KorAP: Find »[drukola/base=lift & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...87 88 89 ...135 >

3,366 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459

Nu aveam absolut nici o alternativă, trebuia să urc În lift Împreună cu ea. — Ăă, bună dimineața, Miranda, am zis eu, dar vocea mea a fost un soi de șoaptă. Ușile s‑au Închis În urma noastră: aveam să fim singurele persoane din lift pe durata Întregii călătorii de șaptesprezece etaje. Nu mi‑a spus nimic, dar și‑a scos micul carnețel cu coperți de piele și a Început să‑i Întoarcă paginile. Am stat așa, una lângă alta, În tăcerea care părea să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
de ce nu mă chestionează pe loc În legătură cu articolul despre restaurant, sau dacă am primit mesajul ei privind comanda noilor farfurii, sau dacă totul e În ordine pentru petrecerea de astă seară. Dar ea se comporta de parcă era absolut singură În lift, de parcă În spațiul acela minuscul nu exista alături de ea nici o altă făptură omenească - sau, mai bine zis, nici una care să merite salutul ei. Abia după un minut Întreg mi‑am dat seama că nu mergeam nicăieri. O, Doamne! Mă văzuse

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
apăsat pe cifra șaptesprezece și am așteptat instinctiv să explodeze ceva. Dar am Început imediat să lunecăm În sus și nu eram prea sigură că ea observase că nu ne mișcasem până atunci. Cinci, șase, șapte... Aveam avut senzația că liftului Îi trebuie câte zece minute Întregi ca să treacă de fiecare etaj, iar tăcerea Începuse să‑mi țiuie În urechi. Când am adunat destul tupeu În mine ca să arunc o privire În direcția Mirandei, am constatat că ea mă analiza din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
fi Încercat să o citească, și o scurtă verificare cu mâna dreaptă m‑a convins că nu mi se vedea vreo bretea de la sutien. Atunci, care era problema? De ce anume se uita În felul ăsta la mine? Doisprezece, treisprezece, paisprezece... liftul s‑a oprit și s‑a deschis spre o altă zonă austeră de recepție. O femeie de vreo treizeci și cinci de ani s‑a apropiat, dând să urce, dar s‑a oprit la jumătate de metru de ușă când a văzut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
Întregul spațiu. N‑am răspuns, gândind că era doar o Întrebare retorică, dar ea a așteptat. — Ahn‑dre‑ah? — Da, Miranda? — Ce pantofi porți? A pus ușurel o mână pe șoldul Înveșmântat În tweed și s‑a zgâit la mine. Liftul plecase fără asistenții de modă, prea Încântați să o vadă - și s‑o audă! - pe Miranda Priestly În carne și oase. Simțeam șase perechi de ochi ațintiți asupra picioarelor mele, care, deși relaxate cu abia câteva clipe În urmă, Începuseră

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
deși relaxate cu abia câteva clipe În urmă, Începuseră acum să‑mi ardă și să mă mănânce sub dogoarea analizei intense a cinci asistenți de modă și a unei guru În domeniu. Încordarea provocată de călătoria inopinată cu ea În lift (era prima datăă și privirile neclintite ale tuturor acestor oameni m‑au debusolat, așa că atunci când Miranda m‑a Întrebat ce pantofi port, am crezut că poate ea Își Închipuie că nu sunt ai mei. — Ăă, ai mei? am Întrebat fără

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
și a pornit spre birou. Aveam nevoie de bani și de țigări ca să mă duc după cafea, Însă nimic nu merita gestul de a merge după ea ca o rățușcă bătută, dar credincioasă, așa că m‑am Întors din nou spre lift. Eduardo putea să mă Împrumute cu cinci dolari pentru cafea, iar Ahmed putea să adauge Încă un pachet de țigări pe factura revistei, așa cum făcea de luni de zile Încoace. Nu mă gândisem că ea avea să observe, dar vocea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
iau metroul, dar nu eram prea sigură de rezistența rochiei Oscar sau a picioarelor mele În metrou - și m‑am cufundat extenuată, dar calmă, pe bancheta din spate a mașinii. Când am trecut pe lângă ghereta lui John, În drum spre lift, el a băgat mâna sub birou și a scos de acolo un plic sigilat. — Tocmai l‑am primit acum câteva minute. Scrie „Urgent“ pe el. I‑am mulțumit și m‑am așezat pe un scaun de pe hol, Întrebându‑mă cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
ca lui să‑i fie la fel de lehamite de ea ca și mie. Nu că aș fi avut vreo dovadă În privința asta, pur și simplu pentru că era imposibil să Îți Închipui că exista cineva care să nu o urască. Ușa de la lift s‑a deschis, iar domnul Renaud mi‑a zâmbit și mi‑a făcut semn să intru. I‑a spus ceva franțuzește băiatului care urma să mă conducă la etaj. Renaud și‑a luat rămas bun, iar băiatul m‑a condus

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
ei anterioare s‑a evaporat ca apa scursă pe un trotuar supraâncins. Și, Înainte de a mă gândi cum să Închei conversația avută cu ea sau cel puțin să o mai lingușesc puțin pentru că mă binecuvântase astfel, ea a pornit spre lift și a dispărut În el. Așa că am aruncat o privire obosită și plină de Înțelegere În direcția lui Monsieur Renaud și m‑am urcat și eu Într‑un lift. Ciocolățelele mici, aranjate cu mult gust pe platoul de la capul patului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
mai lingușesc puțin pentru că mă binecuvântase astfel, ea a pornit spre lift și a dispărut În el. Așa că am aruncat o privire obosită și plină de Înțelegere În direcția lui Monsieur Renaud și m‑am urcat și eu Într‑un lift. Ciocolățelele mici, aranjate cu mult gust pe platoul de la capul patului meu, nu au făcut decât să sublinieze perfecțiunea acestei seri. Într‑o seară oarecare, neașteptată, mă simțisem ca un fotomodel, petrecusem cu cel mai În vogă tip pe care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
au revenit În minte. Lily! Trebuia să Îl sun pe Alex sau pe ai mei ca să aflu dacă se Întâmplase ceva În ultimele două ore - Doamne sfinte, parcă trecuse o săptămână de atunci - dar acum nu mai aveam timp. Când liftul a ajuns la parter, hotărâsem că trebuie să stau Încă o zi, o singură nenorocită de zi ca să fiu la petrecerea asta, după care să plec acasă ca să fiu cu Lily. Poate o să‑mi iau chiar un scurt concediu după ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609

de blondine. Aș vrea ca eu să fiu el &ea să fii tu! xxx. Pusese cartea poștală În poșetă, lîngă cutia cu aspirine. Era ora două și un sfert, iar biroul ei era la etajul șapte. Ar fi putut lua liftul, dar lifturile erau lente și, Înainte, rămăsese blocată, așteptîndu-le, așa că recurse la scări. Mergea repede, fără să se oprească, la fel ca un alergător de cursă lungă: Își Încrucișase brațele sub piept, ținea tocurile mai sus, pentru că treptele erau tari

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
Aș vrea ca eu să fiu el &ea să fii tu! xxx. Pusese cartea poștală În poșetă, lîngă cutia cu aspirine. Era ora două și un sfert, iar biroul ei era la etajul șapte. Ar fi putut lua liftul, dar lifturile erau lente și, Înainte, rămăsese blocată, așteptîndu-le, așa că recurse la scări. Mergea repede, fără să se oprească, la fel ca un alergător de cursă lungă: Își Încrucișase brațele sub piept, ținea tocurile mai sus, pentru că treptele erau tari, din marmură

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
Gibson și o Întrebă dacă poate să-i dea voie. Domnișoara Gibson se uită la ceas și se Încruntă: — Prea bine. Dar de asta aveți pauză de masă, nu uita. De data asta, pentru a evita zdruncinăturile de pe scară, luă liftul. Apoi aproape alergă pînă la garderobă și intră În una dintre despățiturile toaletei, Își trase fusta, Își dădu jos chiloții, scoase cîteva bucăți de hîrtie din cutie și se tamponă Între picioare. Totuși, cînd scoase hîrtia, aceasta nu avea nici un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415

simbol al viitorului și al viziunii“. Pentru această perlă de Înțelepciune, o firmă plătită ca să gestioneze banii altor oameni a scos la Înaintare o sumă neoficială de 750.000 $. Vă puteți imagina așa o clădire? Șaptesprezece etaje deservite de patru lifturi. Împărțiți-le la 430 de angajați, iar dacă luăm În calcul șase apăsători pe buton indeciși, doi nemernici care nu țin ușa și Rosa Klebb cu căruciorul cu sandvișuri, ai doar două variante: să aștepți cel puțin patru minute sau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
aflat că Chris Bunce, administrator de fonduri de garantare și persoana cu salariul cel mai mare de la EMF În ultimii doi ani, a pus un păhărel de votcă În laptele matern pe care-l păstram În frigiderul de la birou, de lângă lifturi. M-am dus la Celia și am Întrebat-o, ca de la femeie la femeie, ce măsuri mă sfătuiește să iau Împotriva unui dobitoc care, atunci când l-am interpelat În Davy’s Bar, a pretins că să pui alcool În hrana

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
modelul e stricat sau desfigurat, atunci ce se-ntâmplă? În timp ce intru pe ușa principală a clădirii Edwin Morgan Forster, sunt recunoscătoare pentru spațiile mari și răcoroase, pline de rezonanță, pentru clic-clac-ul pantofilor pe pardoseala de marmură, pentru felul În care liftul mă primește În interiorul lui tapisat cu oglinzi fără să protesteze. Prefer să nu mă uit la femeia din oglindă: nu vreau să mă vadă așa. Când se deschide ușa la etajul treisprezece, am scuzele pregătite, dar Robin Cooper-Clark e chiar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
de 20 de lire și Winston se caută În buzunar după rest, Începe să cânte: „Există cineva pe care-mi doresc să-l văd/ Sper ca el/ Să fie cel/ Care va veghea asupra mea“1. 08.33: Sar din lift și mă lovesc direct de Celia Harmsworth. —Ai ceva pe sacou, dragă? se strâmbă șefa de la Resurse Umane. Nu, de fapt, de-abia l-am luat de la curățătorie. Arunc o privire spre umăr și văd o chestie Întinsă pe tot

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
lăsa să-i scape un sfidător, vesel, „Ha!“. Cred că ne-am așteptat cu toții să facă același lucru și-n meciul cu cancerul. În urma lui Jill au rămas cei trei fii ai ei și soțul care tocmai a coborât din lift. Aud răpăitul elegant al pantofilor lui negri traversând pătratul central din fag care ar putea fi folosit pentru ceaiuri dansante dacă acesta ar fi un loc pentru altfel de activități, mai blânde. Amândoi am ajuns la serviciu Îngrozitor de devreme: Robin

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
spui că nu poți să te duci, Kate? Dacă nu poți tu, sunt sigur că se descurcă Guy. —Mda. Ăhă. Sigur că pot, doar că... —Excelent. Și poți să arunci o privire și pe asta, scumpo? Mersi. Studiez xeroxul În lift până la etajul 13. E un articol din Investment Manager International cu titlul: MONEDA EGALITĂȚII SEXELOR SE DEPRECIAZĂ, ÎN SFÂRȘIT! Din ce În ce mai multe firme de management al investițiilor se urcă din mers În trenul egalității sexelor din mers pe măsură ce Își dau seama

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
o rochie gri-maro Închisă În față ca o cămașă m-a ajutat să zbor pe tot parcursul lunii a opta. Umflătura era atât de mare spre final, că trebuia să fac o Întoarcere de 180 de grade ca să ies din lift. Se făceau glume În timpul ședințelor despre faptul că va trebui să Întărim podelele ca să țină greutatea lui Kate, iar eu râdeam mai tare decât toți. De fiecare dată când treceam pe lângă biroul de tranzacții, Chris Bunce fluiera „Marșul elefanților“ din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
ne-a Învățat ea, vom reuși să controlăm durerea. Așa că am luat-o În serios și m-am antrenat. M-am antrenat Încontinuu: la coadă la supermarket, În cadă, Înainte de culcare. Nu am știut. Mi s-a rupt apa În liftul de la Banca Angliei, Împroșcând pantofii impecabili ai unui analist japonez În tranzacții la termen, care s-a scuzat Îndelung. Am contramandat prânzul cu un client de pe mobil și am luat un taxi până la spital. Mi-au oferit injecția epidurală, dar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
Fifth Avenue, văd clădirile cartierului financiar tremurând sub strălucirea vagă și apoasă, rezultat al jocului umezelii, luminii și sticlei. 08.59: Firma Brokers Dickinson Bishop se află la etajul 21. Stomacul meu face un flic-flac à la Olga Korbut În liftul care urcă. Gerry, un tip radios cu o față lată de irlandez și perciuni roșcați stufoși, mă Întâmpină pe casa scărilor. Îi spun că am nevoie de patruzeci și cinci de minute și de o sală unde să pun diapozitive

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
care banii nu dorm când eu dorm, cum circulă În jurul lumii, puterea lor uimitoare. Apoi mă asaltează cu Întrebări. Ce credeți despre Rusia, doamnă? Sunt banii rusești o fundătură? —Ați văzut vreun euro? A mers bine. Incredibil de bine. În fața liftului, Gerry Îmi spune cu zâmbetul pe buze că băieții se aprind așa numai la un meci al celor de la Knicks. Deși ar trebui să mă Întorc imediat la hotel și să-mi verific e-mailurile, mai merg pe jos o bucată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]