12,885 matches
-
Creației ... Meșterul Manole cunoaște această taină, de aceea ia decizia de a jertfi și incorpora în trupul Zidirii o ființă umană. Le spune meșterilor această taină și așa, după cum spune legenda, cad de acord ca prima soțioară care se va ivi să fie jertfită. Dar prima soția care vine cu mâncare este chiar soția lui. Manole, jertfind-o pe Ana, soțioara lui, se jertfește pe sine. După ce triburile pelasgo-tracice din spațiul Carpato-istro-pontic au ajuns în neolitic la un înalt grad de
UN MARE POET ROMÂN, DL ADRIAN ERBICEANU, SE ÎNTOARCE ACASĂ, ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363940_a_365269]
-
luați de valul noii situații sociale create au dat cu oiștea în gardul proprietății vecinului! Producând, firesc(!),pagube. Atât în ograda respectivă ,cât și în viața socială. Adevărul a început să devină o minge de ping-pong. Trântită, decâte ori se ivea ocazia, în capul adversarului, pardon de expresie, vecinului! Și-i clar, au început să apară "cucuiele". Au! dureroase! La atingere. Crescând astfel alarmant sensibilitatea națională. Pe cap de locuitor. Bine totuși că durerea nu se rambursează. De la o generație la
DEŞERTUL DE CATIFEA (68-70) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364011_a_365340]
-
Și ne trezim. E azi, nu-i ieri! Ești atâta de frumoasă. Ești atâta de frumoasă, Primăvară-n viața mea, Obrăjori că dulci petale, Pe rând ți le-aș săruta. Cand zâmbești, vii ochișorii, Trimit raze scânteind, Roua când se ivesc zorii, Ești acum la mine-n gând. Mânuțe diafane că de înger, La gâtul meu când poposesc, E cel mai de valoare colier, Pe care-nalturile-mi dăruiesc. Cand somnul ți se-așterne pe gene, Steluțe-ți cobor de pe cer, Le-nșirăm
ESTI PRIMAVARA VIETII MELE. de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364061_a_365390]
-
umbrele pomilor în spatele meu e o încăierare de umbre sângerând în întuneric umbra mea se preface-n noapte într-o pasăre cuib dulce legănând depărtările cuib dulce-alungând arătările... trec râzând și plângând și plângând plângând într-o lume rebelă ne ivim din senin ne-ntâlnim ne-nmulțim ne-amintim și uităm și uităm e ceva luminând în sufletul meu e goana e vremea spre faldul plăcerii e rece e lună sunt stele mai plouă mai stă trupul nopții l-am frânt
ADOARME-MĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364064_a_365393]
-
se bucură și celelate rubrici din cel de-al 22-lea număr al Cugetului de Bănie Pandureasca: Președinți în vizită la C. E. O. (unde, din spațiul de celuloza, trag săgeți cu arc de aur: George Corbu - «Veșnic, în literatura, / Se ivește un intrus / Care-„având ceva de spus“, / Se trezește că înjură»; Ștefan Cazimir - Unui candidat: «De ce atâtea bărbi, amice, / Ne tragi mereu, o știm prea bine: Că nimeni să nu poată zice / Că doar mustățile-s de tine»; Florina Dinescu
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
încremenit. Îmi așezase un fel de plasture albicios, extrem de fin, ce avea imprimat secera și ciocanul. - Secera ca secera, dar ciocanul!, zise cu subînțeles un ochelarist înalt și deșirat, clătinându-se. - Uite cine vorbește?, s-a auzit iar glasul Ursulei, ivită pe neașteptate în pragul ușii. Ceilalți nu o luară în seamă. Așteptau, holbându-se la mâinile piticului ce se mișcau cu o dexteritate extraordinară. Aranja pe măsuță instrumente ciudate,pense și sticluțe într-o ordine numai de el știute. Apoi
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
pe centru, cu tot riscul, între tineri. Să mai rămână acolo, în buricul orașului și, cu tot vacarmul insuportabil, să stea cu ei de vorbă și, de ce nu (?), să se bucure alături de ei, de viață. Să se bucure! Apoi se iviră ca niște fulgere, întrebările: Dacă in extremis, n-o să-i citească nimeni romanul? Dacă nu-l va băga nimeni în seamă?” Așadar nu trebuia, își auzi răspunsul părăsind viscerele sufletești, încă neconcretizat în cuvinte, nici într-un caz, să revină
NICOLAE SUCIU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362776_a_364105]
-
pe Lunița. Lunița e vaca ce mi-a rămas de la mama mea. Ea era la păscut când mi-a fost sigilată casa. Numele Lunița i l-a dat mama. Ea punea nume fiecărei vaci în funcție de ziua săptămânii în care se iveau pe lume. Lunița s-a născut într-o zi de luni. Dacă s-ar fi născut marți numele i-ar fi fost Micuța, miercuri numele i-ar fi fost Mândra, joi, Joiana, vineri, Vireana, sâmbătă, Sâmbi iar duminica, Dumana. M-
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
am plimbat cu iubita mea prin pădurile din apropiere. Stratul de zăpadă ceda în fața soarelui. Urma să bată la ușă treisprezece martie. Florile preferate ale Anei erau ghioceii. Trebuia să fac rost de ghiocei. Cunoșteam câteva locuri unde aceștia se iveau în fiecare primăvară. În zorii zilei de treisprezece martie am sărutat-o pe Ana pe frunte. Ea a deschis somnoroasă ochii și mi-a zâmbit. I-am spus: La mulți ani! În loc de răspuns mi-a zâmbit din nou. Am rugat
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
-un important și falnic rang. Pe-alături se grăbea un Jaguar, Vrând să întreacă-al sunetului „bang” Stârnit de-un MIG, pe-al cerurilor gang Așa precum un mitic telegar. Dar timpul lor trecuse, noi perechi De staruri s-au ivit și se impun Și-amicii noștri par ... doar fiare vechi! Deci, ca și niște jucării stricate, Acum fraternizează c-un ... Lăstun În cimitirul de mașini uzate! AVÂNTUL ... ELANULUI POLAR Un brav elan pornise cu ... avânt Spre mușchii ce știa că
SONETE (1) de EUGEN DEUTSCH în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362842_a_364171]
-
a intra într-un binecuvântat univers natural vindecător, care-ți închide, una câte una, toate rănile sufletului căpătate de-a lungul întregii tale vieți. În acest spațiu armonios al neiluziilor, te intersectezi pretutindeni cu o veritabilă înlănțuire melodioasă a cuvintelor ivite în timp de Dumnezeu, Hemingway, La Fontaine, dar și o chemare către lumea reală, cea de lângă tine, pe care ai uitat, din diverse motive neîntemeiate, să o mai vezi... Și nu numai atât. În miezul stilisticii personale a formelor goldhammeriene
GEORGE GOLDHAMMER ŞI ARTA DE A IMORTALIZA TIMPUL... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362854_a_364183]
-
îmi stârnească admirația și curiozitatea, să îi întâlnesc pe oameni în carne și oase. O să redau un scurt fragment de dialog spontan și sincer: CORNELIA APOSTOL (IAMANDI) Reporter: Sărut mâna Cornelia! Bine te-am găsit! Te-ai înțelenit aici, la Ivești - Galați, ai o căsuță frumoasă, o curte ordonată, ești gospodină și mă bucur. Tu îți mai aduci aminte de colegii tăi de la liceu? Cornelia Apostol (Iamandi): Îmi aduc aminte de toți, cu drag. R: Ai o viață plină. Mi-ai
O LECŢIE VIE DE ISTORIE ŞI CULTURĂ DE MARE CLASĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362944_a_364273]
-
Ne-ai încălzit doar cu privirea. Pe sânii tăi avizi de-amor Cade lumina peste umeri Și se întunecă ușor Pe chipul după care suferi. Eu pentru tine-am rătăcit Ca după ceva prețios Și am văzut că s-a ivit Un scump inel, pe care-l porți. Ion I. Părăianu Referință Bibliografică: AM RĂTĂCIT / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1504, Anul V, 12 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion I. Părăianu : Toate Drepturile Rezervate
AM RĂTĂCIT de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363026_a_364355]
-
undițe și aruncând din când în când priviri în spate. Ajunseră la cabina paznicului fără a fi urmăriți și se porniră să bată nerăbdători cu pumnii în ușa metalică. Într-un târziu, aceasta se deschise și în pragul ei se ivi statura uscățivă a unui bărbat care dădea semne că abia se trezise din somn. -- Ce-i baiu’ ? -- Nene, numai matale ești aici? -- Nu-i destul? Cei doi pescari se îngrămădiră în cabina care li se păru mai mică decât cușca
ARĂTAREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362999_a_364328]
-
Gândurile sale au plecat cu cea mai mare rapiditate spre Dobrogea și spre acea fată care va fi cât de curând lângă el, în atmosfera montană, atmosferă pe care o adora mai mult decât orice. Ar fi preferat, dacă se ivea ocazia, să-și abandoneze din nou familia și chiar iubita, pentru a trăi rupt de lume, pe un colț de munte, așa era de îndrăgostit de munte. Câte Dunări ar schimba pentru un vârfuleț din Bucegi sau Ceahlău? Simțea că
CAP.VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363012_a_364341]
-
VIS DE PRIMĂVARĂ Autor: Ines Vândă Popa Publicat în: Ediția nr. 1504 din 12 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Asculta simfonia din ultima ta noapte Care desparte iarnă de-aroma primăverii Și primenește-ți gândul cu-mpătimite șoapte De dalii parfumate ivite-n taină serii! Descânta cu licoare de-ambrozie dulce, vie, Rătăcitoare doruri, nescrise de cuvânt, Înseninează-ți ochii cu nard și iasomie, Dezleagă anotimpuri de dor purtat de vânt! Nu întreba salcâmii, nici roua de pe flori, De-ți voi rămâne
VIS DE PRIMĂVARĂ de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363033_a_364362]
-
Acasa > Poeme > Antologie > OCHII EI Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1079 din 14 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului ochii ei erau primii sori pentru care înălțam cetăți, iar ea era clipa beată care se ivea din umbre și din fantasme să-mi înmiresmeze sufletul năuc. unde ești drum îndărăt să mai conjug acest vârtej de fulgi din pojghița zăpezii cu chipul ei? sâmbătă, 14 decembrie 2013 Referință Bibliografică: ochii ei / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare
OCHII EI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363504_a_364833]
-
pot asigura o comuniune în ceea ce privește sistemul de valori a lui Dumnezeu. Doar așa vom realiza un climat social autentic și benefic pentru colaborare și progres. Munca nu e ușoară, atunci când decizi să fii puternic și încrezător în Cuvântul Domnului. Se ivesc o grămadă de sfătuitori, așa, ca în cazul lui Neemia, care ar dori să stea de vorbă cu tine, cu scopul de a-ți afla planurile și de a avea informații despre viața ta persoală. Însă, nu pierde timpul în
EDIFICAREA CREDINŢEI ŞI A RELAŢIILOR SOCIALE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363486_a_364815]
-
Nu deranjați, din contră, mă bucur să vă pot oferi ajutorul. Hai să vorbim și cu Mihai. Cred că e cel mai bine așa. Maria veni cu cafelele, iar Ilona aduse micul dejun. Se crease un fel de bună dispoziție, ivită din mendrele durerii. - Dragul meu, Maria s-a oferit să ne găzduiască o vreme. Ce zici? - Pot să mai zic ceva? - Să nu aud, glumi tânăra, data viitoare vom fi noi musafiri aici. - Sunteți minunați! afirmă pilotul. Ilona o îmbrățișă
PROMISIUNEA DE JOI (XVI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363511_a_364840]
-
Despre ce era vorba? Cu ceva timp in urma primiseră lucrare de control. Puștiul , luat pe nepregătite se iscălise cu numele altui coleg.. Doamna remarcase că avea în clasa doi de ,, Z,, La identificarea lucrărilor, adevărul a ieșit la iveală...Ivindu-se momentul ,, favorabil,, am revenit și l-am întrebat din nou, cum a fost de fapt când mi s-a plâns că îi luase Dino banii? M-a privit în ochi fără să clipească cu seninătate și mi-a mărturisit
CADOURILE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363556_a_364885]
-
de câteva luni, învățătoarea a înțeles că nu trebuia să mai insiste. S-a îndreptat către ușă, a deschis-o prudent, a aruncat o privire în coridorul întunecat, și, păzind clasa, pregătită să oprească actul artistic de s-ar fi ivit vreun musafir nepoftit, mi s-a adresat: „Spune, dragă, ce poezie vrei tu.” Și eu am spus-o cu suflet și emoție, și nu m-am încurcat deloc, ba chiar am tras cu ochiul la sfârșit, întregind portretul moșului: „Și
CRĂCIUNUL COPIILOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363565_a_364894]
-
ne-am suit și când. Fericirile sunt halte, Unde stăm câte-un minut, Pana bine ne dam seama, Sună, pleacă, a trecut. Iar durerile sunt stații! Lungi, de nu se mai sfârșesc Și în ciuda noastră parcă, Tot mai multe se ivesc. Arzători de nerăbdare, Înainte tot privim, Să ajungem mai degrabă La vreo țintă ce-o dorim. Ne trec zilele, trec anii, Clipe scumpe și dureri, Noi trăim hrăniți de visuri Și-nsetati după plăceri! Mulți copii voioși se urcă. Câți
O POEZIE A LUI RABINDRANATH THAKUR LA INTRAREA BISERICII DIN SĂDINCA [Corola-blog/BlogPost/362284_a_363613]
-
ghiocei și topirea zăpezii: „Ghiocelul”, „Veste bună”, „Se topesc zăpezile”, „E primăvară”, „Luna florilor”, „Vine primăvara”: „Baba Iarna-i bolnăvioară, / Nu mai bântuie pe-afară. / Se dezbracă de cojoace, / N-are altceva, a face. / / Din zăpada ce mustește, / Ghiocelul se ivește / Și din clopoțel vestește: / - Primăvara iar sosește!” Apoi, treptat, se instalează peste întinderi vara cu „Soare arzător”, „Secetă”, „Paparudele” „Ploaie torențială”, „Vara”: “ Vara are-n păr legate / Multe flori și minunate. / Totul este un covor / Verde și multicolor. După ploaia
SIMFONIA NATURII ŞI FARMECUL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362286_a_363615]
-
a-i trasa misiunea. Cei doi nu se văzuseră decât de câteva ori însă procuratorul avea deja o mare încredere în el, iar timpul avea să confirme că nu se înșelase. Fiindcă omul său sosise la Ierusalim pe neașteptate, se ivi ocazia ca procuratorul să-l folosească. Negustorul bogat din Rekem nu mai fusese în cetatea sfântă a iudeilor de vre-o câțiva ani, și sosise acolo din îndepărtatul Yemen unde avusese o misiune foarte dificilă, de care se achitase cu
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
cu credință, spuse arhiereul. - Orice îmi veți cere va fi poruncă pentru mine mărite arhiereu! Vă datorez viața, exclamă el cu prefăcută smerenie. -Lasă asta acum, spuse arhiereul făcând un semn cu mâna. Te-am chemat aici fiindcă s-a ivit o nouă amenințare, și tu Baraba va trebui să ne ajuți cu brațul tău! -Sunt numai urechi mărite arhiereu, răspunse el stînd în genunchi. Cine vă amenință? Arhierul îl privi de sus trecându-și mâna prin barbă. -Hm! exclamă el
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]