3,576 matches
-
O viață de om, suficientă pentru a face din implicații în conflagrații personaje literare. Dacă, de pildă, N. Iorga ar fi atins 80 de ani, o vârstă la îndemână pentru un om cu posibilitățile lui, ar fi apucat la vârstă lucidă toate aceste convulsiuni războinice, ba chiar și naționalizarea. E firesc deci ca operele literare să se refere la aceste confruntări armate sau la pregătirile pentru ele. Sigur că din unele romane și piese nu lipsesc alte bătălii, dar, înainte de 1859
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
s-o mai rabd.” Eroul recunoaște că, până să afle vestea, „crezusem că nu o mai iubeam pe Albertine și că, În calitate de analist exact, nu lăsasem nimic necercetat: crezusem că-mi cunosc bine adâncurile inimii. Dar mintea noastră, oricât de lucidă ar fi, nu-și poate da seama de toate elementele ce o compun; ele rămân de nebănuit atâta timp cât, din starea volatilă În care se mențin cea mai mare parte a vremii, un fenomen capabil să le izoleze nu le supune
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
găsească motivul crimei, deși au descoperit antecedente de violență. S-au limitat să afirme că, Într-un fel, situația a determinat fapta. Trebuie să distingem trei fenomene diferite: impulsivitatea, compulsia și automatismul. În comportamentul impulsiv există motivația, ideea directoare, conștiința lucidă, Însă lipsește deliberarea. Se trece direct la acțiune, care e involuntară, violentă, neașteptată, absolut necesară, explozivă, de nestăpânit. Nu există luptă internă. Acest tip de comportament poate da naștere la acte violente Împotriva persoanelor și lucrurilor. Impulsivitatea e o caracteristică
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
alimentare. Cauze pentru care femeile sunt mai serios afectate de aceste tulburări decât bărbații. În fine, știm astăzi că după ce au ridicat de două ori halterele, bărbații au impresia că au un corp de Apollo, pe când femeile sunt mult mai lucide în această privință. Această descoperire a fost făcută urmărind aproximativ 50 de bărbați și femei, cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani, pe parcursul unui program de antrenamente fizice progresive de 12 săptămâni. Aceste persoane cu un stil de
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
se apropia cel mai mult de propriul corp. Li se cerea de asemenea să selecteze fotografia ce înfățișa corpul pe care și-ar fi dorit să îl aibă. Ce arată rezultatele? Ei bine, în primul rând, că bărbații sunt destul de lucizi în ceea ce-i privește deoarece au ales corpurile care efectiv le semănau. Cu toate acestea, atunci când s-a pus problema alegerii corpului visat, lucrurile au stat cu totul altfel. Se pare că participanții nu s-au considerat destul de bine-făcuți de vreme ce
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
cunoscute aceste forme halucinatorii care se constituie rapid, de altfel, pe un teren schizoid sau schizoido-nevrotic. Ele constituie o tranziție cu debut acut veritabil și se opun experientei delirante pe un fond deja morbid, la caracterele prea reci și prea lucide pentru debutul invaziei delirante. Formele cu debut lent insidios sau subacut au o serie de trăsături comune, și anume (Predescu, 1976): - tulburarea atitudinii față de sine și de cei din jur, față de spiritul și corpul propriu; - modificarea sensului constiintei propriului EU
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
și procedeele folosite sunt bine precizate. Asociate delirului sunt reacțiile afectiv violente, cu stări de exaltare, care pot alterna cu stări de depresie și modificări variabile ale stării de consțiință. Dezvoltarea ideilor delirante poate coexista cu o stare de constiință lucidă, dar sunt frecvente cazurile cu stări cofuzivo-delirante, confuzivo-onirice sau oniroide, ca și stările de depersonalizare. Bolnavul se simte ca și invadat de senzația unei înstrăinari față de realitate ( de derealizare), ca și de impresia unei transformări corporale și psihice dezanimare, desomatizare
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
schizofrenici. Statisticile americane au indicat un procent de 4% în rândul bolnavilor schizofreni, în special cronici, dar el poate apărea și asociat debutului, în special când există și o simptomatologie de tip depresiv. Alteori el poate fi asociat primelor momente "lucide" ce urmează primului episod, în momentele când pacientul conștientizează gravitatea bolii . Maniera de realizare a suicidului la schizofreni pote purta amprenta suicidului patologic, monstruos, bizar, nemotivat și, în general se admite, practic, că el nu poate fi prevăzut. 3.2
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
refuzului său. Psihiatrul trebuie să fie conștient că există diverse nivele de capacitate mentală, că ele pot evolua în timp sau se pot modifica în funcție de psihopatologia pacientului. 2.7. Variante ale consimțământului informat 1. "Contractul Ulisse": Pacientul, într-un interval lucid, intercritic al psihopatologiei sale (de exemplu psihotice), semnează un document prin care-i permite medicului curant să adopte și să instituie toate măsurile necesare pentru a-l trata împotriva voinței sale în cursul perioadelor de recădere (Hasatings Center Report, 1982
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
se cere diagnosticată astăzi starea de fapt în problematica unirii: un bolnav nu se salvează dacă nu depune un cât de mic efort volitiv pentru a se salva. Deci, înainte de a invoca și condamna imixtiuni externe, este obligatoriu să evaluăm lucid răul, „pericolele” din noi înșine. Cum ar spune cineva, e necesară mai întâi „lămurirea noastră cu noi înșine”. Astfel poate vom înțelege de ce românii din țară sunt indiferenți la soarta confraților aflați - printr-un dramatic accident al istoriei - în afara granițelor
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
la „noi” față de 75-80 la „ei”). Nu are rost să comparăm venitul pe cap de locuitor, pentru a evita căderea în ridicol. El, venitul, derivă din indicele longevității. Această prăpastie ar fi putut fi mai mică, dacă am fi fost lucizi și hotărâți, dacă ne-am fi asumat realmente opțiunea europeană după 1991 și nu am fi jucat „la două capete”, după obiceiul pământului. Dar o mentalitate nu se poate schimba în câțiva ani. E nevoie de multă răbdare, de onestitate
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
de independență, Basarabia nu și-a putut clădi o soartă mai bună, nu a reușit să o rupă cu trecutul sovietic, nici nu a vrut. Acesta este adevărul despre efortul nostru de a ne integra în lumea liberă. Să fim lucizi măcar acum: nu Europa ne-a ostracizat, gonindu-ne din casa ei ca pe niște copii vitregi, ci noi ne-am închis ușa în nas, nutrind chiar iluzia tembelă că putem minți Occidentul, deși cei păcăliți am fost tot noi
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
92. Peste ani va conta doar valoarea paginilor scrise și nu galoanele câștigate în agora. Ajunși aici cu reflecțiile, să nu se înțeleagă faptul că pledăm pentru retragerea scriitorilor din viața publică; dimpotrivă, avem nevoie mai ales acum de minți lucide care să poată explica celor mulți specificul momentului, să scoată la iveală cauzele degradării, să propună soluții de redresare a situației. Este un exercițiu strict intelectual și unii dintre scriitorii noștri au toate datele pentru a se implica, asigurându-și
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
stat. Legitimate oficial, mai trăgând o hăitură în numele independenței și suveranității „țărișoarei”, ele continuă să spioneze și să intimideze cu spor, adică să facă ceea ce au făcut și în regimul sovietic. În loc să avem o limpezire a faptelor și o reevaluare lucidă și nicidecum vindicativă a trecutului, atât de necesare mersului înainte al unei societăți - așa cum s-a procedat în fosta RDG, bunăoară, unde dosarele agenților STASI au fost făcute publice - la noi este întreținută confuzia și suspiciunea. O culpă difuză, un
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
un document Întins pe mai multe paliere. E și un jurnal al vieții intime (așa cum Îl concepea Amiel), cu toate frustrările și meschinele sale neliniști, dar și unul de analiză politică, de sălbatică dezlănțuire antisemită. Dar e, mai ales, un lucid, un Înspăimântător drum spre moarte. Sinuciderea nu e o descoperire de ultimă oră a lui Drieu, una din acele obsesii irepresibile ivite sub influența unei tragedii petrecute fulgerător. Récit secret, răscolitor document al unei existențe torturate, publicat postum (1951), vorbește
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
neputința de a fi comunist. O și spune de nenumărate ori, după cum spune că admiră Germania pentru că nu poate admira (mai mult: pentru că Îi repugnă) Franța, pentru că e scârbit de politicianismul și eșecurile neputincioasei, debilei democrații galice. Drieu e destul de lucid pentru a vedea În Mein Kampf ceea ce e de văzut: „gândire de jurnalist rudimentar, avid de un senzaționalism grosolan”. Și totuși, nu va ezita vreo clipă - nici cu gândul, nici cu fapta - să intre În slujba ocupantului hitlerist. Îngrozitoarea boală
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
și cunoștințe, locuind În marele oraș, pur și simplu, „pentru piața Concorde, Sena și bordeluri”. În fond, așa cum e anti-francez, Drieu e și antigerman. Deși În toate acțiunile sale deplânge decăderea Înspăimântătoare la care au ajuns francezii, e suficient de lucid pentru a ști că „apropierea de Germania ar Însemna abandonul”... Mai mult: „Germania ar oferi Franței situația Scoției În Regatul Unit: situația bătrânului servitor foarte respectat... și exploatat”. Or, ceea ce speră el e cu totul altceva: o infuzie de spirit
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
reperele patrimoniale ș.a.m.d. Până la urmă, cărțile școlare au reușit să deschidă și în cazul românesc un orizont de lectură detensionat și competent. Beneficiind de acumulările istoriografice ale acestor ani, ne propunem, la rândul nostru, o investigare cât mai lucidă a subiectului, în acord cu tendințele actuale ale istoriei culturale, istoriei educației și studiilor de memorie. Nu am intenționat să atingem și, cu atât mai puțin, să epuizăm toate prefacerile prin care a trecut, în ultimul secol, manualul de istorie
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
manualul de istorie", adunând atent "toate clișeele [...] îndesate ani la rândul în capul a zeci de generații de copii și tineri", pentru a produce un "spectacol pe cât de strălucitor pe dinafară, pe atât de sec pe dinăuntru"8. O privire lucidă a înțeles că, în esență, problema nu este doar una artistică, de vreme ce "ar fi treaba unui batalion de istorici să renunțe la limbajul de lemn și să recompună o imagine ceva mai apropiată de cea reală a cruntului luptător care
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
lui Nietzsche, de exemplu, nu acel Nietzsche din Zarathustra, ci Știința veselă și Uman, prea uman, acel Nietzsche care are un anumit mod de a se uita la lucruri, din prim-plan și în același timp de departe, un om lucid și perspicace ca scriitor și totuși cu un stil plăcut. Cu ochii deschiși 21 lui 1927. Era evident că și judicioase la această vârstă fragedă. Se apropiase de literatura orientală, în special de piesele japoneze no. Michel îi citea cu
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
opera unei femei care a reușit să se identifice cu un subiect atât de complet încât cu adevărat Alexis este confesiunea unui bărbat care cade victimă slăbiciunilor sale, atât de deplin încât nu mai există nici un rând din această confesiune lucidă, discretă și cu atât mai patetică, care să nu pară admirabil de verosimil 31. Yourcenar a surprins implicațiile acestei expresii și urma să persiste în această identificare încă șase decenii de aici încolo. A preluat conducerea de la Flaubert, cel mai
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
și moarte, teme principale ale propriei ei opere. În condiții schimbate, Yourcenar însăși ar fi putut decide să se sinucidă în tinerețe, înscenându-și spectaculos propria moarte la fel ca Mishima. Cartea ei rămâne până azi una dintre cele mai lucide relatări despre acest vizionar al literaturii orientale a secolului XX. De asemenea, ni se demonstrează că principalul rol al morții și reîncarnării în propria ei operă nu se diminuase după Piatra filozofală: s-a intensificat în timp ce își urmărea partenerul murind
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
difuze a schimbării"311. Eugen Simion era convins că, la nivel etic, postmodernismul este un fel de nou umanism, diferențiat prin aceea că dezvoltă mitul întoarcerii (dar nu exclusiv a autorului): "Promisiunea de a se întoarce, cu o conștiință mai lucidă și mai înțelegătoare, la ceea ce un romancier de azi numește codul existențial al omului și de a da o imagine unitară și verosimilă a omului uitat în haosul ființei lui și uitat în haosul unei istorii iraționale"312. Așadar, ideologizarea
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
credință, o contradicție între viața interioară și cea exterioară. Dar s-au împotrivit atunci când au fost siliți să comită acte de idolatrie, asumând atitudinile categorice și specifice ale obiectorilor de conștiință. Din acest motiv îi vedem îndrăzneți, vorbitori, cu mintea lucidă, prompți și preciși în răspunsuri, plini de curaj și de tărie în fața încercării, neînfricați înaintea călăului, fără nici o preocupare de viața pământească, zeloși în credința lor, de nemișcat în respectarea cauzei lor, apărători ai drepturilor umane și cenzori îndârjiți față de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
în Troilus și Cressida în faimosul său discurs pe tema ordinii și a claselor sociale: " Stricăți armonia vieții/ Și vai, ce năpasta se arătă!" Pe masura ce Lear cade victima "nechibzuinței sale înfiorătoare", rațiunea îl părăsește și bătrînul devine astfel mai puțin lucid decît propriul său bufon, tovarășul sau credincios din timpul aprigei nenorociri ce se abate asupra lui pe fundalul întunecării sufletului sau. Bufonul se duce la culcare "doar la amiază", atunci cînd Lear e pe punctul de a fi dat în
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]