4,936 matches
-
essentia. Albertus Magnus îl citează de sute de ori"10. O altă persoană care trebuie amintită este Ibn Rušhd (Averroes) filosof prin intermediul căruia școala arabă de filosofie se mută în Spania la Cordoba. Acesta a fost om de știință, filosof, jurist și prin complexitatea personalității sale a rămas ca una dintre influențele principale ale filosofiei arabe în spațiul european. Interesant este că dincolo de filosofii arabi prin intermediul acestei culturi a pătruns în Europa și cultura ebraică. Chiar dacă evreii au fost mult timp
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
specific civilizației apusene, îndeosebi mediteraneene, și apoi șeful de partid parlamentar, din contextul, de asemenea prin excelență apusean, al statului de drept" (M.W.). Statul constituțional sau statul de drept (cum s-a generalizat în prezent) se definește în opinia juristului austriac Hans Kelsen, ca structură a unei ordini juridice și piramidale în care normele se articulează într-un tot organic prin intermediul constituției, legislației și regulamentelor, asigurînd drepturile și libertățile individului - o structură și o construcție care se dorește și în
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
poziției de partid majoritar etc. Pe scara istoriei, funcționarii politici au fost recrutați din diverse pături ale populației, pînă în contemporaneitate cînd de o importanță capitală pentru întreaga structură politică, proprie Occidentului, cu osebire Europei continentale, au fost și sînt juriștii de formație universitară. Și analistul politic motivează această preponderență: Imensa influență a dreptului roman, ajustat de statul birocratic al perioadei romane tîrzii, s-a manifestat atît de pregnant datorită faptului că pretutindeni revoluționarea sistemului politic în sensul dezvoltării statului rațional
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
analistul politic motivează această preponderență: Imensa influență a dreptului roman, ajustat de statul birocratic al perioadei romane tîrzii, s-a manifestat atît de pregnant datorită faptului că pretutindeni revoluționarea sistemului politic în sensul dezvoltării statului rațional a fost făcută de juriștii cu școală. Chiar și în Anglia, deși acolo marile corporații naționale de juriști au frînat preluarea dreptului roman". O trecere în revistă a profesiilor deputaților aleși după una și aceeași lege electorală, în Convenția din timpul Revoluției franceze de la 1789
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
birocratic al perioadei romane tîrzii, s-a manifestat atît de pregnant datorită faptului că pretutindeni revoluționarea sistemului politic în sensul dezvoltării statului rațional a fost făcută de juriștii cu școală. Chiar și în Anglia, deși acolo marile corporații naționale de juriști au frînat preluarea dreptului roman". O trecere în revistă a profesiilor deputaților aleși după una și aceeași lege electorală, în Convenția din timpul Revoluției franceze de la 1789, ni se relevă prezența unui singur proletar, cîțiva întreprinzători și un corpus masiv
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
frînat preluarea dreptului roman". O trecere în revistă a profesiilor deputaților aleși după una și aceeași lege electorală, în Convenția din timpul Revoluției franceze de la 1789, ni se relevă prezența unui singur proletar, cîțiva întreprinzători și un corpus masiv de juriști de toate nuanțele. Cum remarcă, în marginea aforismului, Max Weber, avocatul modern și democrația modernă sînt de atunci două lucruri inseparabile. Situație ușor de explicat: "Mecanismul politicii practicate de partide este, de fapt, un mecanism al intereselor. Iar apărarea eficientă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
fost înhumat la cimitirul Eternitatea din Iași. CARASEVICI, IGOR (1918-1993) MAGISTRAT Printre absolvenții Liceului de băieți „Regele Carol al II-lea” din orașul Bolgrad, Igor Carasevici a fost cel care a optat pentru profesiunea de om al legii, adică de jurist. După absolvirea Facultății de Drept, până în anul 1950 a fost cadru didactic la școli ieșene prestigioase - Liceul Național „Mihail Sadoveanu”, Școala Pedagogică de băieți, Școala Normală „Vasile Lupu” și Liceul Comercial de băieți. Din anul 1950 până la pensionare, în anul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
activității sale prodigioase. În acest cadru, prin munca sa neobosită a contribuit la ridicarea învățământului și științelor matematice, la modernizarea școlii naționale de geometrie. Gheorghe Gheorghiev s-a născut la 27 iunie 1907 în orașul Bolgrad, județul Izmail. Este fiul juristului Panait și profesoarei Maria Gheorghiev. Ca formație profesională, ca om de știință și savant aparține națiunii române, al cărei fiu devotat a fost pe parcursul întregii sale vieți. A fost un onest continuator al tradiției moștenite de la ctitorii liceului bolgrădean
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Constantin Stere a fost unul din cei mai remarcabili oameni de cultură și personalități din viața politică a României de la sfârșitul secolului al XIX-lea și din primele decenii ale secolului al XX-lea. Personalitate deosebit de complexă, cu activitate multilaterală - jurist, profesor, ideolog, gazetar, scriitor și om politic - Constantin Stere s-a situat pe linia unei tradiții vechi și nezdruncinate, a intelectualului angajat. Timp de aproape un sfert de veac cât a activat în Iași (1892-1916), C. Stere sa definit ca
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
și publicat o Cronologie raționată a istoriei universale, aducând un suflu nou În abordarea domeniului. Semnificativ pentru Xenopol e orizontul vast În care și-a Înscris de la Început strădaniile cărturărești, istoricul fiind acompaniat mereu de filozof și mai ales de jurist, după exemplul maiorescian, Însă având sub ochi și Îndemnul lui Joseph Ortolan: „tout jurisconsulte doît être historien et tout historien doît être jurisconsulte“. Dacă istoria Îi Înlesnea o Înțelegere evolutivă, diacronică, a lumii, dreptul Îi asigura o „lectură“ mai bună
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
a frumosului, a adevărului. El Însuși, istoricul, literatul, gânditorul A.D. Xenopol, om al cetății sale, a știut să se dăruie cu asupra de măsură, sporind acea sferă sub multiple forme. A făcut-o mai ales ca istoric, dar și ca jurist, ca scriitor, ca filozof, ca pedagog, ultima ipostază constituind o dimensiune permanentă a activității sale. După opinia lui Xenopol, „În afară de dobândirea cunoștințelor, profesorii trebuie să caute a Întări pe cât se poate iubirea Întregului, nelăsându-i niciodată la o parte din
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
în total, 84 de străini 3. Constantin C. Angelescu făcea în articolul său câteva precizări relative la cariera unora dintre românii ce deveniseră doctori în drept la Universitatea Liberă din Bruxelles în anii 1871-1884. În opinia sa erau remarcabili doar juriștii Mihail Dimitrie Cornea (1844-1901), avocat de răsunet în epoca la Baroul Iași (fondase în urbea natală o casă de avocatură împreună cu A.D. Xenopol), dar cu deosebire în București (din 1872), unde i se ridică și o statuie (prin 1865 își
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
acord cu afirmația înaintașului nostru că personajele studiului de față nu au avut prea mare notorietate în epoca lor. Așadar, am readus în discuție oameni politici de prim rang de pe scena publică românească precum Vasile Conta (cunoscut și ca filosof, jurist, om politic, ministru etc.), Alexandru C. Cuza (deopotrivă profesor de economie la Universitatea din Iași și membru titular al Academiei Române), primarul Bucureștilor, Emanuel Protopopescu- Pake, ministrul liberal Ștefan Șendrea ori cei conservatori Dimitrie Nenițescu și Alexandru Bădărău. De asemenea, am
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
la Universitatea Liberă, pentru a vedea în ce măsură specializările și diplomele obținute i-au ajutat în cariera profesională sau în succesul public. Printre diplomații de la Bruxelles s-au numărat oameni politici de prim rang, precum Vasile Conta (cunoscut și ca filosof, jurist, om politic, ministru etc.), Alexandru C. Cuza (profesor de economie la Universitatea din Iași și membru titular al Academiei Române), primarul Bucureștilor, Emanuel Protopopescu-Pake, ministrul liberal Ștefan Șendrea ori cei conservatori Dimitrie Nenițescu și Alexandru Bădărău. Pe langă personalitățile scenei politice
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
scriitorii făuritori de idei24. Notorietatea este pentru aceștia opțională, drumul spre viața publică sau alternativa mediului specializat fiind valide în aceeași măsură. Colportarea ideilor emise de intelectuali în societate introduce în scenă categoria consumatorilor de idei - intelighenția (profesori, jurnaliști, politicieni, juriști) - care poate include intelectuali, fără a se limita însă la aceștia 25. Interfeței dintre intelectualitate și societate îi revine astfel un rol major. Fără aportul intelighenției, creația intelectuală și-ar nivela mult mai dificil traseul spre marele public. Pe de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
numărului profesioniștilor, în strânsă legătură cu dezvoltarea instituțiilor superioare de învățământ din țară. Analizând datele dintr-un eșantion propus de cercetătoarea Elena Siupiur pentru secolele XVII, XVIII și XIX32, se observă evoluția spectaculoasă a câtorva profesii intelectuale (profesori, filologi, scriitori, juriști), în concordanță cu creșterea gradului de alfabetizare, dar și cu dezvoltarea instituțională a culturii. Firește, alte profesii tind să dispară (diac, uricar, grămătic, copist), în timp ce anumite ocupații abia se conturează în secolul XIX (ziariști, actori, arhitecți). În tot acest ansamblu
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Scriitori 1.5% 0.8% 13.1% Copiști 8.8% 32.5% 0.4% Diac, uricar, grămătic 60.8% 5.1% 0.0% Patroni cult., ctitori, prefațatori 14.5% 6.0% 13.6% Ziariști 0.0% 0.2% 12.7% Juriști 1.5% 1.2% 22.8% Medici 1.5% 0.4% 20.1% Arhitecți 0.0% 0.0% 0.6% Actori 0.0% 0.0% 4.5% Sursa: Elena Siupiur, Viața intelectuală...., p. 238. În România începutului de secol XX
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
instituțiile publice (cei mai mulți deținători de diplome universitare sunt practicanții profesiilor liberale), apreciem că totuși categoria dascălilor s-ar situa pe prima poziție (25%). Învățământul este urmat de domeniul justiției (18%), specializare ce cuprinde cei mai mulți liber profesioniști. În consecință, profesorii și juriștii apar în deceniile interbelice ca ramuri intelectuale reprezentative. Și armata se înscrie cu un procent important, de 14%, dar nu putem afirma că în cadrul acestei ramuri, ofițerii cu studii superioare constituie majoritatea. O pondere de 8% o deține personalul medical
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
stârnit nenumărate dispute și măsuri discriminatorii, culminând cu excluderi ale evreilor din barouri, în 1938. La nivelul baroului Suceava, în perioada 1868-1873, toți cei 30 de avocați înscriși erau români 79. În schimb, în primul deceniu al secolului XX, prezența juriștilor de altă etnie începe să se facă simțită în întreaga Bucovină. În statistica sa, I. E. Torouțiu indica la 1911, pentru orașele nord-moldovenești din Bucovina, prezența a 43 de avocați români, 54 de avocați evrei și 85 de avocați aparținând altor
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
parte din categoria profesională a avocaților. Implicarea lor în problemele socio-politice ale zonei se reflectă în prezența constantă a acestora în funcții administrative de conducere sau ca reprezentanți în cadrul celor două camere ale Parlamentului. Pe lângă aceasta, remarcabilă este și aplecarea juriștilor către cultură, mulți dintre ei publicând lucrări sau articole în presa literară. Vladimir Șardin constituie unul dintre exemplele cele mai grăitoare. Avocat renumit pentru profesionalismul său, Șardin se distinge și prin preocupările legate de zona de origine, transpuse în volumul
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în peisajul nord-moldovenesc: Freamătul literar, publicație creată prin eforturile profesorilor de la Liceul Lațcu Vodă din Siret: George Cârstean, Gheorghe Dușceac, Iordache Grigorovici, Gheorghe Băițan, sub îndrumarea directorului Nicodim Ițcuș. Alături de aceștia, din redacție mai fac parte absolvenți ai liceului siretean, juristul Aurel Fortuna, I. Șt. Băncescu, Octav Băncescu. Revista își declară programul abia în numerele 2-3, mizând pe evidențierea contribuției provinciei la cultura națională și respingând, în același timp, modelele literar-culturale impuse de capitală. Detașându-se de orice implicări de factură
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
sucevean, dar și la revistele Crainicul cetății, Viața Bucovinei. Este autor al unor traduceri din greacă și latină, publică corespondența lui Mathias Friedwagner către Alexandru Voevidca și lucrarea istoricului german Wilhelm Schmidt, Suczawa's historische Denkwurdigkeiten. 9. Emil Biedrzycki (1890-1975), jurist, istoric, filolog, licențiat în drept și litere la Cernăuți și Viena, va preda la Lvov un curs de Istoria literaturii și culturii românești, contribuind în 1928 la fondarea Ligii de prietenie polonezo-română. Publică articole despre România și Polonia, traduce lucrări
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
noi, Povestiri ș.a. 33. Valerian Dung-Opaiț (1881-1965), animator cultural, culege folclor de pe front pe care îl publică în volumul Vătăjelul sau urări ținute la nunțile țărănești din Bucovina. Este editor la revistele Arcașul, Sentinela română, Tricolorul. 34. Corneliu Gheorghian (1871-1940), jurist, consilier la Înalta Curte de la Viena, contribuie activ la organizarea Muzeului Bucovinei și publică articole juridice și cronici de artă în Făt-Frumos și Junimea literară. 35. Rudolf Gassauer (1885-1952), istoric, licențiat la Viena, profesor la liceul Ștefan cel Mare din
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
rolul marcant al acestei categorii în viața intelectuală a provinciei. 21 dintre cele 121 de nume figurează ca scriitori sau publiciști, activitatea acestora dedicându-se în exclusivitate condeiului. Alături de aceștia, au lăsat posterității pagini scrise sau creații artistice și medici, juriști, militari, preoți, și artiști. Fig.1. Profesii de bază ale producătorilor culturali Producția intelectuală din provincie se cantonează însă mai ales în mediul presei literare sau de opinie. Chiar dacă cei mai mulți creatori abordează și domeniul traducerilor, al folclorului sau al științei
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
religia oficială a imperiului roman. Nici un text al iudeo-creștinilor nu suflă o vorbă despre mitraism că ar fi erezie sau religia oficială a imperiului roman cînd ei ca niște scapeți se mai-muțărea că erau crăcănați pînă peste marginile pămîntului. Ca jurist de profesie, în Apologeticum Tertulian reproșează conducerii iudeo-creștinilor din Roma și Cartagina faptul că acceptă situația juridică a ilegalității lor în raport cu celelalte culte publice din imperiu. Prea multă minciună trebuie să înghițim din partea acestor gunoaie, adică un cult care nu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]