desigur, prejudecățile care au hrănit o anume mentalitate cu dese puseuri de europocentrism sau etnocentrism, ceea ce, de fiecare dată, nu a făcut altceva decît să fragilizeze și împuțineze spiritul, rațiunea. Ceea ce am spus pînă aici reprezintă, poate
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Nida Omer, din Medgidia căreia unchiul ei, care și-a asumat rolul patern după moartea tatălui ei, a refuzat să-i dea consimțământul său pentru ca ea să urmeze școala de aviație. Argumentele acestuia făceau referire la condiția femeii căreia religia islamică îi limita nu doar interacțiunea socială, dar și opțiunile vestimentare: "Pe vremea mea...uită-te, uită-te la maică-ta! Era fată de hoge, bre și nu ieșea din casă fără văl! Nici fața, nici gâtul, nici vârful unghiilor de la
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
a inspirat pe celelalte femei, care au cerut s-o ajute în activitatea ei de agitatoare 51. Un model feminin mai puțin convențional și care atesta că schimbarea regimului politic a permis femeilor să eludeze constrângerile impuse lor de religia islamică și să se afirme ca membrii ai noii societăți socialiste a fost cel al Nidiei Omer. Așa cum am menționat anterior, această tânără de etnie turcă a urmat cursurile școlii de aviație, trecând peste opoziția familiei sale lărgite, dar mai ales
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
femeii ca mamă și casnică, spre deosebire de rolurile patriarhale ale bărbatului ca întreținător și cap al familiei. Diferențele nu sunt numai în privința rolurilor sociale ale sexelor, ci și în privința liberalizării sexuale. Ceea ce merită subliniat este creșterea diferențelor dintre occident și lumea islamică de-a lungul generațiilor. În timp ce tinerele generații occidentale au devenit tot mai liberale și egalitare, tinerele generații islamice au rămas la fel de conservatoare ca părinții și bunicii lor, de unde și conflictul privind normele universal acceptate ale drepturilor omului. Ce consecințe are
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
sunt numai în privința rolurilor sociale ale sexelor, ci și în privința liberalizării sexuale. Ceea ce merită subliniat este creșterea diferențelor dintre occident și lumea islamică de-a lungul generațiilor. În timp ce tinerele generații occidentale au devenit tot mai liberale și egalitare, tinerele generații islamice au rămas la fel de conservatoare ca părinții și bunicii lor, de unde și conflictul privind normele universal acceptate ale drepturilor omului. Ce consecințe are susținerea tot mai puternică a egalității între sexe? Ele ar putea fi descoperite în primul rând în comportamentul
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
în calea ambițiilor rusești, iar singura posibilitate luată în calcul, de îmbunătățire a stării popoarelor creștine de pe teritoriul administrat de Constantinopol rămâneau reformele interne. în acest scop, în 1856 a fost emis „Firmanul de redresare”, care încerca să împingă societatea islamică spre laicizare, iar în 1869, sultanul Abdul-Aziz a acordat Legea cetățeniei. Acestea nu reprezentau însă o rezolvare a chestiunii orientale, după cum o va dovedi izbucnirea, cu forță, a chestiunii românești. Inițial Anglia nu a respins eventualitatea unirii Principatelor, sperând în
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
o lărgire spectaculoasă a orizontului geografic al europenilor, lan-sîndu-se în cucerirea lumii. Europa se deschide către lume La începutul secolului al XV-lea, Europa se crede centrul lumii. Dincolo de frontierele sale se întinde o lume puțin cunoscută și misterioasă. Lumea islamică, singurul vecin adevărat la est și la sud, apare ca un ecran ce separă Europa de restul lumii. Dacă musulmanii au fost eliminați din Europa occidentală, cu excepția regatului Granadei, care rezistă pînă la sfirșitul secolului, ei înaintează totuși în sud-est
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
la sfirșitul secolului, ei înaintează totuși în sud-est. După ce au luat sub control coastele meridionale și orientale ale Mediteranei, dominînd Africa de nord, Egiptul, Siria și Asia Mică, ei cuceresc peninsula balcanică și pătrund în regiunea Dunării. Deși adversar, lumea islamică este un vecin cunoscut bine, cu care se face comerț, unde se duc călătorii și se trimit ambasadori. Dincolo de lumea musulmană se întinde un spațiu misterios, a cărui descriere se bazează mai mult pe imaginație decît pe cunoaștere: Africa neagră
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Fără îndoială, Europa era de mult timp în legătură cu Islamul, căruia îi cunoaște religia și civilizația, pe care le consideră o formă de barbarie. Dar iată că, în cîteva decenii, ideea unei creștinătăți, centru al lumii și învecinată cu o lume islamică nu prea civilizată, este înlocuită cu cunoașterea reală a altor civilizații, a căror existență abia era bănuită: regatele africane situate în sudul Saharei, bogata civilizație a regatelor indiene, uimitoarea Chină a dinastiei Ming în care mai exista o epocă de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
apoi declarația de supunere ca vasal al voievodului ales în Valahia Minoră în 1359. Astfel, evenimentele politice, care s-au petrecut după moartea lui Uzbek han, din primăvara anului 1341, cu turburările interne din Hoarda de Aur provocate de partizanii islamici ai lui Gianibek, urmate de ruperea relațiilor economice și politice cu Veneția și Genova și ofensiva catolică organizată de Papalitate, au influențat direct o nouă orientare în politica externă a românilor. În această conjunctură internațională, „Valahia mare sau Țara Românească
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
au împins o bună parte a lumii creștine în conflict cu lumea musulmană, există însă și voci care întreabă de ce partea cealaltă nu recurge la un demers critic similar. Se înmulțesc întrebările de felul: unde sunt vocile raționale ale lumii islamice? Unde sunt demersurile care să explice de ce radicalismul fundamentalist macină lumea musulmană? Mai puțin vizibile decât ar fi poate necesar, aceste demersuri nu lipsesc. Autorii lor sunt văzuți de un scriitor ca Jean Daniel drept „reformatori ai islamului” ori doar
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
hermeneut coranic. Dar dincolo de o etichetă ori alta, consensul este că asemenea gânditori nu se mulțumesc cu o denunțare a terorismului practicat în numele unei „dreptăți absolute”, ci încearcă să explice riguros și transparent cauzele, impasurile în care se află gândirea islamică. Și truda lor nu este deloc lipsită de riscurile pe care le presupune intoleranța. Numărul special dedicat de revista Le Nouvel Observateur (aprilie/mai, 2004) acestor gânditori care își propun să „denunțe impostura integristă” și să „concilieze islamul cu modernitatea
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
intoleranța. Numărul special dedicat de revista Le Nouvel Observateur (aprilie/mai, 2004) acestor gânditori care își propun să „denunțe impostura integristă” și să „concilieze islamul cu modernitatea” este un act de pionerat. Încercând să se apropie de cauza acaparării gândirii islamice de către radicalii fundamentaliști, iranianul Abdel Karim Soroush reamintește că, în fond: „Islamul este o serie de interpretări ale islamului, așa cum creștinismul constituie o serie de interpretări ale creștinismului”. Monopolul radicalității s-a instaurat, ca de atâtea ori, prin „eliminarea dimensiunii
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
imperativă făcută de francezul de origine algeriană Mohhamed Arkoun care cere să se facă distincția între faptul coranic („apariția revelației, primită de către Profet și transmisă de el pe cale orală de-a lungul unei perioade de 23 de ani”) și faptul islamic, care constituie stabilirea revelației în forma scrisă care avea să devină „baza dezvoltării întregii gândiri musulmane”. Cu alte cuvinte, ceea ce s-a produs în decursul trecerii de la cultura orală la cea scrisă? Când tunisianul Abdelmajid Charfi afirmă că “în vreme ce dicteul
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
El nu vorbește despre el însuși. Cei care-l exprimă sunt ființele umane”. Nimic mai subversiv pentru fundamentaliștii de toate felurile decât dreptul celorlalți la subiectivitate. (Jurnalul Național, 3 septembrie 2004) Islam după islam (II) Mohammed Arkoun consideră că fundamentalismul islamic se definește prin două respingeri: cea „prin uitarea și ingnorarea instituționalizată a întinsei perioade a luminilor” și cea „chiar și mai radicală, a modernității și realizărilor ei cu caracter universal, pe motiv că sunt produsele unui Occident colonialist și imperialist
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
soarta nefericită a însuși conceptului de umanism (adab). Înainte, acest concept, afirmă Arkoun, îngloba totalitatea preocuparilor cunoașterii. Azi, el este restrâns doar la desemnarea operelor literare. În fapt, este vorba de sufocarea conceptului de umanism în lumea musulmană: „În contextul islamic, umanismul a avut o existență efemeră, căci bazele sale filozofice au fost eliminate de triumful sterilizant al ortodoxiilor sunite și șiite care au perpetuat alianța doctorilor clericali și a statelor cu dinastii multiple după căderea califatului de Bagdad (1258) și
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
statutul sexualității, care este în același timp activitatea nobilă a trupului și nodul gordian greu de despărțit de imaginar”. Ce denunță, în fapt, Chebel este o cantonare în patriarhal și o zidire în dogmă a conceptului de sexualitate în lumea islamică. „Cred, spune Malek Chebel, că adevărata mutație de mâine este grefată pe sexualitate: ce rol acordăm în islam bucuriei fizice, plăcerii carnale și gestionării libidoului?” Pentru a evita orice neînțelegere, Chebel precizează: „Și pentru că folosesc cuvântul sexual, nu îl cantonez
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
de triunghi al Bermudelor. El a aspirat orice caracteristici democratice, le-a prelucrat în exact contrariul lor și le-a repus în circulație sub forma unui rețetar de un dogmatism aiuritor. Djalili repune în discuție contribuția părinților spirituali ai revoluției islamice - Djalal Al-e Ahmad și Ali Shariati. Cel dintâi publica în anii ’60 un eseu intitulat Garbzadeghi, tradus și tipărit în franceză sub titlul l’Occidentalite (L’Harmattan, 1988). Ideea era, subliniază Djalili, că „occidentalita e un soi de maladie care
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
și făcut. 1979 avea să pună în practică această strategie, iar pentru o vreme „unitatea aparentă a universului intelectual iranian” avea să fie salvgardată. Totuși, sunt ani buni de când eșecul islamului politic și criza acută a însuși conceptului de „stat islamic” constituie evidențe irefutabile. Dispariția lui Khomeyni, în 1989, falimentul economic, incapacitatea de a câștiga războiul cu Irakul, explozia demografică s-au impletit cu un dezastru extern neașteptat pentru suporterii ideilor lansate de Al-e Ahmed și Shariati, amândoi simpatizanți ai stângii
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
suporterii ideilor lansate de Al-e Ahmed și Shariati, amândoi simpatizanți ai stângii - prăbușirea comunismului. Semnele unei posibile ieșiri din somnabulismul provocat de islamul politic vin chiar din Iran. Începtul l-a dat, reamintește Djalili, tocmai un fost teoretician al revoluției islamice și militant khomeynist, Abdul Karim Soroush, azi unul dintre cei numiți „cei care gândesc altfel/diferit”. Ei supun analizei critice conceptul „tutelei juristului-teolog”. În fond, Soroush propune distincția clară între sfera privată și cea publică, demers important al fostului militant
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]