4,083 matches
-
acuzat. În tot cazul o asemenea suprapunere este în mod special importantă pentra a fi evidențiată atunci când se examinează prezența acestui gen în primele trei sferturi ale secolului al XX-lea, până la noul jurnalism al anilor '60 și '70. Atunci când jurnalismul literar narativ a intrat într-un fel de reflux, mai ales în primul deceniu, în anii douăzeci și mai apoi târziu la finalul anilor '40 și '50, el a supraviețuit mai ales în forma unor povestiri solide de călătorie, sportive
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în anii douăzeci și mai apoi târziu la finalul anilor '40 și '50, el a supraviețuit mai ales în forma unor povestiri solide de călătorie, sportive sau polițiste. Nu au fost făcute până acum prea multe încercări de istoricizare a jurnalismului literar narativ modern în experiența americană, și numai șase - relativ recente și concise - eforturi au făcut-o pe larg. Prima și cea mai importantă dintre propuneri a fost făcută de Connery cu cele trei perioade esențiale ale genului, prima datând
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
importantă dintre propuneri a fost făcută de Connery cu cele trei perioade esențiale ale genului, prima datând de la răscrucea secolelor al XIX-lea și al XX-lea, a doua în perioada dintre 1930 și 1940, iar a treia este noul jurnalism din anii 1960 și începutul anilor '70 (prefața xii-xxiii). Istoriografia lui Connery plasează începutul jurnalismului literar american sub o formă fundamental narativă în anul 1890, notând că acesta a apărut "parțial din nevoia culturală de a cunoaște și înțelege o
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
prima datând de la răscrucea secolelor al XIX-lea și al XX-lea, a doua în perioada dintre 1930 și 1940, iar a treia este noul jurnalism din anii 1960 și începutul anilor '70 (prefața xii-xxiii). Istoriografia lui Connery plasează începutul jurnalismului literar american sub o formă fundamental narativă în anul 1890, notând că acesta a apărut "parțial din nevoia culturală de a cunoaște și înțelege o lume care se afla în permanentă și rapidă schimbare, și din credința fermă că această
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
tipărite" (Third Way 4). Dar e nevoie de o continuare a analizei pentru a vedea de ce, așa cum sugerează Connery, "o lume care se schimbă cu rapiditate" și "credința fermă că realitatea poate fi înțeleasă prin intermediul prozei tipărite" au ca rezultat jurnalismul literar (prefața xv). Sigur că au existat mai multe perioade de schimbări rapide în istorie, dar ele nu au avut ca rezultat apariția jurnalismului literar. Mai mult, scriitorii și-au exprimat deseori credința că realitatea poate fi înțeleasă prin intermediul prozei
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
cu rapiditate" și "credința fermă că realitatea poate fi înțeleasă prin intermediul prozei tipărite" au ca rezultat jurnalismul literar (prefața xv). Sigur că au existat mai multe perioade de schimbări rapide în istorie, dar ele nu au avut ca rezultat apariția jurnalismului literar. Mai mult, scriitorii și-au exprimat deseori credința că realitatea poate fi înțeleasă prin intermediul prozei scrise, cea mai veche mărturie aparținând lui Cicero care, în primul secol înainte de Cristos, era ținut la curent cu ce se întâmplă în Roma
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a descoperit ca pionier al formei. Acestea fiind spuse, încerc să reorganizez materialul și să-l conceptualizez din punct de vedere istoric prin asimilarea și în același timp prin depășirea a ceea ce Paul Many numea "înțelegerea instituționalizată biografic a istoriei jurnalismului" (561). Acesta este punctul fundamental de plecare preluat de Connery în privința jurnalismului literar narativ în anii 1890, atunci când îi analizează pe Stephen Crane 17, Lincoln Steffens 18 și Commercial Advertisers, și Hutchins Hapgood 19 cu a sa ordine "instituționalizată biografic
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
materialul și să-l conceptualizez din punct de vedere istoric prin asimilarea și în același timp prin depășirea a ceea ce Paul Many numea "înțelegerea instituționalizată biografic a istoriei jurnalismului" (561). Acesta este punctul fundamental de plecare preluat de Connery în privința jurnalismului literar narativ în anii 1890, atunci când îi analizează pe Stephen Crane 17, Lincoln Steffens 18 și Commercial Advertisers, și Hutchins Hapgood 19 cu a sa ordine "instituționalizată biografic" (A Third Way 3-20). Un al doilea motiv pentru care Connery merită
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
domenii precum cel academic, mass-media, filologie engleză sau studii de civilizație americană. Studiul de față acceptă această invitație și adoptă traseul istoric descris în mod concis de el. Dar în cele din urmă cercetarea istorică mă conduce la concluzia că jurnalismul literar narativ este un răspuns la o criză epistemologică, răsturnând sugestiile cercetării lui Connery menite să delimiteze genul prin ceea ce transmite, și nu prin modul cum transmite (prefață xiii-xiv). Eu cercetez nu numai ceea ce noi credem că știm despre lumea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și anume ce, prin care problemele și prezumțiile care nu au fost luate ca de la sine-înțelese că jurnaliștii care folosesc acest gen și cititorii lor ar observa pur și simplu lumea exterioară ca pe un artefact cultural. În tot cazul jurnalismul literar narativ a fost un curent de opinie viguros care a luat în piept multe din lucrurile considerate ca fiind general acceptate incluzînd orientările critice. În concluzie eu presupun că s-a întîmplat ceva mult mai profund și demn de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Hapgood a caracterizat ca fiind "scrisul pe viu". Un al doilea efort de istoricizare a formei îi aparține lui Paul Many în Toward a History of Literary Journalism 21. Many se apropie de gen din punctul de vedere istoriografic al jurnalismului convențional, sau prin "înțelegerea instuționalizată biografic a istoriei jurnalismului". El leagă, în mod special, nașterea acestui gen de dezvoltarea jurnalismului în America, pe durata largă a cinci perioade istorice, cea colonială, Penny Press, Populistă-Progresivă, Modernă și Contemporană (561). Două dificultăți
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
al doilea efort de istoricizare a formei îi aparține lui Paul Many în Toward a History of Literary Journalism 21. Many se apropie de gen din punctul de vedere istoriografic al jurnalismului convențional, sau prin "înțelegerea instuționalizată biografic a istoriei jurnalismului". El leagă, în mod special, nașterea acestui gen de dezvoltarea jurnalismului în America, pe durata largă a cinci perioade istorice, cea colonială, Penny Press, Populistă-Progresivă, Modernă și Contemporană (561). Două dificultăți pot fi detectate, cu toate acestea, în argumentele lui
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Many în Toward a History of Literary Journalism 21. Many se apropie de gen din punctul de vedere istoriografic al jurnalismului convențional, sau prin "înțelegerea instuționalizată biografic a istoriei jurnalismului". El leagă, în mod special, nașterea acestui gen de dezvoltarea jurnalismului în America, pe durata largă a cinci perioade istorice, cea colonială, Penny Press, Populistă-Progresivă, Modernă și Contemporană (561). Două dificultăți pot fi detectate, cu toate acestea, în argumentele lui Many. Prima atunci când sugerează că "ar fi posibil să începem descrierea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
pe durata largă a cinci perioade istorice, cea colonială, Penny Press, Populistă-Progresivă, Modernă și Contemporană (561). Două dificultăți pot fi detectate, cu toate acestea, în argumentele lui Many. Prima atunci când sugerează că "ar fi posibil să începem descrierea istorică a jurnalismului literar în această țară", legându-l de cele cinci perioade istorice, ceea ce implică prezența jurnalismului literar în fiecare din aceste perioade. Dar în dezvoltarea argumentelor el răstoarnă propria poziție și exclude primele două epoci ca fiind un timp în care
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
561). Două dificultăți pot fi detectate, cu toate acestea, în argumentele lui Many. Prima atunci când sugerează că "ar fi posibil să începem descrierea istorică a jurnalismului literar în această țară", legându-l de cele cinci perioade istorice, ceea ce implică prezența jurnalismului literar în fiecare din aceste perioade. Dar în dezvoltarea argumentelor el răstoarnă propria poziție și exclude primele două epoci ca fiind un timp în care era practicat un gen de jurnalism literar deja format pe deplin. Într-o corespondență agitată
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
-l de cele cinci perioade istorice, ceea ce implică prezența jurnalismului literar în fiecare din aceste perioade. Dar în dezvoltarea argumentelor el răstoarnă propria poziție și exclude primele două epoci ca fiind un timp în care era practicat un gen de jurnalism literar deja format pe deplin. Într-o corespondență agitată cu Connery el sugerează în loc de aceasta ca pe adevăratul început al jurnalismului literar epoca Populistă din perioada 1870-1914. (565) A doua problemă care este probabil și cea mai gravă este aceea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
răstoarnă propria poziție și exclude primele două epoci ca fiind un timp în care era practicat un gen de jurnalism literar deja format pe deplin. Într-o corespondență agitată cu Connery el sugerează în loc de aceasta ca pe adevăratul început al jurnalismului literar epoca Populistă din perioada 1870-1914. (565) A doua problemă care este probabil și cea mai gravă este aceea că atașând această istorie de cea a jurnalismului convențional a încercat să înțeleagă genul într-un mod care se potrivea schemei
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
corespondență agitată cu Connery el sugerează în loc de aceasta ca pe adevăratul început al jurnalismului literar epoca Populistă din perioada 1870-1914. (565) A doua problemă care este probabil și cea mai gravă este aceea că atașând această istorie de cea a jurnalismului convențional a încercat să înțeleagă genul într-un mod care se potrivea schemei istorice general acceptate. Așa cum remarca cu atâta finețe fizicianul Werner Heisenberg, orice punct de vedere critic determină și formulează viziunea noastră asupra lumii prin excludera altor puncte
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
este recunoscută sau acceptată suficient și aceasta din cauza modului îngust al punctului de vedere asupra temei respective (55). Consecința nefericită a punctului de vedere prea îngust adoptat de Many este aceea că el ignoră cu totul o perioadă în care jurnalismul literar narativ a fost foarte intens practicat: anii '30 și începutul anilor '40. Într-adevăr Many caracterizează jurnalismul literar ca pe o excepție mai degrabă decât ca o regulă atunci când citează exemplul lui Ernest Hemingway. Ceea ce omite însă este că
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Consecința nefericită a punctului de vedere prea îngust adoptat de Many este aceea că el ignoră cu totul o perioadă în care jurnalismul literar narativ a fost foarte intens practicat: anii '30 și începutul anilor '40. Într-adevăr Many caracterizează jurnalismul literar ca pe o excepție mai degrabă decât ca o regulă atunci când citează exemplul lui Ernest Hemingway. Ceea ce omite însă este că în timp ce Hemingway a practicat jurnalismul literar într-o perioadă de reflux în anii '20, el poate fi văzut
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
foarte intens practicat: anii '30 și începutul anilor '40. Într-adevăr Many caracterizează jurnalismul literar ca pe o excepție mai degrabă decât ca o regulă atunci când citează exemplul lui Ernest Hemingway. Ceea ce omite însă este că în timp ce Hemingway a practicat jurnalismul literar într-o perioadă de reflux în anii '20, el poate fi văzut ca un participant la o a doua eră Populist-Progresivă, care durează între 1930 și 1940 și care are reprezentanți de vază nume precum Sherwood Anderson 22, Erskin
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
1940 și care are reprezentanți de vază nume precum Sherwood Anderson 22, Erskin Caldwell 23, Edmund Wilson 24, James Agee25 și John Hersey 26. Connery se opune acestei capcane atunci când spune că forma nu trebuie analizată "nici cu schemele istoriei jurnalismului clasic și nici cu cele ale ficțiunii realiste" (prefața xv). În ultimă instanță ceea ce nu remarcă Many este că motivele politice pentru care istoria jurnalismului tradițional (la fel ca și studiile tradiționale de literatură) au exclus jurnalismul literar narativ de la
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
se opune acestei capcane atunci când spune că forma nu trebuie analizată "nici cu schemele istoriei jurnalismului clasic și nici cu cele ale ficțiunii realiste" (prefața xv). În ultimă instanță ceea ce nu remarcă Many este că motivele politice pentru care istoria jurnalismului tradițional (la fel ca și studiile tradiționale de literatură) au exclus jurnalismul literar narativ de la o evaluare academică serioasă, motive pentru care apelativul "modern" este una comună pentru curentul principal al jurnalismului și pentru beletristica practicată în acel timp, o
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
cu schemele istoriei jurnalismului clasic și nici cu cele ale ficțiunii realiste" (prefața xv). În ultimă instanță ceea ce nu remarcă Many este că motivele politice pentru care istoria jurnalismului tradițional (la fel ca și studiile tradiționale de literatură) au exclus jurnalismul literar narativ de la o evaluare academică serioasă, motive pentru care apelativul "modern" este una comună pentru curentul principal al jurnalismului și pentru beletristica practicată în acel timp, o apelație cu aer de hegemonie care marginalizează jurnalismul literar narativ. Nu mai
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Many este că motivele politice pentru care istoria jurnalismului tradițional (la fel ca și studiile tradiționale de literatură) au exclus jurnalismul literar narativ de la o evaluare academică serioasă, motive pentru care apelativul "modern" este una comună pentru curentul principal al jurnalismului și pentru beletristica practicată în acel timp, o apelație cu aer de hegemonie care marginalizează jurnalismul literar narativ. Nu mai puțin adevărat este că Many remarcă, spre lauda lui, că jurnalismul literar se dezvoltă pe falia apărută între literatură și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]