26,665 matches
-
că aș putea oricând să mă sinucid mi-a fost de mare ajutor în adolescență, depărtându-se apoi de mine cu scurgerea anilor, prin nu știu ce curios proces. Bănuiesc, însă, că la mijloc va fi fost și lipsa de timp... Un istoric mondial al suicidului, un studiu aprofundat, cu note de subsol în mai multe limbi și bibliografie cu corp 8 trebuie să existe pe undeva, lucrarea nu mi s-a înfățișat, cazuri, firește, cunosc cu ghiotura, din antichitate și până la zilele
Finis coronat opus by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9512_a_10837]
-
explicită de solidarizare cu valorile morale amenințate. Interesul pentru acest complex de manifestări - de la instalația clasică pînă la performance și la videoinstalație - dezvăluie, prin însăși distribuția sa geografică, o sumă de caracteristici care ar trebui să stîrnească nu numai interesul istoricului de artă, ci și (dacă nu cumva chiar în primul rînd) pe acela al sociologului, al politologului și al specialistului în psihologia grupurilor. Dacă se urmăresc pe harta României centrele în care expresiile neconvenționale sînt înțelese adecvat, încurajate prin climatul
Artistul a ieșit în stradă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9571_a_10896]
-
care e idealul vieții celei mai bune a noastră, în chipul cel mai rodnic" (vol. III, Un educator: Neculai Iorga, p. 563). în paranteză fie spus, chiar turnura frazei lui Vasile Băncilă pare a fi suferit influența celei a marelui istoric, aflat în momentul apariției acestor rânduri în fruntea guvernului. Dar nu este vorba aici de aprecieri conjucturale, căci într-adevăr i s-ar putea reproșa gânditorului că a lăudat mult personalități în viață. Scrierile sale despre acestea au contribuit la
O restituție: Vasile Băncilă by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9579_a_10904]
-
a mai putut-o nimici; de generații, ea face parte din însăși conștiința noastră de Români. Limba, literatura și cultura românească modernă poartă pecetea făurită de Blaj - cu câte lacrimi, cu cât sânge și cu cât geniu o știe numai istoricul care și-a închinat viața cercetând această epocă eroică. Asemenea creații spirituale n-au moarte, căci ele s-au identificat cu însuși geniul neamului care le-a dat naștere. Îngăduiți, deci, Monseniore, unui scriitor născut din mamă olteancă și tată
Mircea Eliade despre Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9597_a_10922]
-
prezente în introducere prin sublinierea omagiului de recunoștință pe care-l datorează cultura română lui Inochentie Micu, întemeietorul Blajului și inițiatorul vestitelor școli din Mica Romă ardeleană. Scriitorul mărturisește că nu poate adăuga ceva semnificativ la elogiul temeinic făcut de istoricii acestui vlădică întemeietor și martir. Și totuși - începând cu fraza: "Făclia aprinsă la Blaj acum 200 de ani..." rândurile capătă vibrație de imn, postulând adevăruri pe care istoria literară românească nu poate să le ignore, culminând prin caracterizarea Școlii Ardelene
Mircea Eliade despre Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9597_a_10922]
-
după ce a fost prețuit și elogiat de o lume întreagă: Dr. Alexandru Șafran, fostul Șef Rabin al evreilor din România, devenit ulterior, ca urmare a împrejurărilor tragice cunoscute, Marele Rabin al Genevei. Ce credeți că i-a scris Eminența sa istoricului Jean Ancel după ce acesta îi contestase meritele, altminteri unanim recunoscute, în acțiunile de salvare a evreimii române de urgia anilor de prigoană? "Eu te iert pentru necazurile fizice și sufletești pe care le-ai pricinuit. Totul ți se iartă, ți
Între dragoste și ură by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/9599_a_10924]
-
Bene-merenti clasa I și Coroana României în grad de ofițer. Mai mult decât opera altor folcloriști și etnografi, aceea a lui S. Fl. Marian a avut prețuitori din varii domenii: lingviști (Sextil Pușcariu), chimiști și medici (dr. C. I. Istrati), istorici (A. D. Xenopol, Iancu I. Nistor), critici și istorici literari ( G. Bogdan-Duică, Ilarie Chendi, G. Ibrăileanu, G. Călinescu), poeți (V. Alecsandri, care a făcut referatul pozitiv pentru premierea, de către Academia Română, a lucrării amintite, Ion Pillat). I-au arătat prietenie trecându-i
Un secol de posteritate by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/9614_a_10939]
-
de ofițer. Mai mult decât opera altor folcloriști și etnografi, aceea a lui S. Fl. Marian a avut prețuitori din varii domenii: lingviști (Sextil Pușcariu), chimiști și medici (dr. C. I. Istrati), istorici (A. D. Xenopol, Iancu I. Nistor), critici și istorici literari ( G. Bogdan-Duică, Ilarie Chendi, G. Ibrăileanu, G. Călinescu), poeți (V. Alecsandri, care a făcut referatul pozitiv pentru premierea, de către Academia Română, a lucrării amintite, Ion Pillat). I-au arătat prietenie trecându-i pragul casei de la Suceava Mihai Eminescu, A. D. Xenopol
Un secol de posteritate by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/9614_a_10939]
-
în limba română. Nu am mai pluti în aproximații, iar necunoașterea nu ne-ar mai împinge la exagerări. Căci scriitorul nostru, extrem de interesant, fără îndoială, nu este nici E. M. Cioran, adică un mare gânditor occidental, nici Mircea Eliade, adică un istoric al religiilor intrat în circuitul universal al ideilor în domeniu. Dar cum estimăm valoarea prozatorului? Nici acestei întrebări nu-i răspundem cu calmul necesar și avem tendința să supralicităm, tocmai pentru că nu avem o imagine exactă și bine contextualizată. Romanul
Dumnezeul exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9609_a_10934]
-
acelea care mai au și șansa de a fi nobile ajung să facă, în felul lor discret, vogă. Pentru prima dată în cei zece lustri de existență a catedrei de Lingvistică Romanica, șeful acesteia, profesorul Coman Lupu, a alcătuit un istoric al studiilor de hispanistica din România, adus la zi și serios documentat, conținând atât date statistice, cât și informații bibliografice consistente privind cercetările științifice ale membrilor sau colaboratorilor acestei secții. (Cristina Hăulică, Mioara Caragea, Mihai Zamfir, Anca Crivat etc.) Deși
50 de ani de hispanistică în România by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9625_a_10950]
-
operă (Ed. Limes, Cluj, 2006). Datorată lui Gheorghe Glodeanu, lucrarea se distinge nu prin întindere sau format de lux, ci prin calitatea analizei propuse. Pornind de la ideea că Anton Holban este "unul dintre cei mai interesanți prozatori interbelici", criticul și istoricul literar de la Satu Mare supune unei analize pe cât de atente, pe atât de amănunțite opera acestuia - care, în ciuda intervalului de timp relativ scurt în care a fost compusă, însumează nuvele, romane și încercări din domeniul dramaturgiei, precum și variate articole și texte
Modernismul lui Anton Holban by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8028_a_9353]
-
prozatorului interbelic sunt inventariate și analizate cu toată atenția cuvenită, fără a se omite sau lăsa deoparte nimic din ce ar putea fi relevant și revelator. Aici, ca și în restul studiului, Gh. Glodeanu demonstrează în egală măsură calități de istoric și de critic literar, prin observații aplicate, punctuale, menite să lumineze un autor și o operă din perspectivă contemporană. Metoda utilizată este cea a degajării particularităților dominante și a punerii în context. Comentând nuvela Icoane, exegetul observă cum în cuprinsul
Modernismul lui Anton Holban by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8028_a_9353]
-
au aureole negre, nu aurii, cum cer canoanele. Complexul memorial de la Ipotești, din județul Botoșani, cuprinde, pe lângă casa familiei și muzeul, o biserică din piatră. Istoria acestui lăcaș de cult a început în anul 1928, când scriitorul Cezar Petrescu și istoricul Nicolae Iorga au inițiat o subscripție publică pentru construirea unei biserici noi în Ipotești, în memoria lui Mihai Eminescu. Lăcașul a fost sfințit pe 15 iunie 1939, când s-au împlinit 50 de ani de la moartea poetului. Biserica este considerată
Va interzice BOR memorialul Eminescu, în afara canoanelor? by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80368_a_81693]
-
Căloiu Oana Ziarul Istoricul atrage atenția că pe străzile multor orașe din Franța au fost văzuți cerșetori, în general romi, originari din România. De aici, unele emisiuni satirice au pus semnul egalității între substantivul "român" și substantivul "cerșetor", precum și între "român" și "delicvent" sau
Presa din Franța despre români - cu o palmă lovește, cu cealaltă mângâie by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80394_a_81719]
-
pe străzile multor orașe din Franța au fost văzuți cerșetori, în general romi, originari din România. De aici, unele emisiuni satirice au pus semnul egalității între substantivul "român" și substantivul "cerșetor", precum și între "român" și "delicvent" sau "român" și "sărac". Istoricul evocă în articolul său un ultim derapaj verbal de acest gen. Într-o emisiune intitulată " C’est à vous", un comic a folosit sintagma “chien roumain” - câine român. Colin Lemoine atrage atenția că, în multe limbi, cuvântul "câine" este folosit
Presa din Franța despre români - cu o palmă lovește, cu cealaltă mângâie by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80394_a_81719]
-
emisiune intitulată " C’est à vous", un comic a folosit sintagma “chien roumain” - câine român. Colin Lemoine atrage atenția că, în multe limbi, cuvântul "câine" este folosit pentru cineva care suscită mila publică sau se află într-o situație deplorabilă. Istoricul este de părere că această manieră de a gândi satira nu onorează un umorist. "Românul a devenit deci, fără ca responsabilii mediatici să se sesizeze, obiectul unor tachinării de prost gust, a barbariei retorice și a râsului dezgustător", scrie Colin Lemoine
Presa din Franța despre români - cu o palmă lovește, cu cealaltă mângâie by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80394_a_81719]
-
este de părere că această manieră de a gândi satira nu onorează un umorist. "Românul a devenit deci, fără ca responsabilii mediatici să se sesizeze, obiectul unor tachinării de prost gust, a barbariei retorice și a râsului dezgustător", scrie Colin Lemoine. Istoricul adaugă: "Românul a devenit noua oaie neagră, noul țap ispășitor în care se aruncă cu pietre". Totodată, autorul articolului consideră că umoriștii din această categorie sunt cei care călătoresc cel mai puțin, fiindcă sunt "vizitatori" de clișee.
Presa din Franța despre români - cu o palmă lovește, cu cealaltă mângâie by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80394_a_81719]
-
Bratu Iulian Istoricul Marius Diaconescu a demontat într-o emisiune la RFI, publicată de „Pentru noi, românii, bătălia de la Călugăreni este un mare succes. Adevărul este altul. Până la un punct, Mihai Viteazul a provocat pierderi însemnate armatei otomane, dar seara s-a retras
Mihai Viteazu a fugit, după Călugăreni. Istoria reală vs. filmele lui Nicolaescu by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/80429_a_81754]
-
singur să facă față armatei otomane și de aceea s-a retras în munți și a așteptat sprijinul lui Sigismund. Cum putem vorbi de o victorie la Călugăreni, când stăpânii în țară erau turcii și nu Mihai Viteazul?”, se întreabă istoricul. Mircea cel Bătrân, la Rovine „Un alt exemplu este bătălia de la Rovine. Toată lumea știe că Mircea cel Bătrân îl învinge pe Baiazid. Învățăm în școală acest lucru, avem și poezia lui Mihai Eminescu despre bătălie. Nu este adevărat, pentru că după
Mihai Viteazu a fugit, după Călugăreni. Istoria reală vs. filmele lui Nicolaescu by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/80429_a_81754]
-
în conflictul care tocmai începea între ei și unguri. Un alt mit bine împământenit este despre prietenia ce îi lega pe Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș. Această prietenie este prezentată și în filmele istorice. Pe de altă parte, mulți istorici încearcă să explice de ce a atacat cetatea Chilia și automat Țara Românească Ștefan cel Mare, atunci când Vlad Țepeș era în plin război cu turcii. Mai toți spun că domnitorul moldovean a vrut să salveze Chilia din mâna turcilor. Nu este
Mihai Viteazu a fugit, după Călugăreni. Istoria reală vs. filmele lui Nicolaescu by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/80429_a_81754]
-
și pitorești ale orașului, prezentării contribuțiilor brăilene actuale la evoluția literaturii, culturii, artei și științei românești. Amintim lucrări valoroase și interesante, ca Prezențe brăilene în spiritualitatea românească de Toader Buculei, Brăila în date cronologice 1368-1993 de Gheorghe și Florica Gorincu, Istoricul orașului Brăila din cele mai vechi timpuri până la 1540 de Ionel Cândea și Valeriu Sârbu, Teatru la Brăila 1832-1915 de Maria Elena Teodorescu, Stradele Brăilei de Ioan Munteanu, Scriitorii brăileni de azi de Aurel M. Buricea. Cu puțin timp în
Farmecul Brăilei by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7711_a_9036]
-
s-ar mai înarma cu aceste "îndreptare" atât de aproximative, cel mult le-ar pune în ramă, folosindu-le pe post de ornamente într-o cabină de pe vas sau în camera de oaspeți de acasă, în schimb, un antropolog, un istoric sau un poet va culege din aceste descrieri insolite ale unor locuri reale (alături de hărțile unor ținuturi imaginare, mitologice) sugestii extrem de interesante, informații despre meseriașii-artiști care le-au întocmit, despre gradul de cunoaștere a lumii la data respectivă, dar și
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
omenesc care nu poate fi moderat - ambivalenți sînt toți nevroticii, și toți antimodernii lui Compagnon ar fi avut nevoie de psihanaliză. Atîta doar că Antoine Compagnon e mai degrabă un comportamentalist și, mai mult încă (sau și mai puțin), un istoric. Desigur, Julien Gracq este, dintr-o anumită perspectivă, ideologică, adică nominalistă, un moderat; nu e Sartre, nu e Jean Ricardou, denunță cu subtilitate literatura "angajată". Dar cît de patetic o face, cu cîtă spumă! Cît de funambulesc, în sensul ambivalenței
Antimodern, primesc, dar moderat! by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/7719_a_9044]
-
-l cu concedierea. De ce? Din motive ideologice. Într-un stil inchizitorial, despre care se credea că a dispărut din presa românească după căderea comunismului, tânărul redactor-șef s-a grăbit să sancționeze drastic un delict de opinie. Numeroși scriitori, ziariști, istorici, artiști, oameni de cultură au protestat în mod public împotriva acestui abuz. Printre semnatari - Gh. Boldur-Lățescu, Marcel Petrișor, Nicolae Mecu, Dan C. Mihăilescu, Sorin Lavric, Adrian Papahagi, Marilena Rotaru, Dan Hăulică, Sorin Ilieșiu, Daniel Cristea-Enache, Liviu Antonesei, Mihail Neamțu, Ioan
Scriitori persecutați by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7725_a_9050]
-
din Aldine pe care l-am realizat a fost cel din 3 octombrie. Întrucât 6 octombrie e Ziua Internațională a Comemorării Holocaustului, am considerat că se cade să marchez publicistic acest moment. Primisem un articol despre o carte a unui istoric maghiar care se ocupă de fuga evreilor din Ardealul de Nord în cel de Sud, în perioada '40-'44. L-am publicat și, alături, am scris editorialul meu pe aceeași temă, într-un registru antitetic, punînd în evidență răul și
Scriitori persecutați by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7725_a_9050]