3,057 matches
-
în care s-a procedat, apreciind că aceasta făcea parte dintr-un "sistem odios de înjosire a oamenilor noștri politici și de [aservire] totală a vieții de stat"816. Implicarea lui Gh. Brătianu în demiterea ministrului de Externe, controversată, în istoriografia românească a ultimilor ani, atrage critici severe ale activității politice desfășurate de șeful georgiștilor în anii care au urmat acestor evenimente 817. Acestea erau circumstanțele, în vara lui 1936, când Nicolae Titulescu participa la lucrările Conferinței de la Montreux, menită a
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
țării. IașiChișinău: legături istorice, Iași-Chișinău, Casa Editorială Demiurg, 2008, pp. 195-206. Râpeanu, Valeriu, "Gheorghe I Brătianu", Studiu introductiv, în Gheorghe I. Brătianu, Tradiția istorică despre întemeierea statelor românești, Editura Eminescu, 1980, București, pp. V-LXXVI. Rogister, John, " Un moment al istoriografiei europene: către o istorie universală moștenirea lui Henri și Jacques Pirenne, March Bloch și Gh. I. Brătianu", în Revista de Istorie, nr. 1-2, 1993, pp. 712. Roșca, Ioan, "Gh. Brătianu", în Analele Universității "Spiru Haret", 2004, nr 6, seria Filosofie
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
discursul cu cuvintele "Suntem mândri că în partidul nostru nu există grupulețe și bisericuțe". Idem, nr. 1066, 29 august 1934, p. 2. 186 Practica organizării unor congrese regionale nu a fost specifică numai georgiștilor. Astfel de acțiuni sunt semnalate de istoriografie și în activitatea Partidului Social-Democrat, chiar dacă nu au avut aceleași obiective. Nicolae Jurcă, Istoria social-democrației din România, Editura Științifică, București,1994, p. 198. 187 "Mișcarea", nr. 1104, 21 octombrie 1934, p. 1. 188 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond familial
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Centrale, București, fond Casa Regală, dosar 7/ 1933, f. 2; Biblioteca Națională, Așezămintele Ion C. Brătianu, Colecții Speciale, fond Saint Georges, dosar XLV/ 3, f. 52. 343 Ion Calafeteanu îi numește pe georgiști "tinerii liberali", deși în mod obișnuit în istoriografie sintagma "tinerii liberali" este atribuită membrilor unor grupări din interiorul PNL tradițional, "Păreri Libere" și "Grupul H", care sprijineau orientările politice ale lui Gheorghe Tătărescu. Ion Calafeteanu, Politică și interes național, Editura Enciclopedică, București, 1997, p. 234. 344 Gh. I.
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
lecția de istorie pe care, întâmplător, ne-o dă aici Sion: termenul "Bizanț" pentru a desemna Constantinopolul și mai adesea împărăția milenară ce s-a considerat a Doua Romă, a fost cu totul necunoscut la noi până l-a adus istoriografia franceză în veacul al XIX-lea! S-ar fi pronunțat de altfel "Vizanț", cum zice neștiutor Sion, "de la Vizantia din Constantinopol"... Revenind la eroul nostru, e clar că tot caracterul lui se resimte de apartenența la acea boierime română, corcită
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
este cazul cărții lui Ion Profir, Singur pe cerul Stalingradului. Altele, cum ar fi jurnalul lui Ion Dobran, memoriile lui Sorin Tulea, Mihail Pavlovschi, ori cartea de amintiri a lui Tudor Greceanu, publicată postum, au constituit tot atâtea evenimente pentru istoriografia aviației. Față de tot ce era de spus, însă, ele au reprezentat doar o picătură într-un ocean, iar lucrările istoricilor de aviație nu au putut compensa nici pe departe această lipsă. Ași precum Bâzu Cantacuzino sau Alexandru Șerbănescu au fost
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
așeză el însuși la picioarele lui Cezar, unde rămase nemișcat pînă cînd Cezar îl predă gărzilor sale în vederea sărbătoririi triumfului său." Plutarh, César, 27, 9-10 (trad.de R.Flacelière și E. Chambry, Paris, Belles Lettres, 1975, p.176) Foarte curînd istoriografia făcu din Vercingetorix un personaj deosebit. Încă din antichitate, către anul 100 d.I.C., relatarea istoricului grec Plutarh este deja diferită de versiunea dată de Cezar. Este puțin probabil ca șeful galilor să fi putut face volte călare în jurul lui Cezar
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
crească de la sfîrșitul secolului al XV-lea, tinde să scadă începînd din anii 1560-1580. Primele războaie religioase (1562-1584). Începutul războiului. Masacrarea protestanților la Wassy, în Champagne, la 1 martie 1562, de către oamenii lui François de Guise, marchează începutul luptei armate. Istoriografia tradițională distinge opt războaie religioase, dar e mereu aceeași luptă care continuă, întretăiată de armistiții, mai lungi sau mai scurte (document 1, p.193). În fiecare campanie, protestanții, care rămîn mereu minoritari, sînt în general bătuți, mai ales la Dreux
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
care le învăluia și le depășea prin universalitatea lui, creștinismul răsăritean s a instalat odată cu survenirea modernității în limitele diverselor națiuni, a fost subordonat categoriei naționalului. Mai mult, prin ceea ce Paschalis Kitromilides numește unul dintre cele mai mari anacronisme ale istoriografiei balcanice, această răsturnare a fost proiectată asupra întregului trecut est-european, pentru a da conceptului modern de națiune o vastă și venerabilă preistorie. Acceptîndu-și naționalizarea, ortodoxia nu a făcut decît să se acomodeze cu categoriile secolului, să-și afle loc în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
elementelor coagulante ale imaginarului poetic. Sunt trecute în revistă contribuțiile critice semnificative (câteva pasabile). Ar fi de dorit, la o nouă ediție a cărții, aducerea bibliografiei la zi, fiindcă ar fi instructiv să-l privim pe Nicolae Labiș prin oglinzile istoriografiei și criticii literare din ultimii ani; avem în vedere aici Dicționarul General al Literaturii Române (7 volume), editat sub conducerea lui Eugen Simion, Dicționarul Scriitorilor Români (4 volume) de Mircea Zaciu, Aurel Sasu și Marian Papahagi, Istoria literaturii române contemporane
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
distinct încât numai dominația credințelor religioase a putut să-l dea astfel. Cultura bizantină ca fenomen istoric înfățișează unitatea suverană a stilului ortodox, afirmat în toate ramurile de creație ale spiritului, de la cupola bisericilor până la miniaturile manuscriselor și până la genul istoriografie. Nu e greu să observăm o puternică diferență între stilul bizantin și cel egiptean, sau între el și cel gotic. Tot astfel putem observa că din cultura bizantină lipsește sculptura de proporții monumentale, pe când ea prosperă în Egipt, în Elada
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
bucurat de un interes deosebit și de partea română, și de cea maghiară, nu s-a ocupat decât în câteva aliniate scurte, corespunzând schemelor oficiale ale mișcării muncitorești, de evenimentele acestor patru ani. Această tăcere e bizară, deoarece, între timp, istoriografia română a fost aproape permanent preocupată de problema autorității maghiare din nordul Transilvaniei. În general, trei capitole s-au bucurat de o atenție deosebită: 1) fundalul diplomatic și împrejurările emiterii dictatului de la Viena; 2) suferințele românilor rămași în Transilvania de
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
de culpabilitatea ungară, ea nu se sfia să răspândească pe arii cât mai extinse, cu ajutorul literaturii de propagandă scrise de istorici, informații despre soarta comunităților creștine răsăritene - ortodoxe și greco-catolice române - rămase în Transilvania de Nord. În același timp, în istoriografia română nu și-au găsit îndeajuns loc mișcările sociale din epocă, starea condițiilor de viață a celor aproape un milion de români, problemele propagandei, intențiile marilor puteri, sau adevărata natură a relației ungaro-române. Îmbibarea cu martirologie națională a scrierilor istorice
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
După cum și în literatura internațională de specialitate s-a resimțit o anume înviorare: lucrările americanului Holy Case și ale germanului Friedrich Christof semnalează că, în cadrul studiilor est și central-europene, acești patru ani sunt de o importanță cu totul specială. În istoriografia autohtonă - de pildă în strânsă legătură cu activitatea de organizare științifică a lui Bárdi Nándor -, în ultimii zece ani au început cercetări care încearcă să dezvăluie istoria acestor patru ani aplicând noi abordări, prelucrând documentele arhivelor din România și din
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
întocmirea documentației acestui volum m-am sprijinit (în primul rând) pe propriile mele cercetări, pe materiale din presă și materiale din arhive ungare și colecții publice. Trebuie să precizăm că aici nu este vorba de acea mare monografie de care istoriografia ungară are nevoie de atâta amar de vreme. Este, mai degrabă, o primă încercare de a cuprinde, fără idei preconcepute și sprijinindu-mă pe cercetări anterioare (publicate sau nu), tot ceea ce știm până acum; adică de a explica cum a
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
anunțată de către Consiliul Național Maghiar Transilvan pentru Cluj, după trei săptămâni, s-a ținut la marginea orașului, în umbra trupelor române. Cei aproape cincizeci de mii de participanți au depus mărturie de credință pentru integritatea țării și pentru Transilvania maghiară. Istoriografia maghiară uită de obicei un lucru, dar acesta merită remarcat: la ora aceea, deceniul Marilor Adunări nu se terminase încă în Transilvania; adunarea sașilor de la Mediaș din ianuarie 1919 s-a pronunțat în favoarea alăturării grupului etnic german de România. La
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
veniseră din cercul colaboratorilor celor două reviste Hitel (Credit), înființată în 1935, și Erdélyi Fiatalok ("Tinerii Transilvani"). Evenimentul marcant pentru membrii acestei noi generații a fost "Întâlnirea de la Târgu-Mureș", din octombrie 1937, care - spre deosebire de ce s-a afirmat anterior în istoriografia marxistă - nu a fost nici pe departe o paradă a comuniștilor din minoritatea maghiară, ci o adunare a comunității maghiare în vederea promovării noilor principii egalitare, cu deschidere spre popor, punându-se accent pe destinul comun și întorcându-și spatele liberalismului
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
și nu peste tot), poate și datorită participării cu consecvență a organizației locale UDMR din județul Sălaj (Szilágyság) la comemorări, unde și-a exprimat de fiecare dată regretul asupra celor întâmplate atunci. Deși numărul de nouă sute de victime susținută de istoriografia română este probabil unul exagerat, zbuciumul legat de uciderea lor nu este punctul de pornire al vreunei algebre criminale: este de ajuns o singură moarte. Armata nu își epuizase nici pe departe sarcinile până în seara zilei de 13 septembrie 1940
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
dar și scris de o personalitate eclesiastică de un asemenea rang. Dacă examinăm, pe scurt, sistemul relațiilor dintre stat și biserică după re-anexarea teritoriilor, trebuie să ne ocupăm și de problema așa-ziselor demolări de biserici. Într-unul din capitolele istoriografiei române, întâlnim deseori acuzația adusă administrației ungare instalate în Transilvania privitor nu numai la măcelărirea a sute de nevinovați și de prigonirea sistematică, timp de patru ani, a românilor, dar și la dărâmarea unor biserici de către trupele ocupante sau locale
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
și în șantajarea familiei Weiss-Chorin-Kornfeld și în emigrarea ulterioară a acestei familii în Portugalia. El cerea acum 1000 de dolari pentru pregătirea unui transport ai cărui pasageri ar fi putut scăpa de o moarte aproape sigură. (Conform unor lucrări de istoriografie, a fost calificată drept acțiune de salvare sionistă și dirijarea a 10-15 mii de evrei din jurul Debreținului și de dincolo de Tisa la munci agricole în Austria, în jurul localității Strasshof, și la Auschwitz, în Polonia, majoritatea acestora supraviețuind războiului.) Suma cerută
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
la Călata, Budapesta, 2004). Studiul Mariei Bucur ("Treznea. Trauma, nationalism and the memory of World War II in Romania", în Rethinking History, 2002, nr. 1, pp. 35-55) ne ajută să ajungem la un alt punct de vedere. Din păcate, lucrările istoriografiei române elaborate înainte de 1989 (Ardeleanu et all, Teroarea horthysto-fascistă în nord vestul României, septembrie 1940-octombrie 1944, București, 1985, sau Zaharia et all, The Anti Fascist Resistance in North-East of Transylvania, București, 1979) nu le-am putut folosi decât cu titlu
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Londra, 1893, p. 248. 5 Vladimir Rosulescu, Războiul de 100 de ani, Editura Scorilo, Craiova, 1999, pp. 75-76. 6 Edgar Sanderson, History of England and the British Empire, Frederick Waine & Co, Londra, 1893, p. 255-257. 7 Trebuie precizat că în cadrul istoriografiilor catolice nu este realizată o diferențiere radicală între erezii și tentativele de reformă. Astfel concepțiile lui Wyclif și chiar Luther și Calvin erau încadrate sub denumirea generică de erezie. Acest lucru era normal din perspectiva unei biserici oficiale pentru care
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ale cărui mijloace și finalități traduc un interes de ordin pur teoretic, intelectual. El a fost asumat de mai multe discipline teoretice, în primul rând de către sociologie, sub diversele sale înfățișări, de științele politice și, în cele din urmă, de istoriografie. Pe de altă parte, se poate regăsi o intenție pragmatică și militantă. Aceasta era interesată a discuta asupra legitimării (sau a deligitimării) anumitor categorii sociale și politice, dar și de reconstrucția unui limbaj al ierarhiei și al autorității în interiorul noii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
lui Leonid Boicu. În acest domeniu s-a orientat, în special, spre două direcții distincte: Raporturile româno-austriece în secolele XVIII-XIX și Raporturile româno-polone în secolul al XIX-lea. Contribuțiile sale în această direcție îl înscriu printre personalitățile de frunte ale istoriografiei românești contemporane. Bibliografia operei lui Leonid Boicu cuprinde 70 de titluri, din care șapte monografii reprezentative, pe care le menționăm: Austria și Principatele Române în vremea războiului Crimeii. 1853-1856 (1972), Adevărul despre un destin politic - domnitorul Gr.Al.Ghica (1849-1856
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
-lea (1986), Din istoria diplomației europene: anul 1859 la români (1996), Principatele Române în raporturile politice internaționale. 1792-1821 (1999). Scrise cu talent, înalt profesionalism și cu o inconfundabilă notă personală, volumele citate se înscriu ca lucrări fundamentale, de referință, în istoriografia românească privind istoria raporturilor internaționale ale României în epoca modernă. Leonid Boicu s-a distins îndeosebi prin fermitatea, profesionalismul și discreția cu care și-a construit opera. Istoricul Leonid Boicu a elaborat câteva capitole de sinteză pentru lucrări monografice și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]