3,495 matches
-
copiii ei. Dan spune că e mama perfectă și că o adoră, după cum o voi adora și eu. Mai afirmă și că, În ciuda faptului că are un caracter puternic, că e Încăpățînată și foarte sinceră, Linda e de asemenea caldă, iubitoare și blîndă. În pozele În care apare alături de copiii ei, e mereu radioasă. În cele cu Michael, are o atitudine ceva mai rezervată. Dan spune că ei toți sînt lumina ochilor Lindei, dar și că părinții lui sînt tot apropiați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
doamna Cooper ridicîndu-se. Dar nu s-ar putea compara niciodată cu ce-i gătește mama, nu-i așa? M-am așezat, Încercînd să diger afirmația ei și Întrebîndu-mă dacă fusese o insultă sau doar ceva ce-ar spune o mamă iubitoare, cînd mă bătu pe braț. — Și n-ar trebui să-mi mai spui doamnă Cooper. Spune-mi Linda. „Doamna Cooper“ mă face Întotdeauna să mă gîndesc la soacră-mea. Îi aruncă o privire scurtă soțului ei, apoi coborî vocea: — Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
părem a găsi un fel de pace, clipe În care izbutesc să uit de ură, cînd mă simt vinovată și mă gîndesc că poate totul nu e decît rodul imaginației mele hiperactive, Linda fiind doar o bunică peste măsură de iubitoare. Atunci, Încerc să mă revanșez: o invit să meargă cu mine și cu Tom pe undeva, Îi telefonez și-o chem la noi, la ceai, sau i-l dau pe Tom de Îndată ce intră pe ușă, lucru pe care, În mod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
și să aștepte să-mi vărs nervii pe el. Același lucru Îmi spune și că e nespus de fericit și ușurat cînd am avut o zi bună, cînd Linda nu a izbutit să-mi invadeze liniștea. Atunci sînt caldă și iubitoare cu soțul meu. Sărmanul meu soț. CÎnd reușim să discutăm lucrurile cu calm, Dan recunoaște că mama lui poate fi greu de suportat, știe că uneori nu e conștientă de limite, dar crede cu adevărat că intențiile ei sînt bune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
să reîncep, rîd eu și-mi fac de lucru curățînd masa, În timp ce caut să-mi pun ordine În gînduri. Ceea ce mi-a comunicat Emma adineauri este după cum urmează: am vrut Întotdeauna să intru, prin căsătorie, Într-o familie mare și iubitoare, am crezut că vom fi de Îndată cu toții Învăluiți Într-o atmosferă de dragoste, acceptare și Înțelegere, dar nu asta s-a petrecut, nu asta e situația acum. Cu toate astea, În ciuda diferențelor, a lipsei de Înțelegere, a durerii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
În rolul de mamă supremă ca să se poată dezbăra de el. — Da, sînt, răspunde ea cu un zîmbet și ezită puțin Înainte să mă ia de după umeri și să mă strîngă la piept, așa cum făcea Linda cea de demult, cea iubitoare și drăgăstoasă. — Sună-l În seara asta și spune-i că vrei să stați de vorbă. Epilog — Doamne! Nu se poate, glumești! Dan și cu mine scoatem exclamații de Încîntare În timp ce lăsăm din mînă bagajele pe podeaua de marmură și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
zi ce trecea, am observat că relația lui cu Linda devenea tot mai caldă, ca și cînd aventura lui, sau poate finalul acesteia, Îl ajutase să-și amintească de o epocă mai fericită. Fie că asta l-a făcut mai iubitor, fie că Linda a Început să-l aprecieze mai mult, cert este că sînt amîndoi de departe mai fericiți decît erau acum cîțiva ani. Atunci, demult, nu observasem nici un gest de afecțiune Între ei. Michael abia dacă deschidea gura, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
anonime. Oricum, după câtva timp, Meri se transferase În dormitorul de la Battello Ubriaco, iar sacul său de dormit, care fusese aranjat pe podeaua mansardei lui Aris, dispăruse. Meri stătea acum Într-un colț cu picioarele Încrucișate, iar Mabuse Îi lingea iubitor gâtul. O recunoscuse, o privea - dar nu-i adresă nici un cuvânt. Nu o Întrebă ce făcea la Battello Ubriaco, căci era chiar prea evident că Îl căuta pe Aris. Dar Aris nu se vedea nicăieri. Iar acum, muzica era la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
am să-ți spun câteva lucruri generale, iar în câteva zile am să-ți fac un horoscop. Și-a-nceput să-i spună: că zodia Taurului este puternică, iar oamenii născuți sub această zodie ies învingători, că este statornică și iubitoare, că va trăi mult și așa mai departe. Apoi a scos un pachet de plăcuțe dreptunghiulare, învelit într-o cârpă verde. Erau cărți de tarot desenate pe hârtie venețiană, lipită pe scândurele subțiri și învechite. În încăpere, flacăra opaițului împodobit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
strălucitoare, El e fir de nemurire printre nuferi de iubire. Eminescu e comoară, niciodată n-o să piară, Eminescu e ofrandă pentru noi, cuvânt de laudă. Floarea mea specială Am o floare, e plăpândă Cu surâsu-i mă încântă, E mama mult iubitoare Stea din cer, strălucitoare. Am o rază, e din soare E zefir, e o cicoare, E mama chip luminos Pentru mine om duios. Am o zână din poveste Ca luceafăr înflorește, Mama-i, îngerașul meu, Ce mă veghează mereu. Recunoștință
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Niscor. Era oare posibilă vreo replică fără acel verb? Iar răspunsul vine: Nu. Mă uitam după prietenul meu cum își găsește logodnica și-o sărută... cam șchiopătat. În acel moment, în imaginația mea, mă aflam și eu lângă o logodnică iubitoare care să-mi aranjeze cravata și să-mi ureze succes la cursuri. ”Mulțumesc...” Intrat în incintă, am urcat nesfârșitele scări până când am ajuns în sală. Mi-am salutat prompt colegii (care articulau cu zgomot fiecare cuvânt) apoi m-am așezat
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
și trei nopți pline de petrecere, voie bună și veselie. Pentru regat, acesta a fost un nou început. Un început mai bun, mai bogat după tot ceea ce s-a întâmplat timp de 12 ani grei. Izabel a fost o soție iubitoare și o regină corectă. Izabel și Mex probabil se mai iubesc și acum și sunt fericiți alături de copiii lor. Vrămuleț Adrian-Ștefan, clasa a VIII-a Colegiul Național „Costache Negri” Galați profesor coordonator Ciobanu Cristina Pădurea viselor Seara se lăsa repede
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
scuipa la picioarele lui. Până la urmă au căzut de acord la un an de muncă. Cât despre zestre, Laban a pretins că e sărac. - Am atât de puțin, fiul meu, a zis el, cu o voce dintr-odată caldă și iubitoare, ca un patriarh blând, iar fata e neprețuită, e o comoară. Dar Iacob nu putea accepta să-și ia o mireasă fără zestre. Asta ar fi transformat-o pe ea într-o concubină și pe el într-un prost care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Îți spun asta mai devreme decât ar trebui, fata mea, dar cred că nu mai e mult până când vei intra și tu în cortul roșu, ca să te bucuri alături de mine și de mătușile tale. Vei deveni femeie înconjurată de mâini iubitoare care te vor purta și-ți vor aduna primul sânge și se vor asigura că se va întoarce în pântecul Innanei, înapoi în țărâna din care s-au făcut primul bărbat și prima femeie. Țărâna care atunci s-a amestecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
există mamă mai bună decât tine în Egipt. Vorbele lui frumoase m-au făcut să zâmbesc, deși n-aș fi vrut. M-a luat în brațe și pentru o clipă mi s-a părut că l-am recâștigat pe băiețelul iubitor care fusese fiul meu. Ne-am băut berea în tăcere și apoi am zis: - Sigur că o să merg cu tine la Teba. Dacă vizirul regelul îți cere să mă aduci, o să vin. Dar mai întâi trebuie să vorbesc cu prietena
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Caroline Yessayan Îi Îndepărtase cu blândețe mâna. Ceea ce simțise acel băiețaș fusese ceva extrem de pur și de delicat, anterior oricărei sexualități, oricărei experiențe erotice. Fusese o simplă dorință de a atinge un trup afectuos, de a fi cuprins de brațe iubitoare. Afecțiunea este anterioară seducției, iată de ce-i atât de greu să pierzi orice speranță. De ce oare, În seara aceea, i-a atins Carolinei Yessayan coapsa și nu brațul (ceea ce ea, foarte probabil, ar fi acceptat, iar de aici ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
de douăzeci de centimetri lungime, Îl ataca fără ezitare pe scafandrul care se apropia de ouăle ei. Treizeci de ani mai târziu, Michel ajungea din nou la aceeași concluzie: neîndoielnic, femeile sunt mai bune decât bărbații. Sunt mai afectuoase, mai iubitoare, mai miloase și mai blânde; mai puțin Înclinate spre violență, spre egoism, spre afirmare de sine și cruzime. Iar pe deasupra, sunt mai raționale, mai inteligente și mai muncitoare. În fond, se Întreba Michel observând reflexele soarelui pe perdele, la ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
un semn de neșters - Va rămâne În timp În acest Univers Va rămâne În trupul Pe veci sanctificat În munți și În aer În apa din râuri, În cerul transformat. Pe patul tău de moarte Acum ești culcată Pe veci iubitoare Atât de-mpăcată. Vom avea trupuri reci Și doar vom fi, În iarbă, Iubita mea, Îndată Neantul va să soarbă Ființa separată. Am iubit puțin, Înainte, Sub forma noastră umană Poate că soarele, și ploaia pe morminte, Poate vântul și gerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
să mă streseze. Să fiu geloasă pe Kerry sau să Îl las pe Nev să mă calce pe nervi. Să mă uit la ceas, Întrebîndu-mă cum să fac să plec cît mai repede. Am de gînd : Să rămîn calmă și iubitoare și să-mi aduc aminte că fiecare dintre noi este o verigă sacră din cercul etern al vieții. (Asta tot de la Cindy Blaine o știu.) Ai mei locuiau Înainte În Twickenham, locul În care am crescut. Dar acum s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
o față lungă. N-am să-mi găsesc niciodată un tip drăguț. — Nu, sar imediat. Nu te da bătută ! Katie, știu sigur că viața ta se va schimba În bine, foarte curînd. O să-ți găsești un tip drăguț, simpatic și iubitor... — Unde ? zice fără speranță. — Nu... știu. Îmi Încrucișez degetele la spate. Dar știu că se va Întîmpla. Am eu așa un feeling. — Pe bune ? Mă fixează. Pe cuvîntul tău ? — Absolut ! Îmi pun rapid mintea la contribuție. Fii atentă, am o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
lui spun ca noi. - Of, of, deci vor să nu mai fie cuvinte, după cum mi-a zis și Moru. Și Îl ponegreau așa pe Tatăl?! m-am mirat eu. Cum vine asta? Uriașii nu erau cu ei? Uriașii erau tare iubitori cu Tatăl. - Nu, nu, nu! - aproape că ridică Logon glasul. Toți iubitori cu Tatăl. Toți zis: și Tatăl zice că nu e nevoie de cuvintele alea vechi. Acum, trebuie unele noi, dar nu cum zice Krog, așa spune Tatăl. Tatăl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
cățăra afară din adâncuri prin „cultură” și „ideile” care se presupune că o exprimă. Cuvintele potrivite pot fi de mare ajutor, Într‑adevăr. Reprezintă chiar și mai mult, un mod de a citi realitatea - impulsul de a‑ți lipi fața iubitoare de ea și de a o simți cu mâinile. Și totuși, sub impulsul ideilor de stânga, sau mai curând al ideilor de dreapta, Ravelstein Îi Îndemna pe toți să‑l citească pe Céline. Mă rog, Céline a fost, categoric, extraordinar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
are succes, e cinic și adesea plin de fierea sapiențială a vârstei a patra, se bucură de aproape perfecta sa soție În exercițiu - „Rosamund” (n‑aș ști să spun dacă alegerea numelui este măcar În parte ironică) e frumoasă, inteligentă, iubitoare, ba chiar Îl salvează de la o moarte oarecum nedemnă (toxiinfecție alimentară) - și Își amintește numai orori despre soțiile anterioare, mai ales despre penultima („Vela”), precum și despre cvasitotalitatea persoanelor Întâlnite Într‑o viață aparent interminabilă. Această retrospectivă otrăvită pare să‑i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
străinului În mașină. — Inspectorul Bonnini? Întrebă șoferul. — Commissario Brunetti. — Din Veneția? — Da. — Bună dimineața. O să vă duc la bază. — E departe? Cinci minute. Spunând asta, șoferul așeză ziarul pe scaunul de lângă el, ultimul triumf al lui Schilacci afișat pentru publicul iubitor de fotbal, și băgă În viteză. Fără a se sinchisi să se uite la stânga ori la dreapta, țâșni afară din parcarea gării, intrând direct În traficul ce trecea pe lângă ei. Ocoli orașul, Îndreptându-se Înapoi spre est, pe direcția din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
cu inflexiuni plăcute. Au mai urcat un delușor cu cărări înguste și umbroase, au coborât o vale și, în fine, au ajuns în Răstolțu-Mare. Toți auziseră despre Ioniță Scipione Bădescu numai lucruri minunate, că era un mare cărturar, un adevărat iubitor de țară, un om drept, ca brazii Apusenilor. Mă cuprind emoțiile când mă gândesc la clipa întâlnirii cu acest om despre care am auzit multe minunății și pe care am ținut să-l cunosc de mai mult timp, își întoarce
Luminătorii neamului. In: ANTOLOGIE:poezie by Tudor-Alexandru Trif () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_695]