2,956 matches
-
organon, instrument (la care au contribuit, cum bine se știe și cum a fost ilustrat într-un capitol anterior, mai multe generații de filosofi aristotelicieni). Faptul din urmă apare, dintr-o anumită perspectivă, cum am precizat deja, drept concentrare a logos-ului (însemnând gândire și rostire, într-o unitate ea însăși de sine stătătoare 48) în aspectul său formal. Numai astfel concentrat și de-naturat, logos-ul a făcut cu putință constituirea unui instrument al ordinii (corectitudinii) gândirii care privilegiază doar o
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aristotelicieni). Faptul din urmă apare, dintr-o anumită perspectivă, cum am precizat deja, drept concentrare a logos-ului (însemnând gândire și rostire, într-o unitate ea însăși de sine stătătoare 48) în aspectul său formal. Numai astfel concentrat și de-naturat, logos-ul a făcut cu putință constituirea unui instrument al ordinii (corectitudinii) gândirii care privilegiază doar o parte a acesteia, anume partea formală; în ultimă instanță, a devenit posibilă instituirea planului de întemeiere a unei științe normative (logica) privind modalitățile de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
partea formală; în ultimă instanță, a devenit posibilă instituirea planului de întemeiere a unei științe normative (logica) privind modalitățile de rostire a gândurilor și de acreditare strict formală a celor corecte și de discreditare, tot strict formală, a celor incorecte. Logos-ul, conceput de unii filosofi prearistotelici drept principiu al tuturor lucrurilor, realitate originară, rațiune de a fi a celor ce există, este investit, prin proiectul logicii-organon, doar cu funcții formale, de susținere a corectitudinii unor produse ale actelor gândirii noastre
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
produse ale actelor gândirii noastre (în Organon: concept, noțiune, definiție, formă, frază, sentință, enunț, argument etc.49, sensuri amintite, de fapt, și mai devreme). Analitica și dialectica pot fi socotite drept modele ale rostirii filosofice din perspectiva acestei redimensionări a logos-ului, pentru că tocmai ele adăpostesc normele de corectitudine stipulate de logică, fiind și rezultate ale multiplicării formei S P și ale asocierii aspectului alethic de această formă, pentru a căpăta semnificație toate elementele fundamentale ale cunoașterii: adevărul, "subiectul", "obiectul", "predicarea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
elementelor semnificative ale analiticii și dialecticii, precum și în aceea a respingerii elementelor care nu sunt bine formate: adevărul însușire fundamentală a cunoștințelor este calitatea unei singure forme a gândirii, anume judecata; ceea ce înseamnă că logicul se concentreză în judicativ, că logos-ul însuși, redus la aspectul său formal, locuiește exclusiv în topos-ul judecății. Dar normativitatea judicativă se extinde de la judecata propriu-zisă către toate instanțele orizontului discursivității: formal, este vorba, cum am arătat mai sus, despre multiplicarea structurii judicative (logice) originare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
filosofice, construite pe temeiul analiticii și dialecticii, dar, de asemenea, demersurile științifice care propun "cunoștințe", apoi demersurile ideologice etc. participă, desigur, la judicativul constitutiv. Unele dintre "regulile" fundamentale prin care acesta domină topos-ul discursivității pot fi formulate astfel: 1) logos-ul trebuie să apară de-naturat, ceea ce înseamnă că gândirea operează cu precădere în sens formal, expresia acestei de-naturări fiind logica, iar consecința directă, pentru discurs, este constituirea analiticii și dialecticii; 2) adevărul trebuie să fie în proprietatea exclusivă a judecății
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judicativului și, astfel, poate deschide orizontul non-judicativului, așa cum, de altfel, a fost indicat mai devreme.) Cum sunt proiectate (concepute) și cum funcționează aceste două modele de discurs întemeiate pe dictatura judicativului analitica și dialectica la filosoful care a consfințit trecerea logos-ului în logică, anume la Aristotel? Dar la alți gânditori din perioade târzii ale istoriei filosofiei, Kant, Heidegger, de exemplu, gânditori care au propus reconstrucții filosofice semnificative și au lucrat explicit la redimensionarea funcțiilor celor două modele sau cel puțin
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
actuală, cum am putea căpăta o perspectivă de fapt, o minimă distanță față de însăși modalitatea noastră de a gândi pentru a-i evalua semnificația și a dobândi o șansă în proiectarea rostirii filosofice după alte canoane, poate după unele corespunzătoare logos-ului întreg, neredus la aspectul său formal? Dar ce șanse mai are logos-ul de a reveni la sine chiar în orizontul cunoașterii omenești, acolo unde el a fost "formalizat", de-naturat? Dar, dată fiind "tradiția eficace" a dictaturii judicativului și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
însăși modalitatea noastră de a gândi pentru a-i evalua semnificația și a dobândi o șansă în proiectarea rostirii filosofice după alte canoane, poate după unele corespunzătoare logos-ului întreg, neredus la aspectul său formal? Dar ce șanse mai are logos-ul de a reveni la sine chiar în orizontul cunoașterii omenești, acolo unde el a fost "formalizat", de-naturat? Dar, dată fiind "tradiția eficace" a dictaturii judicativului și, în urmare, "necesitatea" raportării la aceasta atunci când este deschisă o problemă care vizează
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
drept, și aceasta din urmă poate avea ca "obiect" al său aceeași dictatură a judicativului; dar aplicațiile care urmează asemenea descrierilor și prezentărilor anterioare pregătesc terenul pentru operarea unei reducții judicative, nu a uneia non-judicative. Capitolul 3 Aplicații 3.1. Logos-ul trecut în logică; analitică și topică la Aristotel 3.1.1. Ipostaza aristotelică a dictaturii judicativului 3.1.1.1. Introducere Cum trece structura logică originară, S P, în "forma" (și conținutul "regulativ" al) analiticii și dialecticii? Un răspuns
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
-ul să construiască un instrument (organon) care să ne ferească de a utiliza sau de a accepta sofisme, distribuind analiticii și dialecticii probleme legate de raționament, așadar probleme ale gândirii de strictă semnificație formală, el ajunge, tocmai prin consacrarea de-naturării logos-ului ca logică, la punerea în ordine a analiticii și dialecticii ca modele ale oricărui tip de discurs. Așa încât, acestea două, deși nu vor fi "discipline" filosofice sau științifice, mai bine zis, domenii de cercetare "factuală" în privința aceasta, ele rămân
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care pot forma cunoașterea, care se pot adăuga cunoașterii achiziționate deja, sau pot rata această încadrare, atunci când, după faimoasa formulă aristotelică, spun că este ceea ce nu este și că nu este ceea ce este. Potrivit logicii-organon, judecata (înțeleasă ca enunțare declarativă, logos apophantikos) se supune probelor de acceptare respingere, ea este forma originară a "gândurilor", pentru că adevărul doar poate regla astfel de chestiuni și numai judecata poate fi adevărată (sau falsă). Scopul gândirii (unul dintre scopurile ei, mai bine-zis) îl reprezintă cunoașterea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
vestește deja dincolo de orizontul străbătut până acum, ne-am putea afla în deschiderea unui nou orizont semnalat, timid, și mai devreme pe care l-am putea numi "trans-logic", ținând seama de tot ceea ce am descoperit până aici în privința logicului, a logos-ului formal, a judicativului; fără a fi implicat deja gândul unei negații sau al unui salt către domeniul unui alt tip de autoritate "formală". Într-un astfel de orizont poate lucra cu folos conștiința întrebătoare, uimită de nefamiliaritatea "obiectului" arătat
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
etc.; toate acestea fiind semne ale prezenței structurii unui demers dialectic. Intenția mea nu este, totuși, aceea de a lucra după "metoda" aristotelică a dialecticii. Mai degrabă astfel de probleme trebuie puse și asumate, fiindcă nu putem despărți evenimentul de-naturării logos-ului, al trecerii lui în logică, de problemele "mari" ale filosofiei prearistotelice, pe care logicianul nu le-a ocolit, iar în măsura în care le-a socotit defectuos puse ori tematizate, le-a respins sau le-a corectat. El însuși, de altfel, se
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
formală" instituită prin dictatura judicativului și care coincid cu tipurile de raționamente amintite mai sus: corect (științific și dialectic) și sofistic. Să nu uităm că regulile acestei ordini, care vizează în mod direct și exclusiv corectitudinea, sunt hotărâte de logica-organon (logos-ul de-naturat) și își au sursa într-o observare prin gândire a formei gândirii înseși; de aici presupusa "naturalitate" a logicii-organon, adică a regulilor, formelor, deciziilor sale. Această naturalitate este, în fond, expresia autoreferențialității (totuși, relative a) gândirii și a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acreditare pentru orice produs al gândirii, rostirii, făptuirii. Rostul lor și constitutiv și regulativ vorbind în termeni kantieni le înfățișează ca instanțe absolute în zona de întemeiere a rostirii; este vorba, desigur, de o supra-măsură a lor, originată în de-naturarea logos-ului și constrângerea lui formală. Dar supra-măsura este doar "formală"; altfel, adică "funcțional", ea este măsura pe care cele două modele o impun oricărei gândiri, rostiri, făptuiri, în sensul că le predetermină pe acestea, constituindu-le. Ne-am putea întreba
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
logică", dominantă în întreg Organon-ul, subordonând însuși conceptul adevărului-corespondență, ține, în esența sa, de miezul dictaturii judicativului. De aceea adevărul (corespondență) este proprietate (exclusivă) a judecății și aduce în locul strâmt al acesteia întreaga bogăție a logicului (descins direct din logos, prin "reducția" sa formală). Într-un fel, Aristotel trebuia să gândească adevărul în felul acesta, dat fiind proiectul logicii-organon și al celor două modele de discurs desprinse din chiar structura formală originară S P, anume analitica și dialectica. Și tot
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a scoate la iveală ceea-ce-este dictatura judicativului (și am anticipat, este timp) și a înainta astfel către o "reducție" a timpului la elementul originar pe care îl reprezintă însuși timpul în orizont judicativ (l-am anticipat și pe acesta: este logos-ul). Și poate că în acest fel, prin toate aceste medieri reducția fiind prin excelență o operație a medierii, așa cum sunt și deducția, inducția sau reconstrucția -, conștiința repoziționată pentru a recupera nimicul din ființă și-ar deschide o cale către
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
poate că în acest fel, prin toate aceste medieri reducția fiind prin excelență o operație a medierii, așa cum sunt și deducția, inducția sau reconstrucția -, conștiința repoziționată pentru a recupera nimicul din ființă și-ar deschide o cale către fenomenul revenirii logos-ului la sine, fenomen în structura căruia ea însăși este element. Oricum, pe această cale, gândirea ar putea ieși din blocajul formal în care o ține dictatura judicativului. Dar într-o asemenea supoziție, însăși gândirea trebuie să se primenească: va
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fenomen în structura căruia ea însăși este element. Oricum, pe această cale, gândirea ar putea ieși din blocajul formal în care o ține dictatura judicativului. Dar într-o asemenea supoziție, însăși gândirea trebuie să se primenească: va trebui să recunoască logos-ul în chiar clipa revelării sale, și poate în ea însăși, ca ea însăși, totuși ca Altul său; oricum, ca o unitate la care ea este părtașă. Nimicul reprezintă, luând în seamă toate elementele dictaturii judicativului prezente la Aristotel și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
precum și a diferenței cu semnificație originar non-judicativă, dintre ceea-ce-este și ceea-ce-nu-este, ne-a arătat și altceva, în afara faptului că raționamentul este o multiplicare a structurii judicative originare S P. Operarea acestor diferențe a constituit o încercare de refacere a reducției logos-ului la logică, adică a de-naturării acestuia, conferind semnificație următoarelor elemente structurale din "sistemul" logicii-organon: a) structura originară judicativă este S P; aceasta presupune poziționarea unor termeni scoși dintr-o "unitate sintetică", pe care gândirea, depășindu-și momentul analitic, ar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este necesar cunoașterii și, în ultimă instanță, aflării omului în lume (gândirii, rostirii și făptuirii), în lumea vieții sale; dar dictatura judicativului constituie un blocaj formal, acutizat de formalism (oarecum firesc în logica actuală); pentru deblocarea non-judicativă dobândește sens reconstrucția logos-ului, care trebuie anticipată de o de-constituire (o destrucție, poate o deconstrucție) a înseși dictaturii judicativului; metoda acesteia este reducția judicativă, apoi cea non-judicativă, ambele ale dictaturii judicativului, cea dintâi la timp, cea de-a doua, la logos-ul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
reconstrucția logos-ului, care trebuie anticipată de o de-constituire (o destrucție, poate o deconstrucție) a înseși dictaturii judicativului; metoda acesteia este reducția judicativă, apoi cea non-judicativă, ambele ale dictaturii judicativului, cea dintâi la timp, cea de-a doua, la logos-ul însuși. Structura formală originară judicativă (S P) se află în aceeași măsură în judecată, în raționament și argumentare (ca specie "dialectică" a raționamentului), în analitică și dialectică. Aflată întâi în judecată, ea instituie, prin multiplicare (prin operația multiplicității, în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
adevărul) este scop absolut; tot ceea ce este gândit, rostit și făptuit trebuie să se sprijine pe acest gând despre cunoașterea valabilă. Ceea ce înseamnă că problema corectitudinii gândirii și cea a originarității intuiției intelectuale sunt scoase din registrul problematic al "logicii" (logos-ului formal), fiind elementele apodictice ale acesteia; evidența lor, așadar, este necondiționată. Tocmai corectitudinea gândirii și originaritatea intuiției intelectuale reprezintă, având sensurile menționate, temeiurile ultime ale logos-ului formal în ipostaza logicii aristotelice, a logicii-organon. Acestea două, socotite evidențe, sunt
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și cea a originarității intuiției intelectuale sunt scoase din registrul problematic al "logicii" (logos-ului formal), fiind elementele apodictice ale acesteia; evidența lor, așadar, este necondiționată. Tocmai corectitudinea gândirii și originaritatea intuiției intelectuale reprezintă, având sensurile menționate, temeiurile ultime ale logos-ului formal în ipostaza logicii aristotelice, a logicii-organon. Acestea două, socotite evidențe, sunt tematizate de însuși întemeietorul logicii și distribuite în mai multe locuri ale Organon-ului; bineînțeles, tematizarea lor are sensul unei confirmări a "intenției" în privința apodicticității lor operaționale
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]