2,434 matches
-
accesibile publicului, alte piese de mare valoare pot fi admirate în biserică. "Ferula" a fost despărțită de corpul central al bisericii în 1853, pentru a fi un loc pentru ceremonii mai intime. În ferulă există o galerie de 67 de lespezi funerare, unice în România. Până spre mijlocul secolului al XVIII, personalitățile marcante ale orașului erau îngropate în biserică. Acest obicei a fost interzis în 1796, singura excepție fiind a baronului Samuel von Brukenthal. Cele mai vechi lespezi sunt ale lui
Catedrala Evanghelică din Sibiu () [Corola-website/Science/299824_a_301153]
-
de 67 de lespezi funerare, unice în România. Până spre mijlocul secolului al XVIII, personalitățile marcante ale orașului erau îngropate în biserică. Acest obicei a fost interzis în 1796, singura excepție fiind a baronului Samuel von Brukenthal. Cele mai vechi lespezi sunt ale lui Georg Hecht (1496) și Nicolaus Proll (1499), urmate de Mihnea Vodă cel Rău (1510), care a fost ucis în fața bisericii de către "Iacșăg". În ferulă se mai păstrează vechiul amvon de piatră din 1520 realizat de Andreas Lapicida
Catedrala Evanghelică din Sibiu () [Corola-website/Science/299824_a_301153]
-
în etape diferite începând cu secolul al XIV-lea. La partea superioară are un coridor de apărare, ceasul și clopotele. Turnul „mausoleu” este amplasat la nord-est și are la parter un mausoleu care adăpostește, din 1913, mormintele prelaților acestei biserici. Lespezile au fost realizate de Nikolaus Elias din Sibiu. Turnul catolicilor, situat pe latura sudică, a a adăpostit capela rezervată catolicilor netrecuți la reformă. Pe vremuri, în bastionul estic se afla „carcera”, unde erau închiși, timp de două săptămâni, cuplurile (soț
Biertan, Sibiu () [Corola-website/Science/298819_a_300148]
-
au o masă de biliard în propria locuința este dat de spațiu, astfel alegându-se doar mese de 2,4 metri. Mesele de calitate sunt de obicei de 2,7 metri și sunt făcut dintr-o singură bucată, respectiv o lespede de granit sau o placă grea de ardezie prevenind astfel distrugerea și modificările care pot surveni în urmă umezelii. Mesele de biliard au 6 buzunare, trei pe fiecare parte. Mesele sunt acoperite cu pânză specială de biliard (un fel de
Biliard () [Corola-website/Science/298947_a_300276]
-
seara alb-galbui. Schimbarea culorilor se spune că este simbolul stării de spirit a femeilor. In vremurile de demult, existau aici uși de argint, iar în interior era amplasat un grilaj de aur masiv și o textura de perle direct pe lespedea funerară. Acestea au fost furate. Clădirea este situată într-un decor natural și comunică cu exteriorul printr-o poartă înaltă și masivă, care este simbolul clar al intrării în paradis. Aceasta era fabricată din argint masiv și nituită cu cuie
Taj Mahal () [Corola-website/Science/297886_a_299215]
-
primele vestigii creștine autohtone din Moldova (secolele IV-V) se remarcă urmele arheologice de la Mihălășeni, județul Botoșani, care conțin rămășițele lăcașului de cult creștin, mormintele creștine și inventarul de factură creștină din mormintele necropolei. Temelia lăcașului de cult era din lespezi de râu și formau un dreptunghi cu laturile de 8 și 7 metri. Vestigii arheologice asemănătoare au fost descoperite și la Nicolina - Iași, datate în aceeași epocă. Primele mențiuni despre o populație probabil parțial românească în zona Moldovei (secolul XIII
Istoria Moldovei () [Corola-website/Science/297920_a_299249]
-
singura care nu provine din vechea mitologie greacă sau romană, spre deosebire de majoritatea corpurilor cerești cunoscute la acea dată (de exemplu Marte, Venus, Neptun, ș.a.m.d.). În română, cuvântul „pământ” provine din , care înseamnă „pământ bătătorit și nivelat”, „pardoseală cu lespezi sau mozaic”, „pavaj”, „podea”, „drum pietruit”, „loc neted”, „bătătură”. Simbolul astrologic și astronomic al planetei Terra este o cruce încadrată de un cerc ce reprezintă un meridian și Ecuatorul (). O altă variantă așează o cruce deasupra unui cerc (). Pe baza
Pământ () [Corola-website/Science/296522_a_297851]
-
istoric, religios și cultural deosebit. În timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432), biserica a devenit reședință episcopală, episcopii de Rădăuți avându-și reședința în incinta mănăstirii. Între anii 1479-1482, Ștefan cel Mare a pus pe mormintele a șase domnitori Moldovei lespezi frumos sculptate, decorate cu motivul obișnuit al împletiturilor, deosebite de la o lespede la alta, având inscripții în limba slavonă. La intrarea în biserică, se află o pisanie datând din perioada lui Bogdan al III-lea (1517). Acesta a dăruit mănăstirii
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
biserica a devenit reședință episcopală, episcopii de Rădăuți avându-și reședința în incinta mănăstirii. Între anii 1479-1482, Ștefan cel Mare a pus pe mormintele a șase domnitori Moldovei lespezi frumos sculptate, decorate cu motivul obișnuit al împletiturilor, deosebite de la o lespede la alta, având inscripții în limba slavonă. La intrarea în biserică, se află o pisanie datând din perioada lui Bogdan al III-lea (1517). Acesta a dăruit mănăstirii 800 de zloți, episcopii de Rădăuți obligându-se să slujească un parastas
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
să slujească un parastas în seara din duminica mironosițelor, iar dimineața o liturghie, cât va trăi domnitorul. După moartea sa, în fiecare dimineață trebuia să se slujească o liturghie și seara un parastas pentru mântuirea sufletului domnitorului, după cum atestă o lespede de piatră amplasată la 8 decembrie 1517 pe peretele nord-estic al altarului, lângă nișa care servește ca proscomidiar. Biserica a fost restaurată în timpul domniei lui Alexandru Lăpușneanu, care i-a adăugat un pridvor închis în față în anul 1559 și
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
din colțul sud-estic spre cel nord-estic: Bogdan I (1359-1365), Lațcu (1365-1373), Bogdan, fratele lui Alexandru cel Bun și Bogdan, fiul lui Alexandru cel Bun. Întemeietorul Moldovei, Bogdan I, se află înmormântat în colțul sud-estic al naosului, având pe mormânt o lespede cu următoarea inscripție în limba slavonă: ""Din mila lui Dumnezeu, Io Ștefan Voievod, Domn al țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a înfrumusețat acest mormânt străbunicului său, bătrânul Bogdan Voievod, în anul 6988 <=1480> luna ianuarie 27. Aceste morminte le-
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
sfârșitul inscripției s-a sculptat un scut cu un cap de zimbru în interior, având o stea între coarne. După mormântul lui Bogdan I, pe aceeași latură a naosului, se află mormântul domnitorului Lațcu, fiul și urmașul lui Bogdan I. Lespedea funerară de pe mormântul său are următoarea inscripție în limba slavonă: ""Binecinstitorul și de Hristos iubitorul, Io Ștefan Voievod, Domnul Țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a împodobit mormântul acesta strămoșului său Lațcu Voievod, în anul 6988 <=1480> luna ianuarie 20
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
Io Ștefan Voievod, Domnul Țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a împodobit mormântul acesta strămoșului său Lațcu Voievod, în anul 6988 <=1480> luna ianuarie 20, în timpul episcopului de Rădăuți Ioanichie"". La sfârșitul inscripției sunt sculptate aceleași însemne ca și pe lespedea lui Bogdan I. Următorul mormânt aparține lui Bogdan, fratele lui Alexandru cel Bun. Inscripția în limba slavonă ce se află pe lespedea funerară a mormântului său conține următoarele cuvinte: ""Binecinstitorul și de Hristos iubitorul, Io Ștefan Voievod, domn al țării
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
luna ianuarie 20, în timpul episcopului de Rădăuți Ioanichie"". La sfârșitul inscripției sunt sculptate aceleași însemne ca și pe lespedea lui Bogdan I. Următorul mormânt aparține lui Bogdan, fratele lui Alexandru cel Bun. Inscripția în limba slavonă ce se află pe lespedea funerară a mormântului său conține următoarele cuvinte: ""Binecinstitorul și de Hristos iubitorul, Io Ștefan Voievod, domn al țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a împodobit mormântul acesta bunicului său, Io Bogdan Voievod, fratele lui Alexandru voievod, în anul 6988 <=1480
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
împodobit mormântul acesta bunicului său, Io Bogdan Voievod, fratele lui Alexandru voievod, în anul 6988 <=1480> luna ianuarie, 25 zile, întru veșnica lui pomenire"". Ultimul mormânt de pe latura estică a naosului aparține lui Bogdan, fiul lui Alexandru cel Bun. Pe lespedea funerară a mormântului său se află următoarea inscripție în limba slavonă: ""Binecinstitorul și de Hristos iubitorul, Io Ștefan Voievod, domn al țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a împodobit mormântul acesta unchiului său, Io Bogdan voievod, fiul lui Alexandru Voievod
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
Ștefan I (1394-1399), al lui Costea (1328-1387) și al lui Petru I (1348-1391). Mormântul domnitorului Ștefan I, nepotul lui Bogdan I este poziționat între cele ale unchiului său și al lui Lascu. Inscripția în limba slavonă ce se află pe lespedea funerară a mormântului său conține următoarele cuvinte: ""Binecinstitorul și de Hristos iubitorul, Io Ștefan voievod, domn al țării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a împodobit mormântul acesta strămoșului său, bătrânul Ștefan voievod, care a bătut pe unguri la Hindău, în
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
a bătut pe unguri la Hindău, în anul 6988 <=1480> luna mai 20"". În prelungirea mormântului care aparține lui Bogdan, fiul lui Alexandru cel Bun se află mormântul lui Costea, tatăl lui Petru I și Roman I având ștearsă inscripția lespezii funerare, fiind amplasat la nivelul pardoselii și nu deasupra ca celelalte. Inițial, lespedea a fost atribuită unei femei (Mariei, soția lui Bogdan I sau Anei, soția lui Lațcu.. În opinia istoricului Ștefan S. Gorovei, în acest mormânt ar fi înmormântat
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
În prelungirea mormântului care aparține lui Bogdan, fiul lui Alexandru cel Bun se află mormântul lui Costea, tatăl lui Petru I și Roman I având ștearsă inscripția lespezii funerare, fiind amplasat la nivelul pardoselii și nu deasupra ca celelalte. Inițial, lespedea a fost atribuită unei femei (Mariei, soția lui Bogdan I sau Anei, soția lui Lațcu.. În opinia istoricului Ștefan S. Gorovei, în acest mormânt ar fi înmormântat domnitorul Petru I, susținând că până la Alexandru cel Bun, toți voievozii de până în
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
cel Bun, toți voievozii de până în 1400 au fost înmormântați în Biserica din Rădăuți, deci și Petru I ar trebui să fie înmormântat tot aici. Înainte de 1890, episcopul Gherasim Timuș a reușit să descifreze o bună parte din inscripția de pe lespedea, astăzi ilizibilă, care conține următorul text: ""Binecinstitorul și de Hristos iubitorul, Io Ștefan voievod, domn al țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a înfrumusețat acest mormânt... care este pus aici... Testele ADN recente au demonstrat că aici este înmormântat Costea
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
ADN recente au demonstrat că aici este înmormântat Costea, tatăl fraților Petru I și Roman I Ultimul mormânt din acest rând aparține lui Petru I fiind lipit de latura de nord a naosului. Inițial s-a crezut că este sub lespedea ștearsă de pe latura sudică a naosului, dar testele ADN recente au confirmat că locul lui de odihnă este acest mormânt. Pe latura vestică a naosului sunt două morminte: în partea de sud-vest cel al episcopului Leontie (Lavrentie) și cel din
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
un document slavon din secolul al XVI-lea se menționează că "în Rădăuți, în Episcopie, sfântul Leontie făcătorul de minuni zace cu trupul întreg" Urmează apoi mormântul domnitorului Roman I, fratele lui Ștefan I și nepotul lui Bogdan I. Pe lespedea funerară se află următoarea inscripție în limba slavonă: ""Din mila lui Dumnezeu, binecinstitorul domnul nostru Io Ștefan voievod, domn al toată țara Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a împodobit mormântul acesta strămoșului său Io Roman voievod, domn al țării Moldovei
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
Bogdan al III-lea și mama lui Ștefăniță Vodă, Anastasia, fiica lui Lațcu și episcopul Ioanichie al Rădăuților. Pe latura nordică a pronaosului se află mormântul Doamnei Stana și al Anastasiei, fiica lui Lațcu. Pe mormântul Anastasiei se află o lespede funerară cu următoarea inscripție: ""Io Ștefan Voievod, Domnul Țării Moldovei, în anul 7005 (1497) luna aprilie 11, am înfrumusețat acest mormânt străbunicii mele, cneajnei Anastasia, care a dat Coțmanul acestui locaș, fiica lui Lațcu Voievod. Ea a răposat în anul
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
a dat Coțmanul acestui locaș, fiica lui Lațcu Voievod. Ea a răposat în anul 6928 luna martie 26 (=1420)"". În partea dreaptă a pronaosului se află mormântul Doamnei Stana, soția lui Bogdan al III-lea și mama lui Ștefăniță Vodă. Lespedea funerară a fost pusă de fiul ei și are următoarea inscripție: ""Dreptmăritorul și de Hristos iubitorul, Io Ștefan Voievod, fiul lui Bogdan Voievod, a înfrumusețat acest mormânt mamei mele Stana, în anul 7026 (=1518) luna ianuarie 28, fiind episcop Pahomie
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
mele Stana, în anul 7026 (=1518) luna ianuarie 28, fiind episcop Pahomie"". Înaintea ușii dintre pronaos și naos, pe partea dreaptă, a fost înmormântat episcopul Ioanichie, primul episcop cunoscut al Rădăuților, mort în anul 1504. Deși în prezent inscripția de pe lespede este ștearsă, pe la mijlocul secolului al XIX-lea se puteau citi următoarele cuvinte: ""Aceasta este piatra mormântului lui Ioanichie, Episcop de Rădăuți, ... care s-a mutat la veșnicul lăcaș în zilele dreptmăritorului Ștefan Voievod în anul 70..., luna ... ziua ..."". Lângă ușa
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
următoarele cuvinte: ""Aceasta este piatra mormântului lui Ioanichie, Episcop de Rădăuți, ... care s-a mutat la veșnicul lăcaș în zilele dreptmăritorului Ștefan Voievod în anul 70..., luna ... ziua ..."". Lângă ușa nordică a pridvorului se află un mormânt aoperit cu o lespede funerară având următoarea inscripție în limba română: ""Sub această piatră zac oasele răposatei Marii, giupâneasa logofătului Alexa Nicolescu de la Țara Românească, care s-a pristăvit aice la Rădăuți, la anul 1770, iulie 4 zile"". Lângă peretele nordic al altarului, în afara
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]