2,723 matches
-
zăresc pe cineva căruia să-i cer ajutorul, dar nu. Fricoșii aceia s-au ascuns așa de bine de parcă ar fi intrat în țărână. În momentul următor, giganții au început să râdă. - Ne cerem scuze, nu am vrut să te jignim, iar o „pară" este un fruct la noi pe Terra. - Sunteți pământeni? întreb eu cu gura căscată. Am auzit multe povești despre planeta asta, dar până la urmă am tras concluzia ca nu există viață acolo. - Da, suntem pământeni și am
Sfera by Ceocoiu Camelia - Lisabela () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93587]
-
li s-a fixat termen” ( Vintilescu, 1977 p. 72). Dar, motivarea elevilor depinde și de comportamentul educatorului. Adoptând anumite comportamente, institutorul/profesorul poate trezi motivaț ii aversive: a) Dacă profesorul creează o stare de neliniște, de neîncredere, blamează, amenință, umilește, jignește, ignoră, folosește un ton răstit, manifestă proastă dispoziție, atunci motivaț ia elevului va fi dominată de o stare de anxietate b) Atunci când lecția este monotonă, lungă, aridă sau profesorul vorbește prea mult, predă fără entuziasm sau dictează lecția, se instalează
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
fenomen, pentru ca să-l depășească cât mai ușor. Elevii dificili se simt altfel tratați de către institutori/profesori: un număr însemnat de cadre didactice nu mânuiesc just sistemul de recompense și pedepse menit să asigure selecția și fixarea comportamentelor. Recompensa ieftină jignește și dezamăgește, anulând diferențele dintre performanțele negative și pozitive. Cercetătorii au studiat mecanismul condiționării operante: dacă un anumit tip de comportament este în mod consecvent urmat de recompensă, comportamentul respectiv are o mai mare posibilitate de a se produce din
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
vezi Leymann, 1966, pp. 42-43). Analitic, acestea sunt: 1. acțiuni vizând împiedicarea victimei de a se exprima superiorii ierarhici refuză victimei posibilitatea de a se exprima; victima este constant întreruptă când vorbește; colegii împiedică victima să se exprime; colegii țipă, jignesc victima; este criticată munca victimei; se critică viața privată a victimei; victima este terorizată prin apeluri telefonice; victima este amenințată verbal; amenințrea victimei prin scris; refuzarea contactului cu victima (se evită contactul vizual, se fac gesturi de respingere etc.); ignorarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care ambii parteneri au ajuns să și dorească și să consimtă să aibă raporturi sexuale. Atingerile pot atrage, dar și respinge. În ceea ce privește atingerile, chiar trebuie să evitați să depășiți limitele. Puțin bun simț vă va ajuta să evitați să-i jigniți pe alții, să vă pătați reputația sau să vă stricați relațiile. Limbajul vostru tactil poate să ia la propriu pe cineva în răspăr. De reținut: 9 Atingerea este esențială pentru sănătate de-a lungul vieții. 9 Locul și tipul atingerii
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
nouă religie a postmodernismului. Mă enervează mult că nu-l ignorăm. Se vorbește prea mult despre el la toate FM-urile și TV-urile. Prea mulți redactori în criză de inteligență îi zgândăre ego-ul, date-date mai produce o știre, mai jignește pe cineva în termeni de mahala, cea care în loc să devină periferică se extinde neîncetat. G.B. este omul cavernelor care a fermecat mahalaua România. El va fi și votat de zeci de mii de decepționați. El va fi arbitrul scenei politice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
sau guvernator, ori ceva de genul ăsta, în Louisiana. Foarte înfipt acest politician! Dar spre sfârșitul petrecerii a fost auzit spunând: „A fost un blestemat de yankeu la microfon toată după-amiaza”. Știi cum vorbesc ei, fără nici o intenție de a jigni pe cineva. „Blestematul de yankeu a fost la microfon toată după-amiaza. Era destul de ager la minte. Într-un fel ne-a făcut să râdem și ne-a gâdilat simțul umorului. În principal în prima repriză, când Temple conducea cu 14
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
III-a: (93) a. Măria Ta dorește să bea vin? b. Cum vor vedea că Măria-Ta vii cu putere, îndată vor alerga și-l vor lăsa. (C. Negruzzi, Alexandru Lăpușneanu) (94) a. Așa consideră Domnia Voastră că se face gazetărie, jignind... (www.realitatea.net, comentariul unui cititor) b. Dacă Domnia Voastră credeți că românii au uitat emisiunea pe care ați realizat-o... (www.realitatea.net, comentariul unui cititor) (95) a. Domniile Voastre sunteți singurii care actualizează știrile. (www.emm.ro) b. Recomand micșorarea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
două ori de la „stalinista” (facultate deă Filozofie de atunci - una dintre acuze era că-l răspândeam printre colegii mei pe „reacționarul, idealistul” Platon, unii dintre colegi - foști activiști „la Canal”, șefi de cadre, viitori securiști gravi și plini de răspundere, jigniți „literalmente” de acel tinerel cam zevzec, cam hahaleră, lipsit evident de „simțul realității”... Aveam, după cum se vede, aproape toate motivele de a fi „deziluzionat” de lume, de „realitate”, dar, cum spuneam, Îmi lipsea eleganța necesară, curajul (?!Ă, aș zice chiar
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
adulți, v-ați refugiat, neavând curajul, minima bărbăție de a ne părăsi definitiv, de „a muri”, cum se spune. A, ai să-mi replici că „voi, zeii”, sunteți dotați cu nemurire ca și... materia, nu-i așa? A, te-am jignit, zeule, comparându-te cu ubicua și „inferioara” materie, dar am să te Împac spunându-ți că, după cum am aflat din ultimele lecturi filozofice, materia, substanța poate fi și „altceva” decât „ceea ce ne cade sub simțuri”; Kant, marele Kant ne Învață
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
care, după o fructuoasă carieră radiofonică, a debutat la București, În senectute, cu o serie de „amintiri” sau ”cronici” de la Europa Liberă, unde imixtiunea politică - sub cuvertura ipocrită a Moralei! - se face insistent simțită, alterând nu rareori istoria, criteriul estetic, jignind nu puține conștiințe literare, vii sau dispărute. Iar În jurul dlui Grigurcu se Învârt, cu nume schimbătoare, o serie de „planete critice” mai mărunțele, care cer, cu voci mai mult sau mai puțin pițigăiate, „o nouă ierarhie de valori”. Au dreptate
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
umplut de fiecare dată cu ceea ce am numit „străinul”, care era „demascat”, izolat și aruncat mulțimii: Evreul, burghezul sau dușmanul de clasă, străinul pur și simplu, sub Ceaușescu, sau acel „străin” care se remarcase prin calități morale și profesionale excepționale, „jignind” bunul-simț al maselor care nu aveau decât un singur loc pentru excepționalitate; și acel loc era ocupat mereu de aceeași persoană, ce devenea iute o Figură și apoi o fantasmă rigidă, ubicuă și aproape nemuritoare. (În ce mă privește, am
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Cezar Ivănescu raportându-l în permanență la aceștia. Există, cu siguranță, ceva care îi leagă pe toți laolaltă și anume "drama ființei românești supusă "terorii istoriei" care le-a traversat destinele, tuspatru fiind, cum bine zice Theodor Codreanu, niște "arhei jigniți"". Pare să existe o damnare națională (românească, adică) este de părere Theodor Codreanu, pe urmele lui Mircea Eliade, C. Noica și ale altora -, pusă sub semnul modificării imposibile a raporturilor dintre constituenții "triadei zodiacale a românismului". Concret, trăim, ca popor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
spiritual", cum se recunoaște. El, personal, nefiind capabil de violență, rămâne să-i îndemne pe alții la asemenea terapie contra neamului românesc: "Numai violența, numai sângele mai pot trezi acest popor de grobieni din enorma-i nesimțire. Mă simt personal jignit de prostia bășcălioasă, de acreala invidioasă, de stridența țoapă a acestei populații ignare. (...) Privit la raze X, trupul poporului român abia dacă este o umbră: el nu are cheag, radiografia plaiului mioritic este ca a fecalei: o umbră fără schelet
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mult, un rege barbar căruia ar fi cu neputință să-i dai de soție o prințesă imperială, Liutprand izbucnește furios: "Noi ceilalți, lomgobarzi, saxoni, franci, lotharingi, bavarezi, suevi, burgunzi, îi disprețuim pe romani în așa măsură încît, pentru a-i jigni pe dușmani, îi numim romani, căci acest nume cuprinde toate relele de pe pămînt". Divorț politic, deci, dar, din ce în ce mai evident, și divorț religios. Neînțelegerile asupra interpretării textelor sfinte și diferențele de ritual îi despărțeau de multă vreme pe orientali de occidentali
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Centrul universitar. Și au început primele asperități. Venise arogant, de pe o poziție de superior, că el are un CV impresionant, și am avut atunci tăria de a-l înfrunta în câteva ședințe ale biroului. Începea să urle, incoerent, se înroșea, jignea. Stăpânind arta delațiunii, a făcut declarații scrise și verbale la partid. Lumea îl știa ca pe un personaj sinistru al Centrului universitar, motiv pentru care îl îndepărtase, dar nu total. Emilian Bujor l-a reintrodus în joc, au devenit prieteni
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
mi se pare o examinare de mare subtilitate, făcută de magistru discipolului său, pentru a-i putea surprinde spiritul de observație, orientarea în mediu și mai ales acumulările reale pe care le-a realizat. A făcut toate acestea fără a jigni, fără a stârni nici cea mai mică bănuială. Dimpotrivă, elevul său s-a simțit foarte onorat că profesorul sa interesat de munca sa. E. Haeckel era un pedagog desăvârșit. Știa să-și modeleze discipolii, însă avea și cultul profesorilor săi
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
și trăsnete. Timp să-mi adun gândurile nu aveam și nici să meditez asupra frazelor din care să improvizez ceva asemănător cu un discurs cât se poate de decent. Să refuz invitația amfitrionului? Imposibil, căci asta ar fi însemnat să jignesc publicul care habar n-avea de împrejurările în care sunt invitat să iau microfonul și să vorbesc. În sfârșit, m-am ridicat în picioare și, începând cu câteva propoziții în ebraică adresate oaspetelui de onoare, am continuat într-un amestec
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
o sticlă de vodcă și m-a îmbiat să trag o dușcă sănătoasă, aceasta la ora când eu obișnuiesc să beau o cafea cu lapte. Am refuzat cât am refuzat, dar până la urmă m-am dat pe brazdă, ca să nu jignesc sensibilitatea simpaticului meu vecin. Ajunși la Moscova însoțiți de un ghid "Inturist", societatea oficială de turism care a organizat excursia, am fost cazați în hotelul "Inturist" situat pe Aleea Gorki, colț cu Piața Roșie. Alături de ghidul permanent venit cu noi
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
atrag atenția. Pe atunci chestiile astea cu gazul și apa nu erau încă și prețul era de 2 $/m². Deci, dacă nu l-ai "servit", riscînd libertatea ta, l-ai păgubit de 800 $. Merita oare baba, pardon, doamna, să mă jignească în asemenea măsură, pe nedrept, pentru 800 $? Evident că nu! Mă simt revoltat de-a binelea. Umbrela umblă nervoasă prin aer, descriind traiectorii care, cu siguranță, ar fi intersectat spatele babei, adică doamnei, dacă ar mai fi fost lîngă mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
nu? Am vrut să răspund la salut, atîta. Păi, mai spune o dată. Hai, spune! Cubanezul se uită disperat la Mioara și cum aceasta are de lucru cu preparatul cafelei, se sperie și mai tare. Doamnă, eu n-am vrut să jignesc pe nimeni, aș vrea să plec... Dar te rog, mai spune o dată. Ai mai puține vibrații cînd pronunți "s" de la sfîrșitul cuvîntului. Mioara intervine ca să liniștească omul. Veronica studiază diverse feluri de pronunție a literei "s". Aa! Omul profită de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și, pe deasupra, greșit, a nu acorda atenție greutății cuvintelor, a spune orice despre oricine, a vorbi pentru a provoca furie sau durere sunt tot atâtea feluri de a introduce, în mediul în care te manifești, o primejdioasă otravă. Strici bunul-gust, jignești buna-cuviință, tulburi ordinea firească a lucrurilor și deformezi sufletele. Exigența unei bune utilizări a limbii se adresează mai ales oamenilor și instituțiilor pentru care vorbirea e o profesiune: presa în toate variantele ei, școala pe toate nivelele ei, scriitorii și
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
acesta trebuie să se înțeleagă întotdeauna la această alegere cu principele, puterea și demnitatea acestuia îi acordau dreptul de a numi un astfel de stareț, fără ca arhiepiscopul să fi putut refuza vreodată să-l accepte, ci, dimpotrivă, l-ar fi jignit. Oricum, principii din Moldova, care-și obțin tronul și întreținerea lor pe bani, privesc această alegere drept ceva neînsemnat și sunt obișnuiți să nu-i acorde atenție, lăsând-o în seama bunului plac al arhiepiscopului. Cum însă acest arhiepiscop este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
conducă spiritele și să impună însăși protecția sa sigură actualmente. O protecție a Rusiei pe care nu este capabil să o respingă, după manifestările sale și purtarea sa, nici un popor și cu atât mai puțin unul ortodox și o națiune jignită în drepturile sale, care pe lângă aceasta este vecinul său și este atât de interesată de aceasta. Războiul cu Polonia din anul 1768 avea drept pretexte fundamentale nu numai bunăstarea străină, dreptul dizidenților, libertatea de conștiință religioasă a popoarelor; însă chestiunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
masă. Gând la gând cu bucurie, zic eu, că tot mă scoate din sărite cu Întreruperile În discursurile mele; voi profita astfel În totalitate de cele trei minute, mai ales că am muncit mult Întru documentare. À propos: mă simt jignit de-al binelea de vorba aia a voastră cu pisica care se uită În calendar; de fapt, noi suntem extraordinar de curioase; și nu degeaba stau eu tolănit sub veioză când pe Cristi Îl apucă cititul ori scrisul... Mărturisesc că
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]