4,839 matches
-
Putem să tragem concluzia că substantivele neutre nu formează perechi de intrări lexicale diferite, spre deosebire de substantivele perechi masculin - feminin, de tipul prieten-prietenă. În ce privește formalizarea acestei analize, putem implementa ipoteza ambigenerică folosind o singură intrare lexicală, dacă admitem că această intrare lexicală poate avea trăsături variabile. Numărul substantivelor face parte dintre trăsăturile variabile non-dependente asociate cu o categorie lexicală, adică acele trăsături a căror prezență este indicată într-o intrare lexicală, dar care pot avea orice valoare, nefiind dependente sau controlate de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
masculin - feminin, de tipul prieten-prietenă. În ce privește formalizarea acestei analize, putem implementa ipoteza ambigenerică folosind o singură intrare lexicală, dacă admitem că această intrare lexicală poate avea trăsături variabile. Numărul substantivelor face parte dintre trăsăturile variabile non-dependente asociate cu o categorie lexicală, adică acele trăsături a căror prezență este indicată într-o intrare lexicală, dar care pot avea orice valoare, nefiind dependente sau controlate de un alt termen din contextul lingvistic (prin acord sau prin atribuire - cum ar fi atribuirea cazului). Sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ambigenerică folosind o singură intrare lexicală, dacă admitem că această intrare lexicală poate avea trăsături variabile. Numărul substantivelor face parte dintre trăsăturile variabile non-dependente asociate cu o categorie lexicală, adică acele trăsături a căror prezență este indicată într-o intrare lexicală, dar care pot avea orice valoare, nefiind dependente sau controlate de un alt termen din contextul lingvistic (prin acord sau prin atribuire - cum ar fi atribuirea cazului). Sunt mai multe implementări posibile pentru acest tip de trăsături. Presupunând că astfel
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în limbile în care genul depinde de număr, trăsătura de gen este și ea generată pe Num157, iar relația dintre gen și clasa de acord este intermediată de selecție. În general, se consideră că centrii sau categoriile funcționale selectează categoriile lexicale. Num selectează o clasă nominală. Num are mai multe valori: [+singular +masculin], [+singular +feminin], [+plural +masculin], [+plural +feminin]. Fiecare dintre acestea este specificată pentru o anumită clasă nominală: clasa I - controlor masculin, clasa a II-a - controlor feminin, clasa a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
fuzionat cu genul și va avea aceleași proprietăți selecționale. Ceea ce este problematic este faptul că această proprietate selecțională trebuie să fie sensibilă la clasele nominale ale conjuncților - cu alte cuvinte, o trăsătură cum este [clasa nominală], care este o proprietate lexicală, trebuie să fie capabilă să avanseze la nivelul GD. Trebuie spus că în sintagmele coordonate formate din două GD, numărul apare și la fiecare conjunct, deoarece conjuncții se pot acorda în gen: (16) Un scaun nou și un tablou vechi
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
combinațiile n.sg. + m.pl., pentru care substantivul masculin plural banii ar fi putut influența rezultatul în primul chestionar, datorită importanței acestui concept. Nevoia de a retesta unele combinații folosind alte cuvinte ne arată că rezultatele pot fi influențate și de alegerile lexicale (importanța conceptului introdus de unul dintre termenii coordonați). Probabil că și relevanța pragmatică sau contextuală a fiecărui termen poate juca un rol. Testele utilizate pot fi consultate în Anexă. Conform regulilor gramaticale, dacă ambii termeni sunt de același gen, adjectivul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
urmare, a apărut ipoteza existenței unei proiecții Acord în preajma verbelor tranzitive, mai precis, între Timp și GV, pentru verificarea trăsăturii Acuzativ. Aceasta ar fi declanșată sau activată de caracteristica tranzitivă a verbului, mai precis, de trăsătura Caz conținută de informația lexicală a verbului tranzitiv. Această activare poate fi analizată ca rezultat al unei operații de verificare implicând ridicarea verbului-centru la AcordO (Acord Obiect). 2. Scurtă descriere a contextelor cu dublare clitică din limba română Important pentru analiza dublării clitice este faptul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
flexionare. Ele se bazează pe observația generală că posibilitatea de combinare a unui cuvânt cu un clitic este guvernată de criterii sintactice, iar posibilitatea de a combina cuvinte (sau teme ale cuvintelor) cu afixe este de altă natură, morfologică sau lexicală. (i) Restricțiile selecționale în ceea ce privește gazda lexicală Afixele au restricții selecționale mai stricte în ceea ce privește gazda lor lexicală decât cliticele; altfel spus, cliticele au o mobilitate mai mare decât afixele. De exemplu, în engleză cliticul 's se poate combina cu prepoziție, verb
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
generală că posibilitatea de combinare a unui cuvânt cu un clitic este guvernată de criterii sintactice, iar posibilitatea de a combina cuvinte (sau teme ale cuvintelor) cu afixe este de altă natură, morfologică sau lexicală. (i) Restricțiile selecționale în ceea ce privește gazda lexicală Afixele au restricții selecționale mai stricte în ceea ce privește gazda lor lexicală decât cliticele; altfel spus, cliticele au o mobilitate mai mare decât afixele. De exemplu, în engleză cliticul 's se poate combina cu prepoziție, verb, adjectiv sau adverb: (22) a. The
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
clitic este guvernată de criterii sintactice, iar posibilitatea de a combina cuvinte (sau teme ale cuvintelor) cu afixe este de altă natură, morfologică sau lexicală. (i) Restricțiile selecționale în ceea ce privește gazda lexicală Afixele au restricții selecționale mai stricte în ceea ce privește gazda lor lexicală decât cliticele; altfel spus, cliticele au o mobilitate mai mare decât afixele. De exemplu, în engleză cliticul 's se poate combina cu prepoziție, verb, adjectiv sau adverb: (22) a. The person I was talking to's going to be angry
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
be marked as an error. d. The drive home tonight's been really easy. Cliticele de dublare din română pot părăsi gazda lor verbală pentru a migra pe alte elemente. Cliticul de dublare a complementului direct se combină cu verbul lexical, de care poate fi despărțit doar prin câteva semiadverbe (cam, mai, ?prea, tot, și), sau cu verbul auxiliar - (23)a, cu morfemul de conjunctiv să - (23)b, cu complementizatorul - (23)c, cu prepoziția - (23)d, cu pronumele relativ sau interogativ-
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
lui Ion. a'. *Îi scriu și telefonez lui Ion. b. I-am vorbit și i-am cerut o carte Mariei. b'. *I-am vorbit și am cerut o carte Mariei. 4.2.2. Criterii morfologice (i) Restricțiile selecționale în ceea ce privește gazda lexicală Cliticul de dublare a complementului indirect se poate combina cu verbul lexical, de care poate fi despărțit doar prin câteva semiadverbe (cam, mai, ?prea, tot, și), sau auxiliar - (27)a, cu morfemul de conjunctiv să - (27)b, cu complementizatorul - (27
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
vorbit și i-am cerut o carte Mariei. b'. *I-am vorbit și am cerut o carte Mariei. 4.2.2. Criterii morfologice (i) Restricțiile selecționale în ceea ce privește gazda lexicală Cliticul de dublare a complementului indirect se poate combina cu verbul lexical, de care poate fi despărțit doar prin câteva semiadverbe (cam, mai, ?prea, tot, și), sau auxiliar - (27)a, cu morfemul de conjunctiv să - (27)b, cu complementizatorul - (27)c, cu prepoziția - (27)d, cu pronumele relativ sau interogativ- (27)e
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
reprezintă sursa acordului + + (ii) Obligativitatea acordului - - (iii) Dublarea clitică în contextul unui nominal non-specific sau lipsa informației semantice suplimentare - - (iv) Antiacordul - - (v) Cliticul-marcă a acordului apare în contextele de elipsă a nominalului + + 2. Criterii morfologice (i) Restricțiile selecționale în ceea ce privește gazda lexicală - - (ii) Rezultatele morfofonologice ale atașării la gazdă - - (iii) Golurile sau uniformizările din paradigmă - - (iv) Pozițiile fixe în raport cu verbul - - După cum se poate vedea, rezultatele sunt mai mult negative. Toate criteriile morfologice aplicate dau răspunsuri negative, ceea ce înseamnă doar că elementul clitic
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nu este acordat cu nominalul-subiect ( Tot de la cei săraci se ia banii ăștia), întâlnite în limba vorbită. Lipsa acordului poate fi pusă în legătură cu faptul că reflexivul pasiv are și o nuanță impersonală. Acordul operatorilor modali se datorează avansării subiectului verbului lexical (Studenții au trebuit să plece). În capitolul al patrulea am discutat despre acordul sintagmelor binominale. Acestea oscilează între acordul cu N1 și acordul cu N2, în funcție de mai mulți factori. Acordul la plural cu sintagmele partitive (Au venit o parte dintre
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
limbii, dar și fenomene de registru oral, de procesare. Au fost excluse unele structuri cu totul marginale, accidentale. BIBLIOGRAFIE 175 Abney, Steven Paul, 1987, The English Noun Phrase in Its Sentential Aspect, doctoral dissertation, MIT, ms. (internet). Aquaviva, P. 2008. Lexical Plurals. A Morphosemantic Approach. Oxford University Press. Alexiadou, Artemis, Elena Anagnostopoulou, 2000, "Clitic-doubling and (non-) configurationality", în Proceedings of NELS 30 (papers from the poster session), http://ifla.uni-stuttgart.de/institut/mitarbeiter/artemis/nels30.pdf. Alexiadou, Artemis, Chris Wilder, 1998
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Hendriks, Frank Landsbergen, Mika Poss, Jenneke van der Wal (eds), Special Issue of Leiden Papers in Linguistics 3.2, p. 25-52. Krifka, Manfred, 1992, "Thematic Relations as Links between Nominal Reference and Temporal Constitution", în Ivan Sag, Anna Szabolcsi (ed.), Lexical Matters, CSLI Publications, Chicago University Press, 1992, p. 29-53. Kupferman, Lucien, 1999, "Réflexions sur la partition: les groupes nominaux partitifs et la relativisation", în Langue française, 122, p. 30-51. Kupferman, Lucien, 2004, Le mot "de", Bruxelles, Duculot. Landman, Fred, 2000
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
2005, "Generalizing the antisymmetric analysis of coordination to nominal modification", în Lingua, 115, p. 445-459. Repina, Tamara, 1971, " Caracterul sintagmatic al declinării românești", în Studii și cercetări lingvistice, XXII, nr. 5, p. 459-470. Riemsdijk, H. C. van, 2006, Silent (Semi-)Lexical Heads, paper presented at the University of Bucharest Lecture Series, June 8th. Ritter, Elisabeth, 1993, "Where's Gender?", în Linguistic Inquiry, 24, 795-803. Roberts, Ian, Anna Roussou, 2003, Syntactic Change. A Minimalist Approach to Grammaticalization, Cambridge, Cambridge University Press. Rothstein
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ro). Trebuie să presupunem că trăsătura de persoană a substantivului subsemnatul nu este la fel de puternică precum cea a unui pronume (un pronume nu ar permite nerealizarea acordului în persoană). Nu este o trăsătură de tip pronominal, ci una de tip lexical. 117 Aceleași probleme de acord le pune și participiul verbului la diateza pasivă perifrastică (Femeia și câinele au fost fotografiați de Ion). 118 Pentru regulile de acord în gen descrise de gramaticile normative și descriptive, vezi Iordan (1954: 606-607), Avram
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
27 3.2.1. Limbi cu pivot S/ A...................................................................... 27 3.2.2. Limbi cu pivot S/O...................................................................... 28 3.2.3. Limbi cu pivot mixt..................................................................... 29 3.3. Ergativitatea la nivel discursiv/informațional....................................... 29 3.4. Ergativitatea la nivel lexical și semantic............................................... 30 4. Definiții, accepții, extinderi ale termenului ergativ(itate).............................. 31 4.1. Alte definiții ale ergativității................................................................. 31 4.1.1. Ergativitatea ca variație sintactică............................................... 31 4.1.2. Ergativitatea ca variație actanțială............................................... 31 4.1.3. Ergativitatea ca
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
69 3.2.3. Abs. = Nom. și Ac.; Erg. = Erg................................................... 70 3.2.4. Nom. = absența Cazului............................................................... 71 3.3. Ce tip de caz este ergativul?.................................................................. 72 3.3.1. Erg. = caz morfologic.................................................................. 74 3.3.2. Erg. = Caz inerent/lexical............................................................ 75 3.3.3. Erg. = marcare diferențiată a subiectului..................................... 77 3.3.4. Erg. = Caz structural.................................................................... 77 4. Subiect și obiect.............................................................................................. 79 4.1. Se poate formula o definiție universală a subiectului?.. ........................ 79 4.1.1. În căutarea unei definiții
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
5. Abordări cognitive.................................................................................. 146 4.6. Rezultate ale unor studii despre achiziția limbajului și despre deficiențe de limbaj....................................................................................... 149 5. Alternanța cauzativă........................................................................................ 150 5.1. Probleme terminologice, definiții.......................................................... 150 5.2. Explicații pentru existența fenomenului................................................ 152 5.3. O unitate lexicală sau mai multe? Direcția derivării.............................. 159 5.3.1. Cauzativizare................................................................................ 160 5.3.2. Detranzitivizare/anticauzativizare................................................ 161 5.3.3.1. Modelul lui Chierchia (2004 [1989])................................. 161 5.3.3.2. Modelul lui Reinhart (și coautori)...................................... 167 5.3.3
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
relevante pentru descrierea acestei clase de verbe din limba română. Alte obiective ale acestui capitol sunt: clasificarea semantică și sintactică a verbelor inacuzative din limba română; prezentarea fenomenului alternanței cauzative și a explicațiilor pentru apariția acestui fenomen; prezentarea relației semantice, lexicale și sintactice dintre ergativ și reflexiv. Ultimul punct al capitolului are în vedere adjectivele ergative. Al patrulea capitol este rezervat testelor sintactice pentru delimitarea clasei verbelor inacuzative, a căror folosire este legată de abordarea sintactică, dar care au fost explicate
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
EM = Event Measurer (engl.), măsura evenimentului, în accepția lui Arad (1996) EP = Eveniment Phrase (engl.), grupul evenimentului/nodul eventiv, în accepția lui Borer (2004) EPP = Extended Projection Principle (engl.), Principiul Proiecției Extinse F = categorie funcțională definită ca alter ego-ul verbului lexical, în accepția lui Nash (1997) fr. = franceză GB = Government and Binding (engl.), teoria generativă "Guvernare și legare" Gen./gen. = Genitiv gr. = greacă GU = Gramatica Universală I = Inflection (engl.), categoria funcțională flexiune (a verbului) intranz. = intranzitiv IP = Inflectional Phrase (engl.), grupul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
italiană K = categoria funcțională Caz din domeniul nominal lat. = latină lit. = literal (traducere literală) LF = Logical Form (engl.), Forma Logică [+m] = trăsătură semantică primitivă care denotă starea mentală (engl. mental state), în accepția lui Reinhart MD = Morfologia Distribuită N = categoria lexicală nume neerl. = neerlandeză Nom./nom. = Nominativ nom. = nominalizare NP = Nominal Phrase (engl.), grupul nominal O = obiectul verbelor tranzitive OCP = Obligatory Case Parameter (engl.), Parametrul Cazului obligatoriu OR = Originator (engl.), originea evenimentului, în accepția lui Arad (1996) P = obiectul verbelor tranzitive
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]