5,534 matches
-
Turner netratate este de aproximativ 143 (-10) cm, fiind mult sub media taliei populației feminine adulte . Deficitul statural va fi de la ușor la profund dizarmonic, având un raport supraunitar între segmentul superior și segmentul inferior al corpului . în general, axa longitudinală este mai afectată decât axa transversală, ceea ce dă uneori pacientei cu sindrom Turner un aspect particular, dând aparența unor umeri mai lați, a areolelor mamare îndepărtate și a toracelui în scut (planșa 31, în dreapta imaginii). Deseori, pacientele au cubitus valgus
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
sau mai puțin recente demonstrează totuși că personalitatea poate avea o anumită influență asupra comportamentului agresiv (Eron și Huesmann, 1990, citat de Eron, 1994; Olweus, 1979 citat de Endersen și Olweus, 2001). Olweus (1979) a făcut o meta-analiză a studiilor longitudinale centrate pe comportamentul agresiv și organizarea răspunsurilor la copii. Pentru fiecare studiu, autorul a identificat coeficientul de stabilitate a agresivității de la o perioadă de evaluare la alta. Intervalele dintre perioadele de evaluare nu erau aceleași în toate studiile. Diferite erau
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sau nu tendințele agresive în funcție de evaluările cognitive, reacțiile emoționale și mecanismele de control (autoreglare) pe care copilul le dezvoltă față de un comportament agresiv. În opinia aceluiași autor, tendințele agresive interacționează cu variabilele situaționale și permit prezicerea comportamentelor agresive. Un studiu longitudinal mai recent demonstrează că măsurarea agresivității la vârsta de 8 ani permite, cu un anumit grad de certitudine, prezicerea tendințelor agresive la maturitate (Huessmann, Eron, Lefkowitz și Walder, 1984 citat de Eron, 1994). Cercetătorii au obținut o puternică corelație între
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de a-și imagina ceea ce văd. Retrăirea mentală a violenței observate contribuie la sporirea propriilor manifestări agresive. Cu cât copilul își imaginează mai mult acte de violență, cu atât mai ușor va folosi pe viitor strategiile agresive identificate. Un studiu longitudinal de 3 ani realizat în mai multe școli primare din SUA (800 de copii), Finlanda, Israel, Polonia (200 de copii) și Australia (300 de copii) a demonstrat că copiii cei mai agresivi sunt cei care au avut cel mai des
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
declanșării agresivității, chiar și în cazul jocurilor video. Copiii telespectatori privilegiați. Dacă copii sunt în stare să imite comportamentul agresiv al unui adult împotriva unei păpuși gonflabile, care ar putea fi efectul violenței văzute în filmele și emisiunile televizate? Studiile longitudinale au arătat că acei indivizi care au urmărit în copilărie mai multe emisiuni cu violență, manifestă mai des la maturitate comportamente agresive (Eron, 1982 citat de Eron, 1994; Turner, Hesse și Paterson-Lewis, 1986). Procedura generală a studiilor constă în a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pentru care a optat în prealabil. Aflat în fața unor modele violente vehiculate de mijloacele media, copilul observă existența unor comportamente recompensate sau sancționate din punct de vedre social, dar și prezența unor acțiuni de-a dreptul reprobabile. Rezultatele unui studiu longitudinal de 22 de ani pe un grup de tineri (Huesmann, Eron, Lefkowitz și Walder, 1984, citat de Eron, 1994) stabilesc legătura dintre atitudinea tinerilor față de televizor și comportamentul lor agresiv măsurat în trei rânduri (la 8, 18 și 30 de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
o corelație între violența urmărită la televizor și auto-evaluarea agresivității la vârsta de 30 de ani. În opinia autorilor acestui studiu, confruntarea precoce cu agresivitatea televizată stimulează agresivitatea în general, provocând manifestarea diferitelor sale forme la vârsta maturității. Raportul studiului longitudinal sugerează că variabilitatea comportamentului criminal poate fi explicat, cel puțin la 10 % dintre subiecți, prin faptul de a fi urmărit acte de violență la televizor. Teoria bazată pe procesele de prelucrare a informației oferă o explicație pe termen lung a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
școlare scăzute, riscă și mai mult să învețe scenarii, atitudini și comportamente agresive atunci când sunt lăsați față în față cu violența televizată. Fixarea reușită a acestor achiziții va garanta în mod inevitabil stabilizarea comportamentului agresiv și continuitatea sa în plan longitudinal. * Violența mediatizată și frica Dincolo de efectul desensibilizării emoționale, violența mediatizată îl poate face pe individ să-și creeze o imagine irealistă despre violența din lumea reală, supraestimând-o cantitativ și calitativ. Această perspectivă eronată îi poate trezi individului teama de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de ani un program de cercetare asupra cauzelor delicvenței și a comportamentelor antisociale la adulți. Studiile au permis identificarea a două tipuri de delicvență: delicvența tardivă și delicvența precoce. Delicvența tardivă pare să aibă o influență relativ minoră asupra studiului longitudinal al agresivității. Acest tip de delicvență apare în timpul interacțiunilor cu semenii și nu este consecința practicilor disciplinare inadecvate folosite de către părinți. Prin urmare, delicvența tardivă nu influențează formarea abilităților sociale și foarte rar determină asocierea unei rețele de semeni devianți
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
116, 191, 210, 215 Stimulare dezgust 10, 54, 55-58, 117 dorință 10 Strategie 26, 55, 178, 182, 190 comportamentală 10, 73, 117, 135 de persuasiune 11 Structură de cunoaștere 117 declarativă 145 procedurală 145 Studiu empiric 10 experimental 101, 153-154 longitudinal 29, 83, 86, 195, 217 non-experimental 153-162 observație pe teren 219 Succes 115, 139, 190 Supunere 161, 204, 235 T Tehnici de observare 101 proiective 158 Televiziunea 81 Teoria biologice 128-132 cognitiv 122-123, 194 învățării sociale 127-128, 191, 195 socio-cognitive
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sud a satului Mlenăuți format din locuitori care își trag originea din boieri rămași fără slujbă și care din diferite motive au fost maziliți în acest loc. Ulterior au devenit proprietari liberi denumindu-se răzăși și care aveau ogoarele dispuse longitudinal față de ale celorlalți săteni care erau dispuse transversal. Se adresau unul, altuia cu zicându-și cocoane. Mălăiște (La Mălăiște)teren înclinat spre sud, slab productiv, situat aproape de locul numit La Coșere. în trecut era cultivat mai mult cu mei și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
BOHR, determină magnetonul (unitatea de moment magnetic al atomului), calculând cel dintâi (1913) valoarea acestuia. Dar cum și în așa zisele științe exacte intervin erori, este privat de Premiul Nobel, pe care-l primește doar Bohr. În 1921 descoperă depolarizarea longitudinală a luminii, denumită FENOMENUL PROCOPIU, iar, în 1929, discontinuitatea magnetizării la trecerea unui curent alternativ printr-un fir feromagnetic, denumit „EFECTUL PROCOPIU”. Ca o recunoaștere a meritelor sale deosebite, în 1955, devine MEMBRU AL ACADEMIEI ROMÂNE. Fără îndoială prof. Ștefan
PAŞI PRIN ISTORIE. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1018]
-
de tip est-european. Cu alte cuvinte, în Colinele Tutovei surprindem o tranziție de la un climat și o economie forestieră în nord și nord-vest la un climat de silvostepă-stepă și o economie agrozootehnică în sud și sud-est. Văile, într-un paralelism longitudinal aproape perfect, pătrund până departe în inima codrilor de la nord și nord-vest. În marea lor majoritate, văile Unțești, Bogdana cu Simila, Tutova cu Iezer și Studineț, Pereschivul Mare cu Pereschivul Mic, Berheciul cu Zeletinul, sunt colectate succesiv de către Valea Bârladului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Bârlad, prin căi ferate și șosele modernizate (ce au atras înviorarea sau înființarea de sate noi în jurul gărilor, haltelor, cantoanelor, și o prosperă viață economică), după care șosele semimodernizate au început să pătrundă și în interiorul Colinelor, mai întâi pe văile longitudinale afluente Bârladului (cea mai importantă fiind șoseaua de pe Valea Tutovei ce leagă orașele Bârlad și Bacău), apoi și șosele transversale, peste coline, fie pe tronsoane locale de tipul șoselei Bârlad Podul Turcului, fie mai generale cum este șoseaua transversală de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de a impune agenda publică se leagă nu atât de diversitatea abordărilor, cât de limitările de ordin metodologic. Cea mai adecvată direcție de cercetare este căutarea efectelor de-a lungul timpului, pe măsură ce acoperirea mediatică și preocupările publicului evoluează. Astfel, studiile longitudinale dedicate teoriei agenda setting, deși puțin numeroase, relevă faptul că schimbările la nivelul atenției acordate de media anumitor subiecte produc, într-adevăr, schimbări la nivelul preocupării publicului față de subiectele respective. Shanto Iyengar și Donald Kinder, unii dintre cei mai cunoscuți
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
minute de la expunere. Unii dintre respondenți au mers și în direcția opusă, raportând o expunere exagerată la mesajele de campanie, posibil pentru a-și crea o imagine dezirabilă din punctul de vedere al implicării civice (Iyengar și Ansolabehere, 1996). Studiile longitudinale oferă o imagine mai adecvată a influenței campaniilor electorale la nivelul votanților. Dată fiind importanța factorilor contextuali, cum ar fi economia, inflația sau șomajul, astfel de studii permit compararea efectelor unor evenimente punctuale din campanie (care de obicei survin într-
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
1 Această reconstituire, rezultat al unei săpături arheologice și a urmelor găurilor pentru stîlpi, permite înțelegerea organizării acestor case mari ale neoliticului aparținînd grupului rubané. Ele erau construite plecînd de la numeroși stîlpi strînși cu o șarpantă făcută doar din bîrne longitudinale. De asemenea, pentru o mai bună soliditate, erau plantate mai multe rînduri de stîlpi, formînd patru nave. Acoperișul vegetal din stuf era așezat pe gratii de lemn. Pereții, și ei din gratii de lemn, erau acoperiți cu argilă nearsă. Aceste
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și dreptul pentru senior de a și-o însuși. Taxă plătită seniorului de moștenitorii celui decedat pentru a păstra moștenirea. "Mînă-moartă" este una dintre taxele caracteristice șerbilor. Murus gallicus. Zid de incintă al oppidum-ului galic, compus din grinzi transversale și longitudinale, fixate între ele prin cuie de fier. Spațiile dintre grinzi sînt umplute cu pietre și pietriș, iar paramentul exterior este realizat din blocuri mari de piatră mai mult sau mai puțin regulate. Odeon. Un fel de teatru, dar de dimensiuni
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lui, Henry Corbin interpretează anumite filozofii vizionare islamice și, pornind de aici, pune în contrast istoria cu o hieroistorie, care se împlinește în interiorul persoanelor contemplative. Ea nu se desfășoară pe latitudine, pe dimensiunea orizontală a timpului și a societăților, ci longitudinal, pe verticala care unește ființa umană cu Polul, în transparența unei înălțimi și a unei adîncimi în care individualitatea spirituală experimentează realitatea contrapărții sale celeste, își descoperă dimensiunea seniorială, a doua sa persoană, acel Tu suveran. Corbin insistă așadar pe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
stâng prelung și domol, cu versantul drept cuestiform,mai scurt și adesea abrupt , reconsecvența văilor de pe stânga Miletinului, simetrice,mai lungi,fără denivelări importante ale talvegului, cu șesuri bine dezvoltate și obsecvența celor de pe dreapta, simetrice, mai scurte, cu profil longitudinal și șesuri slab evoluate. Ca și în cadrul altor așezări, o serie de forme de relief antropic se adaugă morfologiei naturale: lutării,canale, debleuri, rambleuri,movile,agroterase. Movilele antropice au jucat roluri multiple ca: puncte de observație,morminte, semne de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
cu inflamație minimă decât în cea cu colecistită cronică evidentă. În mod normal PMN-urile nu sunt prezente în lumina proprie, dar câteva limfocite și plasmocite sunt ceva obișnuit [3]. Mușchiul neted este format din mănunchiuri laxe de fibre circulare, longitudinale și oblice, fără a forma straturi bine dezvoltate. Fibrele musculare sunt separate adesea de țesut conjunctiv fibovascular. Fibrele musculare se extind câteodată adânc în lamina proprie, până imediat sub membrana bazală. Grosimea stratului muscular variază mult în funcție de starea de contracție
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Dana Crişan () [Corola-publishinghouse/Science/92171_a_92666]
-
controlului (Kandel și Davies, 1992, pp. 211-253). Ideea principală este aceea că utilizarea drogurilor ilegale, marihuana, cocaină, heroină se produce într-o formă secvențială sau etapizată, plecând de la droguri legale, alcool și tutun. Studiile realizate de Kandel, atât de tip longitudinal cât și transversal, indică existența a patru etape prin care trec consumatorii de droguri ilegale: a) bere sau vin, b) țigări sau lichior, c) marihuana, d) alte droguri ilegale. Consumul de droguri legale este elementul intermediar care se găsește între
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
sociale defavorizate. Unul dintre principiile care derivă din această teorie este acela de a nu orienta întreaga responsabilitate pe individ, deoarece responsabilitatea contextului social (îndeosebi sărăcia, inegalitatea, discriminarea) este de mare importanță. Potrivit lucrării, "Problem behaviour and psychosocial development: a longitudinal study of youth" (Jesor și Jesor, 1977), adolescenții caută riscul deoarece acesta le permite să: * aibă controlul asupra propriei vieți; * își exprime nemulțumirea față de autoritatea părintească și normele sociale; * facă față frustrărilor, nemulțumirilor, anxietății, inadaptării sau eșecului; * câștige accesul în
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
pe o dorință de a obține plăcere, distracție. Cercetările au arătat că,odată implicați în comportamente de risc, adolescenții vor căuta să repete aceste experiențe. (Jessor, R., Danovan, J. E., Costa, M. F., 1994, pp. 99-155). În seriile de studii longitudinale Jessor și Jessor (1977) demonstrează că abuzul de substanțe, delincvența juvenilă, comportamentele agresive și toate tipurile de comportamente de risc sunt foarte strâns intercorelate. Modelul stilurilor de viață (Olaio, A., 2001, pp. 24-36 apud. Calafat și colab. 1992) este unul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
începe cu prevenirea timpurie și campanii de sensibilizare, conștientizare, continuă cu identificarea tipului de tratament impus de fiecare caz în parte și se încheie cu monitorizarea ce are ca scop reintegrarea socială a individului. Pandina (1986) identifică într-un studiu longitudinal efectuat pe copii și tineri (6-24 de ani) un model progresiv de achiziționare și menținere a consumului de drog în șase etape. Figura 9: Debutul și menținerea consumului de droguri Sursa: Pandina (1986) În funcție de stadiul de consum, diferite metode de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]