4,795 matches
-
întâmpla în jur și cu ei, că o pierduseră pe doamna Hariga. S-au întors s-o caute. Piramide de gogoșari groși, lăcuiți. Mormane de ardei și roșii, printre ochiurile cărora se zărea brațul de grea stofă neagră al țăranului. Lăzi cu mere galbene, suspecte. Pe talgerul de zinc cădeau prune vineții. O broboadă aplecată peste buchetul de morcovi. Tejghea albă, halate albe în jurul calupurilor de brânză albă : degete umede, înroșite, învelite în buburuze brânzoase. Guralivi glumeți, învârtind în jurul cântarelor mari
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Ridică ochii încețoșați. Încearcă să dea din coate, împiedicat. Tropăie din călcâiele umede. Aude trosnetul ghețarilor rupându- se, desfăcând cerul zilei. Nasul însângerat și vânăt de frig, ca la bețivi sau bufoni. Pe strada pustie trece un camion cu sticle. Lăzile se clatină, sticlele se ciocnesc la fiecare șoc. Domnul palid, cu căciula clăpăugă, își reașază, înfrigurat, fularul galben. Doi școlari încearcă să prindă o găină scăpată din curte. Cei doi domni privesc zăpada. — Glumele astea, jumătățile de măsură... reia colegul
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
cuvânt, iuțindu-și mersul și dispărând degrabă, în vreme ce Bologa, întorcîndu-se pe loc, o urmărea cu ochii aprinși. Apoi, de după cotitura care înghițise pe Ilona se auzi huruit de roți grele și în curând se ivi o căruță încărcată zdravăn cu lăzi de muniții. Apostol tocmai voia să-și urmeze calea, când, lângă vizitiu, recunoscu pe locotenentul de huzari Varga care, sosind aproape, opri căruța și nu se dădu jos. Schimbară câteva vorbe și întrebări, cîntărindu-se din ochi cu o curiozitate ciudată
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
lui Nero, plăcerea nebună a focului mușcậnd norii de pe cer. Bucuria a fost însă de scurtă durată, pentru că cineva avusese grijă să ne-o curme rapid, amintindu-ne că acolo e MILIȚIA, iar în subsolul ei se află sute de lăzi cu muniție. Am pornit nebuni către locul cu pricina, hotărậți să ne avậntăm în lupta cu flăcările. Am văzut cu tristețe cum ardeau casele colegelor noastre; unora le cunoșteam bine interiorul și ne gậndeam cu regret la statuile magnifice ale
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
-l “gậdila” uneori pe la tălpi. Nu găsisem niciodată interesanți zgậrậie-norii, îi consideram niște blesteme pentru cei nevoiti să le populeze, dar tragedia celor plecați la muncă pentru eternitate mă afectase mult. Țin minte că în ziua aceea am cumpărat o ladă cu colaci și un kilogram de lumậnări și am pomenit “în neștire” pe cei dispăruți fără vreo vină, decật aceea de a se fi născut cu aroganța că sunt americani. Impresia aceasta avea să mi-o confirme ceva mai tậrziu
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
ați stat la coadă de dimineață, aveați teancuri de bilete completate, că vreți să luați toate milioanele de euro și să trăiți ca belferii. Nu v-am Întrebat dacă intru și eu În planurile voastre, am fost discret. Măcar o ladă de Tămâioasă să dați la o adică... Da’ m-a durut, mă, m-a durut al dracului de tare absenteismul. L-am simțit cum Îmi curge prin vene, rece ca gheața. Pe voi mă bazam, dragii mei tovarăși de pahar
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
nu-i ceea ce cată. Ei caut-adevăr - găsesc minciune. Neam vine și neam trece - toți se-nșală. Eu adevăr nu cat - ci-nțelepciune. Căci mintea cea de-nțelepciune goală, Oricât de multe adevăruri știre-ar, Isvor de amărîre-i și de boală. În ladă aur oricât grămădire-ar - Cu aur nu se stinge-n veci amarul Și Pace numa-n inimă-i găsire-ar. Ușor trage prezentul la cântarul Înțelepciunii... Și ea-i fericirea. Cu-a răsăritului averi samarul Eu mi-l încarc - cu-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
regii de răsboaie e ca și un poem; Dar totuși rog divina ca depărcior rămâie De corpul meu nevrednic - nu-mi vine la cherem. {EminescuOpIV 221} Cugetători ai lumei! o împuțiți eterul Cu sisteme înnalte, puneți-l în săltar. O ladă este lumea cu vechi buclucuri - ceriul De stele și comedii vă este un hămbar. Preoți cu crucea-n frunte, visternici de mistere, Voi sunteți sarea lumei, formați inima ei. E rău numai că ziua stați pe mâncat și bere Și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mama-ți netezește fruntea albă. Ești dragă tatei și numiri o mie Îți dă Ciulei în cisme fără talpă. Fii binecuvîntată-n vecinicie, Tu, înger blond în arătare albă, Dar colo sus în colț de stradă, Aduc doi oameni parc-o ladă. O ladă nu-i - este o raclă, N-urmează nime - nici o faclă Și nici un preot - lângă templu Ei trec cu grabă făr-exemplu. Cine-a murit? - nu știe nime. E-un sinucid? - s-a stins în lume Neplâns, necunoscut și făr
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
netezește fruntea albă. Ești dragă tatei și numiri o mie Îți dă Ciulei în cisme fără talpă. Fii binecuvîntată-n vecinicie, Tu, înger blond în arătare albă, Dar colo sus în colț de stradă, Aduc doi oameni parc-o ladă. O ladă nu-i - este o raclă, N-urmează nime - nici o faclă Și nici un preot - lângă templu Ei trec cu grabă făr-exemplu. Cine-a murit? - nu știe nime. E-un sinucid? - s-a stins în lume Neplâns, necunoscut și făr să știi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
adunarea lui Israel pentru cortul mărturiei? 7. Căci nelegiuita aceea de Atalia și fiii ei au pustiit Casa lui Dumnezeu și au întrebuințat în slujba Baalilor toate lucrurile închinate Casei Domnului." 8. Atunci împăratul a poruncit să se facă o ladă, și să se pună afară la poarta Casei Domnului. 9. Și s-a dat de veste în Iuda și în Ierusalim ca să se aducă Domnului darea pusă de Moise, robul Domnului, pe Israel în pustie. 10. Toate căpeteniile și tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
de veste în Iuda și în Ierusalim ca să se aducă Domnului darea pusă de Moise, robul Domnului, pe Israel în pustie. 10. Toate căpeteniile și tot poporul s-au bucurat de lucrul acesta, și au adus și au aruncat în ladă tot ce aveau de plătit. 11. Cînd vedeau Leviții că e mult argint în ladă și că era vremea ca s-o dea în mîinile dregătorilor împăratului, venea logofătul împăratului și slujbașul marelui preot și goleau lada. Apoi o luau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
robul Domnului, pe Israel în pustie. 10. Toate căpeteniile și tot poporul s-au bucurat de lucrul acesta, și au adus și au aruncat în ladă tot ce aveau de plătit. 11. Cînd vedeau Leviții că e mult argint în ladă și că era vremea ca s-o dea în mîinile dregătorilor împăratului, venea logofătul împăratului și slujbașul marelui preot și goleau lada. Apoi o luau și o puneau iarăși la loc. Așa făceau în fiecare zi, și au strîns mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
au aruncat în ladă tot ce aveau de plătit. 11. Cînd vedeau Leviții că e mult argint în ladă și că era vremea ca s-o dea în mîinile dregătorilor împăratului, venea logofătul împăratului și slujbașul marelui preot și goleau lada. Apoi o luau și o puneau iarăși la loc. Așa făceau în fiecare zi, și au strîns mult argint. 12. Împăratul și Iehoiada îl dădeau meșterilor însărcinați cu facerea lucrării în Casa Domnului, care tocmeau cioplitori de piatră și tîmplari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
Umbra nucilor văduvă-i lumea de Dumnezeu zodii alți oameni, buni oameni 2265 Lene cu trebi 2269 Roman Priveliște politicească Astrologie 2270 după plac pe plac cotoarele chitanțelor 2275B liude pintre călărași; a rămas pe jos (liuzi // călări) 2278 o ladă * ESPRESII COMUNE a se târși a se screme a-și pișa ochii popa-belea borcănos 2279 {EminescuOpXV 112} 2284 moșul, luminos vina * ta 2285 punct de vedere-și scop Elementul nativistic 2287 Domnule M alb ca neaua 2289 Anderen, ziar, atenție
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
întîmplat acolo. În fiecare seară, tipul de care îți vorbesc, d., parcă așa îl chema, făcea o petrecere pe terasa hotelului unde locuia. Roiau gagicile ca albinele la miere. Cred că avea un blat la frontieră și aducea câte două lăzi de whisky pe săptămână, cumpăra două sute de fleici și o sută de mici, de sfârâia hotelul ăla până spre dimineață și reclamau turiștii mai mult mirosul de friptură decât zgomotul de petrecere. Da' nu-i făcea nimeni nimic tipului. Cred
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
desen), ce ar fi trebuit pusă-n mișcare de un motoraș cu elice. Cum de motoraș n-am avut bani, am plimbat o vreme nava cu mâna, zilnic, în sus și-n jos, ca pe un fier de călcat, pe lada de la studio. Apoi am inventat un perpetuum mobile: o elice din interiorul unui solenoid era rotită de curentul electric din bobină, generat de însăși elicea respectivă, cuplată la un dinam. Era genial: elicea producea curentul care rotea elicea care producea
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Emisfera stângă era mai dezvoltată decât cea dreaptă. Lobii fontali erau hipertrofiați 21. 20 N. Petrescu, 1892. 21 Dr. Alexianu și Șuțu, 1989. 104 Uitat la soare, pe fereastră, creierul s-a alterat și "a trebuit să fie aruncat în lada cu rămășițe, frunze și ingrediente..."22 22 Dr. Ion Nica, 1972 (din a cărui carte, Eminescu, structura somato-psihică, am preluat o parte din date). 105 Acesta nu este un suprarealist" "Ceci n'est pas une pipe" Rene Magritte Sânt foarte
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
geamuri. Pe gardul ei de beton erau scrise cu vopsea lozinci de fotbal și cuvinte obscene. Limbajul copiilor era și el plin de murdării, deși părinții ne învățau altceva. Pierdeam după-amieze întregi pe treptele din spatele blocurilor, în damful acru al lăzilor de gunoi. Săream gardul la atelierul "Electrobobinajul" ca să luăm din deșeurile aruncate în curte fâșii de alamă decupată și întrerupătoare de ebonită rebutate. La televizor vorbea Ceaușescu, la radio, tot Ceaușescu. Până și la fierul de călcat, și la mașina
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
că visul rău nu s-a sfîrșit: el află acum că nebunia, desfrâul, abjecția, țigănia, mitocănia sânt deopotrivă de-o parte și de alta a ecranului. Ieșind din sală, le va recunoaște mai limpede la cozi, în blocurile muncitorești cu lăzi de gunoi puțind de la o poștă, în tramvaie, în școli și mai ales în sine însuși. în filmul lui Pintilie, Caragiale trece prin Mateiu, pivnița din prima secvență (de altfel totul pare filmat sub pămînt) este o aluzie la adevărații
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
pâlnii îndreptate în jos pornea un șuier și un fel de văpaie, iar la altă mișcare a lui Min lespedea se muta spre locul ales și se așeza peste altă lespede. Până să încheie terasa, Hor coborî sub lespezi o ladă. Auta se uită foarte mirat. Hor zise: - Cine va fi în stare să miște lespezile uriașe din loc, înseamnă că va fi ajuns la înțelepciunea de a pricepe ce i-am lăsat noi acolo. Mai grea a fost numai mutarea
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
necunoscuți încărcau cereale. La război multe pot scăpa de sub control, avea să se convingă iar și iar. La următoarea oprire, pentru a ușura deplasarea, strânse armele și foile de cort ale soldaților, le încărcă-n furgonul în care-și transporta lada de campanie. La fel procedă cu ranițele și mantalele soldaților. Se asigură personal de securitatea armelor însă, când s-o pornească iar la drum, îl opri băiatul nașului Tofan, împreună cu doi soldați: - Noi unde mergem? Satele noastre, familiile, ne sunt
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
mai dificilă parte a drumului, după ce scăpase de civilii din Hâncești, podul de peste Prut. Apropiindu-se de pod, vedea abandonate sau pierdute în urma cine știe căror situații de luptă, sau din nepăsare, sau din rea credință: arme, saci cu făină, lăzi cu muniție de tot felul. Pe o pășune, la marginea unui sat, zăcea o grămadă de puști din dotarea armatei române, peste care trecuseră șenile de tancuri. Localnicii mai curajoși îndrăzneau să culeagă de pe drum ce puteau, cum puteau. O
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
tot felul. Pe o pășune, la marginea unui sat, zăcea o grămadă de puști din dotarea armatei române, peste care trecuseră șenile de tancuri. Localnicii mai curajoși îndrăzneau să culeagă de pe drum ce puteau, cum puteau. O femeie, târâia o ladă care-i păruse frumoasă, convinsă că dăduse peste o comoară. Lada era, de fapt, plină cu grenade. Alți săteni, mai practici, selectaseră prada, aleseseră făina, lăzile cu pâine de război, conserve. Aproape de intrarea într-un sat, le ieși în cale
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
grămadă de puști din dotarea armatei române, peste care trecuseră șenile de tancuri. Localnicii mai curajoși îndrăzneau să culeagă de pe drum ce puteau, cum puteau. O femeie, târâia o ladă care-i păruse frumoasă, convinsă că dăduse peste o comoară. Lada era, de fapt, plină cu grenade. Alți săteni, mai practici, selectaseră prada, aleseseră făina, lăzile cu pâine de război, conserve. Aproape de intrarea într-un sat, le ieși în cale un grup de oameni înarmați. Primul lui gând fu că se
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]