4,823 matches
-
categorii care sunt În sine incompatibile sau ireductibile; 4) principiul dialecticii materie-formă, semnificând că materia simbolică este cumva pre-formată, marcată de utilizările sale anterioare. Memoria se Întrupează În corp și se perpetuează prin gesturi cotidiene și prin acțiuni rituale. În lingvistică, este numită sincretică fuzionarea a două funcții de-a lungul timpului: genitivul grec a moștenit funcțiile ablativului. Psihologia numește „sincretism inițial” faza de indistincție a eului de mediul Înconjurător sau teama confuză de obiecte, care precedă la copilul mic percepția
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mai aibă vreo importanță dacă și ei regretă acest lucru. Nu știu dacă aș mai avea puterea să îi iubesc din nou (la o adică), dar ceea ce le-aș garanta ar fi autenticitatea mea, mai exact reacția mea emoțională și lingvistică directă, nefalsificată și netăinuită. ENȚICLOPEDIA ENCARTA Aniversare Luiza VASILIU Tocmai a fost ziua mea - cu sms-uri, mailuri, telefoane (câteva, nu multe), cu tristețuri și o baie în mare. Nu mare lucru, deci. Am înțeles de ceva vreme încoace (de când am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
largă de aplicații a interviului de tip povestirea vieții. Așa cum este descrisă aici, povestirea vieții oferă un model care poate să fie aplicat în multe discipline ori să răspundă multor nevoi de cercetare, în domenii variind de la sociologie la antropologie, lingvistică și literatură. Povestirea vieții este asemenea unui instrument care are oricât de multe aplicații îi poate găsi cineva. Poate că aspectul care distinge cel mai mult abordarea prezentată aici de altele este acela că expunerea povestirii vieții este păstrată în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
ales, o asemenea distincție nu este întotdeauna relevantă. Ca atare, elementul popular și modul în care este actualizat pot deveni caracterizante pentru anumite genuri de discurs sau pentru discursul individual. Au fost adăugate apoi articole care tratează chestiuni curente ale lingvisticii românești, precum cea despre stilurile limbii, care completează criteriile de caracterizare discursivă, pe lîngă cele de tipuri și genuri ale discursului. În sfîrșit, am considerat utilă propunerea unor noțiuni ce țin efectiv de analiza discursului, precum sincopa discursivă și dominanta
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ele merituoase, nu au reușit să impună o disciplină științifică articulată sub toate aspectele și nici o titulatură unanim acceptată pentru ea. În acest context, pe lîngă alte propuneri, s-au distins însă în mod deosebit două denumiri, analiza discursului și lingvistica textului, sub care ar trebui cuprinse cercetările care vizează asemenea obiective, deși aceste cercetări nu sînt realizate întodeauna cu aceleași mijloace și cu aceleași scopuri, chiar atunci cînd sînt distribuite sub aceeași denumire. Este de aceea util ca, în momentul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
constă în faptul că primul este un act lingvistic individual, iar celălalt este produsul actului respectiv ("o unitate sintactică, semantică și pragmatică superioară frazei")2. Pornind de la această distincție, Coșeriu a considerat că textul poate fi obiectul unei discipline speciale, lingvistica textului, ca reflex al orientării spre studierea "vorbirii", diferite de metoda instaurată îndeosebi prin concepția saussuriană, care considera lingvistica un studiu al limbii. Acest lingvist nu se pronunță însă în mod foarte clar, așa cum se va putea constata, asupra posibilității
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
semantică și pragmatică superioară frazei")2. Pornind de la această distincție, Coșeriu a considerat că textul poate fi obiectul unei discipline speciale, lingvistica textului, ca reflex al orientării spre studierea "vorbirii", diferite de metoda instaurată îndeosebi prin concepția saussuriană, care considera lingvistica un studiu al limbii. Acest lingvist nu se pronunță însă în mod foarte clar, așa cum se va putea constata, asupra posibilității și rezultatelor analizei discursului, disciplină ce s-a afirmat în mod deosebit în ultimele patru decenii, în mod evident
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care Coșeriu nu-l folosește decît atunci cînd traduce pe discours din franceză: "Im französischen Sprachraum wird die Textlinguistik in einer ganz besonderen Form, als analyse du discours (Diskursanalyse) betrieben"3. Din această formulare, trebuie reținut faptul că, potrivit lui Coșeriu, lingvistica textului (Textlinguistik) din germană are drept corespondent francez analiza discursului, dar "într-o formă foarte specifică", deci nu un echivalent în adevăratul înțeles al cuvîntului 4. Faptul că termenul german Rede cumulează semnificațiile "vorbire" și "discurs" pare să favorizeze orientarea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
t u l u i, în măsura în care într-o limbă există funcțiuni dincolo de propoziție, funcțiuni specifice acestui nivel"10. În cazul lucrărilor traduse, de primă importanță din perspectiva modului de a studia discursul este Determinare și cadru. Două probleme ale unei lingvistici a vorbirii 11, publicată inițial în spaniolă, mai întîi într-un periodic de specialitate, apărut în 1956, și apoi în volumul care a stat la baza traducerii românești 12. Această lucrare reprezintă, din punctul de vedere al conținutului, cea mai
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
publicată inițial în spaniolă, mai întîi într-un periodic de specialitate, apărut în 1956, și apoi în volumul care a stat la baza traducerii românești 12. Această lucrare reprezintă, din punctul de vedere al conținutului, cea mai mare afinitate cu Lingvistica textului, publicată în limba germană, încît și din punct de vedere conceptual este apropiată de aceasta. Cuvîntul discorso din spaniolă are corespondent pe discurs din română, raportul dintre textul original și cel tradus realizîndu-se în acest caz fără probleme la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în acest caz fără probleme la nivelul terminologiei. În studiul din 1956, Coșeriu formulează o definiție potrivit căreia discursul reprezintă "actul sau seria de acte [de vorbire] al(e) cutărui individ în cutate împrejurare"13. Aici este menționat și obiectul lingvisticii textului: "există... o lingvistică a textului [în original, lingüística del texto] sau a vorbirii la nivel particular (care este totodată studiul "discursului" și al respectivei "științe")"14. Rezultă din această formulare că, potrivit lui Coșeriu, prin linvistica textului se realizează deopotrivă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
probleme la nivelul terminologiei. În studiul din 1956, Coșeriu formulează o definiție potrivit căreia discursul reprezintă "actul sau seria de acte [de vorbire] al(e) cutărui individ în cutate împrejurare"13. Aici este menționat și obiectul lingvisticii textului: "există... o lingvistică a textului [în original, lingüística del texto] sau a vorbirii la nivel particular (care este totodată studiul "discursului" și al respectivei "științe")"14. Rezultă din această formulare că, potrivit lui Coșeriu, prin linvistica textului se realizează deopotrivă studiul discursului, deci al
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
se vorbește", deoarece "cadrele orientează orice discurs dîndu-i un sens și pot chiar să determine nivelul de adevăr al enunțurilor"15. Sînt distinse patru tipuri de cadre - situația, regiunea, contextul și universul de discurs- așa cum se va proceda și în Lingvistica textului. Ceea ce trebuie observat în ambele cazuri este că, la Coșeriu, contextul este ceea ce promotorii francezi ai analizei discursului numesc cotext, în vreme ce celelalte "cadre" corespund contextului. Urmărind în continuare relația dintre discurs și text, atunci cînd acestea devin obiect al
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
16. Fiind tradus în românește după versiunea spaniolă, acest studiu a permis, desigur, o corespondență terminologică optimă, însă se poate constata aici că autorul echivalează uneori discursul cu textul: "a studierii "limbii" și a "discursului" (sau "textului")"17, "este obiectul lingvisticii discursului (sau a "textului")"18. Există, desigur, situații în care cei doi termeni nu sînt puși în relație, preferat fiind în acest caz termenul discurs (d. ex., "pentru istoria discursurilor nu dispunem încă de toate datele suficiente"19), deși atunci
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fiind în acest caz termenul discurs (d. ex., "pentru istoria discursurilor nu dispunem încă de toate datele suficiente"19), deși atunci cînd a propus o disciplină care să studieze structurile mai extinse decît fraza a numit-o, așa cum am precizat, lingvistica textului. Această disciplină, subliniază în mod insistent lingvistul, trebuie să fie o "lingvistică a sensului" cu obiective și metode proprii, iar nu o "gramatică transfrastică", adică un studiu gramatical, realizat după principiile consacrate și aplicat complexelor superioare frazei. Fiind o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
încă de toate datele suficiente"19), deși atunci cînd a propus o disciplină care să studieze structurile mai extinse decît fraza a numit-o, așa cum am precizat, lingvistica textului. Această disciplină, subliniază în mod insistent lingvistul, trebuie să fie o "lingvistică a sensului" cu obiective și metode proprii, iar nu o "gramatică transfrastică", adică un studiu gramatical, realizat după principiile consacrate și aplicat complexelor superioare frazei. Fiind o "lingvistică a sensului", lingvistica textului concepută de Eugeniu Coșeriu, este o hermeneutică a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
textului. Această disciplină, subliniază în mod insistent lingvistul, trebuie să fie o "lingvistică a sensului" cu obiective și metode proprii, iar nu o "gramatică transfrastică", adică un studiu gramatical, realizat după principiile consacrate și aplicat complexelor superioare frazei. Fiind o "lingvistică a sensului", lingvistica textului concepută de Eugeniu Coșeriu, este o hermeneutică a sensului 20 sau, cu alte cuvinte, interpretarea sensului la nivelul macrostructurii reprezentate de text, ce are dimensiuni care pot varia între un singur cuvînt și o operă întreagă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
subliniază în mod insistent lingvistul, trebuie să fie o "lingvistică a sensului" cu obiective și metode proprii, iar nu o "gramatică transfrastică", adică un studiu gramatical, realizat după principiile consacrate și aplicat complexelor superioare frazei. Fiind o "lingvistică a sensului", lingvistica textului concepută de Eugeniu Coșeriu, este o hermeneutică a sensului 20 sau, cu alte cuvinte, interpretarea sensului la nivelul macrostructurii reprezentate de text, ce are dimensiuni care pot varia între un singur cuvînt și o operă întreagă, o reconstituire a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
desemnării realizate prin el. Deoarece, în concepția acestui lingvist, sensul este actualizarea semnificației prin realizarea desemnării, s-ar putea deduce că aceste procese realizate prin actul (sau actele) de vorbire care compun(e) discursul, o analiză a discursului, diferențiată de lingvistica textului, ar trebui să aibă în vedere aceste procese, idee pe care Coșeriu nu o exprimă ca atare, dar este de înțeles că textul vizează numai ceea ce este intratextul și intertextual, iar discursul cuprinde și ceea ce este extratextual, dar intra-
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
discursul și textul devin obiect de studiu-, am considerat utilă folosirea compozitului text-discurs21, care are valoare operativă, dar care, desigur, nu rezolvă totuși problema denumirii disciplinei pentru care specialiștii au oferit soluții diversificate. Coșeriu nu este singurul care folosește soluția lingvistica textului, însă el atribuie, așa cum menționează explicit, alte perspective cercetării textului decît specialiștii care au uzat de această numire, căci o comparație, chiar sumară, cu o lucrare precum cea publicată de Heinz Vater, în 199222, dovedește o deosebite de conținut
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
rămîne același. La Vater, se observă o mai apropiată abordare de maniera investigativă inițiată și dezvoltată de cercetătorii francezi, inclusiv cu preluarea unor sugestii din valorificarea neoretoricii, însă și Coșeriu admitea că în retorică se regăsesc unele probleme care privesc lingvistica textului. Alți autori de lucrări pe această temă au urmat această cale, chiar dacă au recurs la mijloace proprii și, mai ales, la exerciții pe cazuri concrete de altă natură. Unii cercetători francezi au folosit denumirea lingvistică textuală (linguistique textuelle) care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cercetători francezi au folosit denumirea lingvistică textuală (linguistique textuelle) care, pentru Jean-Michel Adam este o analiză textuală a discursurilor (analyse textuelle des discours)23 și alcătuiește un domeniu în interiorul analizei discursului. Ca atare, acest cercetător consideră că analiza discursului și lingvistica textuală sînt două discipline distincte și complementare, definind "lingvistica textuală ca pe un sub-domeniu al cîmpului mai larg al analizei practicilor discursive"24. O altă autoritate în cercetarea domeniului text-discursului, Teun A. Dijk a folosit pentru denumirea disciplinei profesate sintagmele
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care, pentru Jean-Michel Adam este o analiză textuală a discursurilor (analyse textuelle des discours)23 și alcătuiește un domeniu în interiorul analizei discursului. Ca atare, acest cercetător consideră că analiza discursului și lingvistica textuală sînt două discipline distincte și complementare, definind "lingvistica textuală ca pe un sub-domeniu al cîmpului mai larg al analizei practicilor discursive"24. O altă autoritate în cercetarea domeniului text-discursului, Teun A. Dijk a folosit pentru denumirea disciplinei profesate sintagmele analiza discursului (discourse analysis) și știința textului (germ. Textwissenschaft
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
De aceea, s-ar părea că este admisibilă orientarea cercetătorilor care consideră că prin studiul textului se ajunge, în mod implicit, la studiul discursului, măcar în aspectele lui cele mai importante. Trebuie totuși observat că, dacă acest studiu este denumit lingvistica textului se creează dezavantajul de a cuprinde în sfera lingvisticului numeroase elemente care o depășesc, iar acest inconvenient nu se înlătură nici prin echivalarea cu accepțiunea originară a termenului filologie, așa cum procedează Coșeriu. O altă echivalare a termenului filologie ("descriere
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
preluată de unii cercetători americani și francezi. Folosirea termenului analiză în legătură cu studiul textului pare a fi motivată numai de simetria cu studiul discursului, căci textul este un fapt de limbă și, prin urmare, investigarea lui ține de știința limbii, de lingvistică și, în consecință, denumirea lingvistică este mai adecvată pentru studiul textului. Patrick Charaudeau și Dominique Maingueneau notează în prefața dicționarului lor că analiza discursului a rezultat din convergența treptată a inițiativelor pe baze diferite, apărute în anii 60 în Europa
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]