4,364 matches
-
obositor, dar util. Mi-a făcut plăcere să șterg bibelourile din vitrină. O atenție deosebită i-am acordat colțului cu icoane din România, care este un mic „altar”... amenajat de Cristina în living. În paralel s-au spălat perdele, draperii, lenjerii de pat, îmbrăcăminte. Hainele lui Shinya și uniformele lui Dimi au fost date la curățat. Când am trecut pragul casei, ieșind din apartament, ne-am ocupat de obiectele de aici. La sfârșit, am așezat, de o parte și de alta
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
tradiționale, uneori, chiar și tinere fete. Hainele tradiționale: Yukata este făcut din bumbac și se folosește mai mult la hoteluri, unde se oferă turiștilor spre purtare, pe timpul cazării. La hoteluri, yukata se schimbă în fiecare zi, la fel ca și lenjeria și articolele de toaletă. Yukata poate fi purtată și pe stradă, mai ales în zilele foarte călduroase. Kimonoul este făcut din mătase în culori superbe, cu desene sublime. Peste kimonou se prinde un brâu fin („obi”). Kimonoul se poartă cu
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
ațipit 15 minute și pofta de viață mi-a revenit. După ce a mâncat, Dimi s-a apucat săși facă temele, iar eu să-mi notez impresiile. La ora 13:00 am fost nevoiți să eliberăm camera pentru efectuarea curățeniei zilnice. Lenjeria de pat se schimbă în fiecare zi, de asemeni papucii din pâslă și yukata(halat din bumbac) puse la dispoziție de hotel. La baie se schimbă zilnic prosoapele, se pun două pachețele, unul conținând periuță și o mică pastă de
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
1500 pe zi. Unele apartamente ajung până la 500 de dolari pe zi. Viața cea mai economică e Însă la subsol: coafeuri, pedicuriști, băi rusești, bucătării, brutărie, patiserii, depozit de țigări, de vinuri en gros și en detail, camere de conserve, lenjerie, depozite de bagaje. Pentru lenjerie sunt 95 de femei, care nu fac decât să plieze și să așeze. Un număr de 7 oameni desfac toată ziua stridii și scoici. Șeful raionului de stridii primește un salariu lunar de 500 de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ajung până la 500 de dolari pe zi. Viața cea mai economică e Însă la subsol: coafeuri, pedicuriști, băi rusești, bucătării, brutărie, patiserii, depozit de țigări, de vinuri en gros și en detail, camere de conserve, lenjerie, depozite de bagaje. Pentru lenjerie sunt 95 de femei, care nu fac decât să plieze și să așeze. Un număr de 7 oameni desfac toată ziua stridii și scoici. Șeful raionului de stridii primește un salariu lunar de 500 de dolari. Șase persoane pregătesc cafeaua
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
voia binele). Imediat, au început schimbările în toată închisoarea. Pe 8 iunie 1949, au fost introduse restricții severe: deținuții erau complet izolați și nu aveau voie să se întâlnească între ei, nu erau scoși niciodată la aer, nici măcar pentru aerisirea lenjeriei, nu aveau libertate de mișcare; nu aveau voie să discute în interiorul celulei, ci erau obligați să stea la marginea patului; ieșirea la baie se făcea în grabă și sub loviturile gardienilor, în serii de câte treizeci de deținuți care primeau
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
faptul că, începând cu luna iunie 1949, în penitenciarul Pitești s-au introdus restricții deosebit de dure: deținuții erau complet izolați și nu aveau voie să se întâlnească între ei, nu erau scoși la plimbări, nici măcar pentru aerisirea așternutului sau a lenjeriei, nu aveau libertate de mișcare ori de discuții nici măcar în interiorul celulei, ci erau obligați să stea la marginea patului; ieșirea la baie era făcută în grabă și sub loviturile gardienilor, fiecare deținut având mai puțin de un minut pentru a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
pe lângă corpul lung de felină. Rochia se termina deasupra genunchilor, lăsând să se vadă atunci când pășea, foarte puțin, începutul unor coapse fragede, pufoase, despre care Pribeagu a gândit imediat că ar trebui să fie material de făcut cele mai catifelate lenjerii de pat în care să îți pierzi trupul. — M-am îmbătat eu sau chiar lucește ? a șoptit Cristi. Cred că sunt mărgelele, i-a răspuns Mamutu’. — Ce bine-ar fi să fie mărgelele... Tocurile îi încordau ușor mușchii fragili ai
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
putut imagina așa ceva ? a râs el, lăsând plasele în care se aflau cadourile în micuțul antreu. Ea stătea pe fotoliul din dreptul ferestrei, iar lumina caldă de seară de mai îi învăluia trupul gol, firav. Era com- plet goală, fără lenjerie sau vreo bijuterie. O adevărată frumusețe a naturii, în toată splendoarea ei, gata să fie dezlănțuită. Cristi s-a apropiat și i-a zâmbit. A măsurat-o din cap până în picioare, aproape mângâind-o cu privirea. — Atinge-mă, i-a
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ajunși în dormitor, inocenta cu ochi de copilă se transforma imediat într-o femeie care reușea să pună stăpânire pe bărbatul ei, satisfăcându-l în feluri în care acesta nici nu visase. Cu mișcări lascive de felină, mereu într-o lenjerie intimă provocatoare, se arunca asupra lui Cristi și nu exista loc pe trupul său pe care ea să nu-l descopere și să-l seducă, milimetru cu milimetru, cu atingeri perfecte, zgâriindu-l ușor și mușcându-l atât cât durerea
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
infantile, care au apărut În lumea noastră - când nu sunt opera unor noi și rapace oportuniști „de stil nou”! -, domnii politicieni care „ne conduc” În timp ce se sfârtecă Între ei cu zâmbetul pe buze sau schimbând alianțele cum alții Își schimbă lenjeria de corp, neuitând să-și aprovizioneze conturile substanțiale În bancă sau să ia masa cu unii „simpatici mafioți”, ei, „disprețuiți” În continuare de noi, e drept cu mai puțină vlagă ca Înainte, ei, spre stupefacția noastră indignată, nu numai că
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
pământ islamic pentru a contrabalansa penuria retiniană: ochiul e pedepsit, odoratul satisfăcut pe deplin, există o dreptate în lumea deliciilor. În partea arabă a orașului, nicio galerie de artă, doar bazaruri cu litografii de un gust îndoielnic și buticuri cu lenjerie hidoasă chiloței și sutiene roz. În partea evreiască, galerii de artă aspectuoase; dar, mai ales, nu tu pungi de plastic, nu tu recipiente goale de sifon aruncate pe jos (serviciile publice funcționează), nici măgari sau catâri cu coșuri de piele
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
dispută fiecare metru pătrat, și urcând niște scări șubrezite, m-am trezit aproape nas în nas cu domul moscheii Al-Aqsa, situat la doi pași. Era locuința provizorie a unei familii de coloniști tineri. Pe terasa transformată în debara, se usca lenjerie, ca la Neapole. Geamuri sparte, ferestre cu grilaj, deșeuri, fiare vechi. Un WC cu ușa batantă pe palier. Dominând această șandrama parcă gata să se prăbușească, o gheretă ultramodernă, prevăzută cu termopane și împrejmuită cu sârmă ghimpată; înăuntru, în fața unui
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
parte de condiții mai bune de cazare decât aici. Ramân totuși aici sperând într-o noapte liniștită și un somn reconfortant. întâlnesc persoane deja cunoscute și simt un plăcut sentiment de familie. Curtea din spatele hanului are multe sfori pentru întins lenjeria pe care fiecare pelerin și-o spală singur. O problemă ar fi agrafele de prins căci nu toți își aduc și așa ceva și dacă hanul nu oferă atunci se ajunge la soluții de compromis, adică iei de la vecin una, prinzându
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
și-o spală singur. O problemă ar fi agrafele de prins căci nu toți își aduc și așa ceva și dacă hanul nu oferă atunci se ajunge la soluții de compromis, adică iei de la vecin una, prinzându-i două piese de lenjerie cu una singură iar cu cea luată îți rezolvi problema ta. Nu-i prea etic dar cred că poți fi înțeles și iertat. Mărturisesc cu rușine că eu așa am procedat astăzi dar vreau să nu se mai repete. Pe
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
han este biserica, închisă, cu buruieni și bălării crescute chiar și pe contraforții ce-i susțin zidurile ce vorbesc de trecut dar și de un prezent al indiferenței religioase. în curtea hanului, pelerinii se mișcă agale punându-și la uscat lenjeria spălată sau stând întinși la soare și îngrijinduși picioarele. Văd și un japonez, cu un fizic impunător și un păr bogat pe cap răsfirat în toate părțile; parcă este pornit la luptă dar fața îi surâde prietenoasă. îmi spune glumind
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
aici. Eu însă rămân blocat cumva pe ideea că acest domn a străbătut mii de km pe jos și parcă ar fi ieșit acum din curtea casei la o plimbare prin localitate. între timp se apropie de locul pentru uscat lenjeria un tânăr, robust, brunet cu ochi ce-ți vorbesc de bunătate și iubire. Degajat spune că acum este la al treilea camino, singur, căci în primele două, însoțitorii au capitulat de la început iar acum nu a găsit pe nimeni să
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
asupra acestei situații dezagreabile. Presa, ca în orice stat democratic, cum era și România, nu s-a supus dispoziției oficialităților române. Același M. Ostrovski, în raportul anunțat, reda fragmente de presă, unde se scria că în lăzi s-a găsit lenjerie de "cocotă" din anul 1916. El consemna și observațiile directorului vămii din Constanța, care insista să spună că "după deschiderea unei jumătăți din toate lăzile, până în prezent s-au găsit numai câteva acte mănăstirești mai valoroase". (Vezi Relațiile româno-sovietice. Documente
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
fost folosită de însuși guvernul român, o parte a fost pusă la dispoziția bandelor de albgardiști, care au luptat împotriva puterii sovietice în sudul Rusiei și Ucrainei, și, în sfârșit, restul, în special articole de primă necesitate, ca: echipament militar, lenjerie, zahăr, conserve, au fost sustrase de funcționarii și ofițerii delapidatori. Ei au dat speculanților pe nimic bunul poporului și apoi, pentru a șterge urmele fărădelegilor lor, au incendiat depozite și arhive, așa cum a procedat colonelul Sion din Bender. Acum, când
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Huși, cei din satele și comunele învecinate și-au adus o substanțială contribuție materială la înfăptuirea independenței naționale. Populația țării s-a angajat în sprijinirea și întărirea armatei prin ofrande cât se poate de variate (făină, pâine, brânză, haine și lenjerie, flanele și cojoace etc.), subscripții bănești pentru cumpărarea de arme și muniții, toate în numele libertății și independenței. Semnarea Convenției româno-ruse (4 aprilie 1877) la București, la 17 aprilie, a fost anunțată prefecturilor din județele Iași, Roman, Tecuci, Vaslui și Fălciu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lei au fost oferiți pentru cumpărarea de arme. În întreaga țară, s-au format comitete de cetățeni, care au adunat fonduri și ofrande pentru trupe ori pentru îngrijirea răniților; țăranii ofereau îmbrăcăminte groasă și alimente; muncitorii și meseriașii - bani și lenjerie; comercianții, intelectualii și diferite categorii de salariați, de asemenea, alimente, efecte și bani. Într-o scrisoare adresată Ministerului de Interne (11 mai 1877), prefectul județului Fălciu relata despre contribuția bănească pentru armată a Comitetului israelit din Huși: „Avem onoarea a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
numai cu adresa unei autorități, fără certificatul medical, în dosarul din 1870 însă figurează, pe lângă adresă, și certificate medicale". Anumite deficiențe existau în administrație, Thiron menționând necesitatea de a se aerisi mai bine camerele, de a se spăla mai atent lenjeria etc. Erau necesare, de asemenea, mai multe bandaje, clești de dinți etc. Menționăm că exista atunci la Ospiciu o "mașină electrică" (era, probabil, o mică centrală). Parcurgând raportul se poate recunoaște și imaginea activității medicului și a gardienilor. Medicul, nespecializat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
bolnavii repausați". Toate aceste condici cuprindeau situații anuale, aflându-se atunci situațiile respective din anii 1861-1866. Sunt interesante, pentru a ne reconstrui o imagine cât mai apropiată de aceea ce a fost acest ospiciu, câteva din datele inventarului, mobilier și lenjerie, aflat în administrația ospiciului. Spre deosebire de inventarele efectuate la Neamțu, la Golia obiectele de cult religios erau nu numai numeroase, dar erau în administrare (folosință) comună cu cele de utilitate strict medicală. În același inventar figurează atât inventarul medical, cât și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
pirostroae, un poloboc de murat curechi" și altele, printre care 4 cristelce (șorturi). Alimentația era relativ satisfăcătoare. Carnea se servea de 2-3 ori pe săptămână, posturile fiind păzite. Ospiciul avea și o spălătorie (un feredeu) unde se spăla inventarul moale lenjeria bolnavilor și a personalului. Spălătoria, o încăpere mică, avea ca instalație un cazan îngropat "1 balie, 1 putină leșie, 4 frânghii (dar putina și funiile erau putrede), precum și una pereche mângălaie mică și 1 mângălaie mare, pe picioare". Nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
un cazan îngropat "1 balie, 1 putină leșie, 4 frânghii (dar putina și funiile erau putrede), precum și una pereche mângălaie mică și 1 mângălaie mare, pe picioare". Nu se făcea baie bolnavilor aici, spălătoria având unicul scop de întreținere a lenjeriei. Lenjeria era relativ suficientă, dar în stare proastă; transferată de la alte instituții ale Epitropiei, de la spitale mai importante. Existau 56 cămășoaie și 56 fuste, cearșafuri, precum și 30 "oghialuri, toate rupte". Starea de igienă a bolnavilor era precară. Condițiile de dormit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]