23,636 matches
-
de a suprima opoziția în interesul armoniei grupului. Forsyth îl preia la rândul său pe Janis, spunând că „se referă la modul de gândire al persoanelor profund implicate într-un grup înalt coeziv (...) definind deteriorarea eficienței mentale, testării realității și judecării morale care rezultă din presiunea din interiorul grupului” (Forsyth, 1983, p. 341). În practică, putem deosebi câteva simptome ale gândirii de grup: - iluzia invulnerabilității, caracterizată de un optimism excesiv; - raționalizarea, în sensul petrecerii unui timp excesiv în a explica și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de profesorii Victor Slăvescu și Ion Veverca, ambii economiști, Ion Veverca fiind cel care îi atribuie lui Nicolae Suțu titulatura de "întâiul economist ideolog din România", încă din 1936. Abia editarea și reeditarea, după caz, a acestei opere ar permite judecarea în cunoștință de cauză a contradicțiilor iremediabile dintre relațiile domnilor pământeni și fanarioți, abilitatea în mișcări a lui Nicolae Suțu, înscrierea cu toată ființa sa în viața Moldovei, ca țară de adopțiune prin căsătorie, ca om al progresului, orientând învățământul
Seducția manuscriselor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14974_a_16299]
-
este vorba de o ființă umană. Acest portret simbolic al lui Antiochos al IV‑lea devine portretul Anticristului la Părinți Bisericii. În continuare, versetele 9‑13 descriu adunarea unui tribunal ceresc în jurul Celui vechi de zile, tribunal căruia îi revine judecarea celei de‑a patra fiare: „Eu mă uitam mereu, din pricina vorbelor mari pe care acel corn le grăia. Am privit până când fiara a fost omorâtă și trupul ei nimicit și dat focului” (v. 11). Acest scenariu va fi reluat în
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cel mai frecvent invocat sau comentat de Părinții Bisericii, în legătură cu evenimentele sau personajele eshatologice. Ne vom opri în lucrarea de față asupra următoarelor capitole, analizate și de Lietaert Peerbolte: 11, „cei doi martori eshatologici”; 12-13, „balaurul, cele două fiare”; 17, „judecarea cetății Babilonului”; 19,11‑20 (este curios faptul că Fausto Sbaffoni reproduce și comentează succint doar capitolul 13). Din punct de vedere formal, Apocalipsa lui Ioan se prezintă ca o epistolă adresată câtorva Biserici din Asia Mică. Cu toate acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
diavolești” (16,13‑14), care adună „împărații lumii întregi” (16,14) pentru confruntarea decisivă a „zilei celei mari a lui Dumnezeu” în locul numit Armaghedon. Lupta este descrisă în capitolul 19,19‑21, după episodul, deosebit de important pentru lucrarea noastră, al judecării și condamnării „desfrânatei celei mari”, cetatea Babilonului (cap. 17-18). Oștirea îngerilor condusă de Cuvântul lui Dumnezeu spulberă oștirea celor trei personaje malefice. Fiara din mare și profetul mincinos sunt prinși și aruncați de vii în „iezerul de foc și de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
pseudocreștini, Iustin cade în extrema opusă. Viziunea referitoare la a doua parusie (respinsă politicos, dar ferm de Trifon) este întemeiată pe un amplu citat din Cartea lui Daniel 7,9‑28, în care figurează următoarele motive: Cel Vechi de zile; judecarea și condamnarea celor patru fiare închipuind tot atâtea imperii; coborârea din cer a Fiului Omului; explicarea vedeniei celor patru fiare; învestirea cu putere a „poporului Celui Preaînalt” (DT, 31). În opinia lui Iustin, nu există nici o îndoială, parusia triumfală a
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
2 și 7) din Daniel; 29‑33 paranteză teoretică: despre primejdia de a revela ceea ce profeții au transmis în chip ascuns; o parte dintre profeții s‑au împlinit deja; prin urmare și celelalte se vor împlini cu siguranță; 34‑42 Judecarea Babilonului/Romei (Is. 47,1‑15; Apoc. 17-18); 43‑47 cel de‑al doilea punct menționat în prÒqesij: împrejurările apariției Anticristului; activitatea celor doi martori; uciderea lor de către Anticrist; 48‑50 numele Anticristului (Apoc. 13,11‑18); semnificația numărului 666
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de alte neamuri. Părăsită va fi fiica Sionului, asemenea cortului din vie, asemenea colibei celui ce păzește țarina, asemenea cetății împresurate”; b) Cartea lui Daniel, așa cum am văzut, referitor la destinul imperiilor babilonian, pers și grec (32, 1‑2). În legătură cu judecarea și pedepsirea Romei, Hipolit citează trei lungi fragmente: primul (De Christo... 34‑35) face parte din profeția lui Isaia (47,1‑15), celelalte două (De Christo... 36‑42), din Apocalipsă (17,1‑18.24). El citează aceste texte, fără să
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ai poporului sfânt. Această confruntare umană constituie preludiul Judecății universale. Soarele, stelele, fulgerele, tunetele, toate fenomenele dezlănțuite vor participa la pedepsirea necredincioșilor. Creștinii, atât cei vii, cât și cei morți, vor fi ridicați pe norii cerului, de unde vor asista la judecarea celorlalți. Calamitățile eshatologice vor dura șapte luni. Singur, poporul celor drepți va continua să trăiască pe pământul înnoit (vv. 989‑1038). Comentariu Fragmentul este de o mare bogăție. Un comentariu exhaustiv ar trebui să se desfășoare în cel puțin patru
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
restrâns al „istoriei” Anticristului. Episoade esențiale, cum ar fi apariția celor doi martori (Enoh și Ilie); cele două fiare, simboluri ale Anticristului și ale „scutierului” său; cifra 666 și numele Anticristului; tribul lui Dan, tăiat de pe lista celor douăsprezece triburi; judecarea Desfrânatei celei Mari, împărăția de o mie de ani (millenium) și mai ales confruntarea decisivă dintre Isus și diavol, în care cel din urmă este învins, toate acestea dispar dintr‑o singură mișcare, în cazul predicatorului nostru. Biografia monstrului eshatologic
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
afară de poartă”, „iar au abătut de ș-au tăiat boiarii, câți au mai rămas”), emițând despre faptele lor sau observații generale (judecata dihotomică: fapta bună - fapta rea), sau constatări cu privire la caracterul suprimării - dacă a fost, adică, pedeapsă, succedaneu al unei judecări (înaintea unui juriu amplu ce-i cuprindea pe boierii din Divan și pe mai marii clerului), ori crimă, dacă a reprezentat un act făcut „pe/ cu pravilă” (legea - „lege direaptă”, „lege și dreptate” [”fără de lege și fără dreptate” - constata un
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o declară, însă, proprietară peste bunurile tatălui ei - la 26 august 1474 - pe Marușca (și pe nepotul ei, Mihno). Judecau - cum ziceam - și boierii, căci Domnii practicau adesea ceea ce Nicolae Iorga a numit „administrarea prin delegație”, încredințând anumite pricini spre judecare dregătorilor (în funcție sau depuși din rang) sau ierarhilor Bisericii. Văduvele - din cauza caracterului „pricinilor” în care erau amestecate (unele foarte grave cum a fost acuzația de crimă adusă jupânesei Marica [Maria din Albești], învinuire cu care boieroaica a încercat să
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
arăta, la 15 mai 1741, Grigore al II-lea Ghica, Voievodul Moldovei, marelui vornic Constantin Ruset, precizându-i că strângerea lor intră în atribuțiile vornicilor din Bârlad și din ținuturile Tutova, Tecuci, Putna, Covurlui, Fălciu) și modul lor de colectare (judecarea fiind de competența oamenilor Bisericii). între agenții deraierilor (definiți pe „tagme”) se aflau, cu siguranță, și văduvele, de vreme ce o instrucție domnească din anul 1741 îi cerea vornicului „gospojdi și omului său, pre care-l va trimite în ținutul Vasluiului, să
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de medelnicerul Costandin”), iar completul de judecată a hotărât ca „pârâtul” să-i dea [reclamantei] taleri 30 pentru căutarea boalei ce au cheltuit de la dânsa...”. Avem de-a face de această dată cu o sentință (avusese loc o a doua judecare) care nu o mulțumește pe reclamantă și urmează apelul către Vodă: „[...] și neodihnindu-se pe acea judecată care să nu rămâe păgubașă de acei taleri 60, ci să-și afle dreptatea de la măriia ta, după a cărui jalbă ne poruncești
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
București, 1981, p. 31. 388. Condica Mavrocordat, ediție de C. Istrati, vol. III, Iași, 1987, nr. 1278, p. 13. 389.Vezi Acte judiciare din țara Românească, pp. 813-814, doc. nr. 759. 390. Vezi Șt. Gr. Berechet, „Dreptul vechilor noștri ierarhi la judecarea mirenilor”, în închinare înalt prea Sfințitului Patriarh Miron cu prilejul împlinirii vârstei de 70 de ani, București, 1938, p. 749. 391. în Călători străini..., vol. VII, p. 54. 392. Vezi Arhid. Prof. dr. Ioan N. Floca, Canoanele Bisericii Ortodoxe. Note
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
individului care trebuie să-și răspundă lui Însuși referitor la propriile sale acțiuni, idei și intenții. Conștiința morală nu acționează singură. Ea este completată de gândirea reflexivă care, formulând faptele, le definește, caracterizează și cataloghează, oferindu-le În final, spre judecare, conștiinței. Aceste aspecte ies la iveală mai ales În cazul complexelor ideo-afective. Vinovăția, resimțită ca o abatere de la normele morale ale conștiinței, este formulată În termenii cei mai exacți de către gândirea reflexivă. În cazul acesta conștiința morală este cea care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cupluri mitologice. Orfeu și Euridice, Făt Frumos și Ileana Cosânzeana. Semnificația morală a modelelor psihobiografice Am prezentat tipurile psihomorale umane și modelele psihobiografice care le corespund acestora. Vom analiza În continuare semnificația morală a acestor tipuri. Se impune o precizare. Judecarea tipurilor morale umane sau biografice trebuie raportată la relațiile existente Între eul personal și supraeul moral, pe de o parte, iar pe de altă parte, la inconștientul pulsional primar. Fiecare tip de persoană și modelul psihobiografic care-i corespunde este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de apoi este așteptată cu neliniște și fior. Ce voi răspunde În fața conștiinței supreme? Quid sum miser tunc dicturus?, este tensionata interogație care cuprinde În ea Întreaga panoramă a vieții trăite, este așteptarea răspunsului final, care nu este altceva decât judecarea destinului personal. Efectele Judecății de apoi. Judecata de apoi este un bilanț moral al existenței persoanei umane. Dincolo de aspectul mitic, ea vine dintr-o grijă, o permanentă preocupare a sinelui de el Însuși, fiind de fapt o elaborare așteptată a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
fost găzduit în „unu”. La sesizarea făcută Procuraturii de N. Iorga, căruia, în chip provocator, i se trimisese un exemplar, tinerii redactori sunt arestați și închiși la Văcărești, învinuiți de publicarea unor texte pornografice. Sunt eliberați după zece zile, iar judecarea lor se va amâna până când survine o amnistiere a faptei. Episodul îl va marca pe S.P., care nu va mai publica nimic în anii următori, dedicându-se total studiilor universitare, începute cu o întârziere de un an, la Politehnica din
SESTO PALS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289648_a_290977]
-
temă a1) Oportunitatea alegerii temei (motivația). a2) Capacitatea de formulare a obiectivelor educaționale a3) Stabilirea planului de desfășurare a dezbaterii b) Pregătirea profesorului pentru oră b1) Documentarea (surse, modalități). b2) Prelucrarea datelor (ordine logică, conectată la datele științei și culturii, judecarea critică, personală a lor, evitarea caracterului didacticist, moralizator) b3) Material didactic folosit c) Logica desfășurării activității și strategiile utilizate: c1) Oportunitatea manierei de desfășurare în raport cu tema și vârsta (introducerea unor elemente de noutate în desfășurarea activității educative). c2) Mediul educațional
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
atractivă, maturizându-se elevul, începe sa folosească calculatorul să creeze propriile produse soft. -Dezvoltarea unei gândiri logice. Descompunerea unei teme în etape de elaborare organizate secvențial, organizarea logică a raționamentului reprezintă demersuri cognitive ce aduc câștig în profunzimea și rapiditatea judecării unei probleme. -Simularea pe ecran a unor fenomene și procese, altfel costisitor de reprodus în laborator, ajută la înțelegerea acestora. -Optimizarea randamentului predării prin exemplificări multiple -Formarea intelectuală a tinerei generații prin autoeducație -Elevul învață în ritm propriu, fără emoții
ERA COMPUTERULUI ŞI EDUCAŢIA DE CALITATE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vasiliu Violeta Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_904]
-
apreciere și autoapreciere; să progreseze cunoașterea rezultatelor îl va stimula, îi va oferi premisele unei organizări mai eficiente a propriei activități; chiar dacă insuccesul supară, dacă este conștientizat drept corect și obiectiv, el poate înlătura nereușita. Evaluarea trebuie proiectată cu scopul judecării stadiului de dezvoltare a achizițiilor individului, fiind o parte componentă a procesului de învățare, chiar dacă este realizată de altcineva decât cel care este implicat în procesul de predare - învățare. Nu trebuie generalizate datele obținute în urma aplicării unei probe nestandardizate pentru că
ELEMENTE DE DEONTOLOGIE A EVALUĂRII ÎN CONTEXTUL CREŞTERII CALITĂŢII ACTULUI EDUCAŢIONAL. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Viorica Timofte () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_905]
-
Rezolvarea problemelor elevilor, implicarea în găsirea unor soluții; Sprijinirea, încurajarea părinților pentru a schimba atitudinea negativă a elevului. Factori care blochează comunicarea Utilizarea unui limbaj neaccesibil părinților; Evidențierea doar a aspectelor negative ale comportamentului elevului; Alegerea de teme neadecvate lectoratului; Judecarea, ridiculizarea, moralizarea părinților; Atitudine pasivă a învățătorului/dirigintelui; Transmiterea unui volum mare de informații; Oferirea sfatului necerut. Timpul liber și familia Unii părinți consideră că este suficient să asigure copilului hrana, îmbrăcămintea, încălțămintea și supravegherea pregătirii temelor. Cei mai mulți cred că
FAMILIA ŞI ŞCOALA FACTORI DETERMINANŢI ÎN FORMAREA COPILULUI PENTRU VIAŢĂ. In: Arta de a fi părinte by Mariana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1408]
-
dând semnificație actelor sale de comportament. Prin toate acestea, reprezentarea Își evocă funcția sa complexă de cunoaștere a realității, de comunicare socială, de ghidare comportamentală (de filtrare a realității și prin anticipare, de determinare a tipului de acțiune comportamentală), de judecare, a posteriori, a comportamentului, precum și o funcție euristică, de progres comportamental. Într-adevăr, reprezentările se incorporeză În scheme mintale și În modele de comportament adaptat sau deviant. Răspunsul la oricare act comportamental este o reconstrucție prin reprezentare a realității, răspuns
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
stări mintale prin intenționalitate (fiind versiunea subiectivă a lor), prin capacitate de ajustare la situații, de anticipare a rezultatelor și prin aptitudinea de evaluare a rezultatelor comportamentului. Având rol de metacogniție, ele depășesc astfel discernământul. Prin faptul că reprezentarea cumulează judecarea unei acțiuni cu adaptarea comportamentului la circumstanțe, devine mai util a afirma expertal dacă o persoană a avut sau nu reprezentarea conținutului și consecințelor faptelor sale de comportament, decât dacă a avut sau nu discernământul acestor fapte. Cu alte cuvinte
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]