14,805 matches
-
tragic și nou, pentru această Vale. Ultima oră, 1 mai 1929 SALUT ÎN NOVALIS (Al. A. Philippide - Stânci fulgerate) Urmând un vechi protocol al curților, poezia noastră delegase către etajele subpământene ale romanticei, un foarte tânăr ambasador, să încercuiască inima luminoasă și îngropată a lui Friedrich von Hardenberg, cu o nouă alianță. Sunt zece ani de atunci. Muzicile acestor nunți thuringiene le-am auzit, curgând misterios, în marele Arbor al Aurului, în derivațiile regnului celui mai obscur. Vă aduceți aminte cum
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
mai vorbitor. Un om blond, foarte blond, de blondul idilic al stelei de seară sau al urbei pe munți, în apus. O față românească, dar străveche (daco-romană) încoronată de o calviție venerabilă, semnul climatului special ai ideii. Smerenia și pacea luminoasă a acestei figuri (ceva din ortodoxia rațională a starețului Zosim, din Frații Karamazov) la catedră și tablă se însuflețește. Gestul, mai larg, arată rândurile oștirilor de algebre. Un călugăr-soldat ridicând Cruciata de semne pentru cauza: cea mai adevărată, cea mai
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
înțelegem sensul adânc. Le-am uitat toate acestea? Nu face nimic. Cultura este, după definiția nu mai știu cui, ceea ce rămâne după ce ai uitat tot - așadar virtualitățile, predispozițiile. Ea e superioară instrucțiunii, și făcută din cunoștințe; e, oarecum, saltul ei calitativ. Primele impresii luminoase, pe care ochiul le primește în pruncie nu se regăsesc în memorie. Dar asta nu înseamnă că sunt pierdute. Sunt undeva, la temelia ființei, formează individualitatea noastră, modul nostru de a reacționa. Se poate vorbi de un umanism modern, de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
N.T. DINCĂ Anul nou, care-abia vine, Să v-aducă numai bine: Fericire, sănătate, Belșug și noroc în toate, Nopți și zile liniștite, Toate visele-mplinite, Sărbători pline de soare Și putere creatoare, În familii armonie, Pace-n suflet, bucurie, Gânduri bune, luminoase, Numai întâmplări frumoase Și să fiți înconjurați Doar de oameni minunați! Eu am spus ce-aveam de spus; Dac-aveți dorințe-n plus, Să vi se-mplinească toate! LA MULȚI ANI CU SĂNĂTATE! 31.12.2016 Referință Bibliografică: URAREA MEA
URAREA MEA de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364278_a_365607]
-
aparte. Oricum, femeile începuseră să fie seduse de el, deși multe dintre ele credeau că mina asta sobră este ceva intenționat, nenatural, un fel de truc erotic, extrem de ingenios, care dădea, neîndoielnic, rezultate bune. Eu le arătam uneori mîinile mele luminoase, le arătam tot ce aveam mai intim și mai pur (de obicei mergeam cu aceste cioturi albe de lumină, care îmi ieșeau din mînecile hainei, ascunse în buzunarele pantalonilor). Mama și tatăl meu, ba chiar toți unchii și mătușile mele
VÎRSTA DE AUR de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364312_a_365641]
-
mai crească. Precum Icar voi zbura cu aripi de ceară Dincolo de Orion, de steaua polară, Peste Saturn, prin inelu-i de foc, Prin nimbu-i aprins ca de sfânt prooroc. Pe tronu-Ți de slavă aș vrea să Te văd Plutind în veșmânt luminos de omăt. Să-I văd Soarelui Sfânt coroana de spini Schimbată-n petale de flori și lumini. Voi căuta prin noapte răposaților urma Calea spre Viață, Păstorul și turma. Prin pustiuri voi trece, prin valea adâncă Să beau aghiasma sfințită
CĂLĂTORIA PRIN VIS de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364301_a_365630]
-
durerii). Pentru poetul Nicolae N. Negulescu, metafora se dorește zămislitoare de sublim: „lumina arde / lumina” (De-ar ști să vadă omul...), „luminile lacrimei” (Quinta essentia), „flacăra privirilor” (Sufletul exilat), „ochii scăpărători” (Din ochii scăpărători), „veacul fulgerului” (Mă doare gândul), „praf luminos /în fereastra Universului” (În fereastra Universului), „a izbucnit în flăcări /glasul visului” (Dahna), „focul plânsului” (Pentru zidirea templelor), „Cerul mării de stele /luminat cu ochii Tăi” (Vis etern), „sacre-mpărății astrale” (Euritmii), „fulg de lumină” (În inima Căii Lactee) etc. La
MISTUIRE CELESTĂ, ÎN VIZIUNEA LIVIEI CIUPERCĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364322_a_365651]
-
fi un om de o sinceritate, discreție și modestie ieșite din comun, care mi-au inspirat foarte multă încredere, confort sufletesc și dragoste față de valorile perene ale spiritualității și culturii noastre autentice!... Totodată, sfinția sa a fost unul dintre cei mai luminoși și mai învățați călugări ai noștri, duhovnic aspru cu păcatul dar mereu blînd cu păcătosul, plin de harul păcii și al bucuriei. Chiar dacă avea și unele păreri pe care nu i le puteam împărtăși, l-am apreciat mereu pentru felul
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 956 din 13 august [Corola-blog/BlogPost/364324_a_365653]
-
fără de margini, fără de hotar doar chip legendar Duh Risipit în văzduh Veghetor Deasupra norilor Așteaptă! Invocatorul Rezemat de spectrul luminii în răsărit Numără pietrele albe, Cercetează stigmatele aleșilor Pătrunzând nepătrunderea lor Fruntea sa, plină de lumină-între plete albe Și ochii luminoși ca astrele în serile albastre adânci ca o pădure a plaiurilor noastre neistovit surâs lăuntric, traversat de păsări, ce poartă în plisc veșnicia în mijlocul neofiților, adoratorilor salvându-se de rătăcire, îi învață Omenia Mila renunțarea ruga invocarea ruperea de neorânduială
MEMORIA STATUILOR (POEME) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364394_a_365723]
-
apăsat aceste maladii, vrînd să le vindece. Cum? Luptînd pentru aducere aminte corectă, rememorînd eliticidul (Virgil Nemoianu îi spune astfel) din vremi de coșmar social-politic”. Poetul Ion Lazu are cultul prieteniei. Cred că el a scris această carte cu gîndul luminos de a nu lăsa să piară în negura vremii și vremurilor acei oameni minunați cu care neamul nostru se poate mândri oricând, el nu poate fi prin natura să de bonom „un fel de spirit pedepsitor în lumea scriitorilor” ci
ION LAZU ŞI ODISEEA PLĂCILOR MEMORIALE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364406_a_365735]
-
dimensiunea existențială dată fiecăruia dintre noi. Așa ajungem să ne „măsurăm” durata vieții, adică vârsta, și atunci pentru unii timpul poate deveni prieten sau dușman... În raport cu veșnicia naturii, cu cerul și pământul, cu apele curgătoare sau întinderile nesfârșite, cu aștrii luminoși ce guvernează ziua și noaptea (alte entități), timpul măsurabil ni s-a dat doar nouă, oamenilor. Iar omul, ca ființă rațională, a fost cel care a inventat forme de măsurare a timpului pentru a stabili o anumită ordine. Altfel, el
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
din timpuri neuitate, Cerul larg deschis a mântuire. Clipe se-nveșmântă cu eterne Gânduri ce visează viitorul, Iar urarea iernilor se cerne - Un amvon răsunător pridvorul. Carul vremii trece așa alene, Ne-a trecut pe toți prin răstignire. Amintiri cu luminoase trene ... Cronică de veac în risipire. Referință Bibliografică: Veac în risipire, de Adrian Simionescu / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 284, Anul I, 11 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate
VEAC ÎN RISIPIRE, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364472_a_365801]
-
evident, în măsura în care ar fi lucrat în structura sa ființială și zestrea românească a tatălui, în vatra căruia fiul urma să-și împlinească viața. Nu știu cât de ucrainean este, prin mamă, domnul Valeriu Rată. Știu însă aproape cu precizie, urmare a câtorva luminoase întâlniri directe și indirecte (indirecte, prin intermedierea condeiului său), cât de bun român este basarabeanul Valeriu Rață. Convingerea mea asupra românismului celui pe care încerc să-l creionez aici, cu oarece sfială, ar putea fi întărită de un argument prioritar
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
Pe buze, sărutu-l simt arsură. Din poala ta un măr aș lua sfios. Fânu, -n care ne-am iubit în șură, Din părul tau, l-aș strânge mai duios. Vezi? Cu mere este plin panerul. Și parcă, azi, surâzi mai luminos. Toamna ți-a adus, în ochi, tot cerul, Doar chipul tău, la fel e de frumos! Referință Bibliografică: Toamna ți-a adus în ochi tot cerul / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 258, Anul I, 15 septembrie 2011
TOAMNA ŢI-A ADUS ÎN OCHI TOT CERUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364511_a_365840]
-
detaliile sunt precise. În „Primăvară” - „vânt/ zburând/ printre păpădii” - sau în „Melc” - „rouă/ sclipind/ în dimineți/ și dâre” - ori în „Mai” - „ninge cu păpădii/ lumina/ și ți-e bine/ ai oprit pentru puțin/ timpul în loc” -descrierile sunt estetice, în nuanțe luminoase, elevate, rafinate și subtile. „Frunza cântă singură” În poezia erotică, autoarea „refuză extremismul verbal al unui erotism contaminat de bolile vulgului, resimțindu-l ca trecător, superficial și capabil să degradeze ființa. Devenirea ființei presupune și rafinamentul artei de a iubi
UN UNIVERS POETIC SUB SEMNUL ARMONIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364521_a_365850]
-
septembrie” - și în „Încă dor” - „Ai bătut/ la porți/ și erau/ ale singurătății” - aceasta acceptă cu o înțelepciune resemnată înfrângerea în iubire, redând prin elemente din natură ce dau impresia de tablou, propriile trăiri interioare. Dragostea nu este o imagine luminoasă în poemele Corinei Petrescu. Fidelitatea este o trăsătură proprie doar poetei, care tânjește să se întoarcă și să retrăiască momentele fericite, ce se dovedesc a fi acum, hrană pentru gând și suflet. Prezența apei, a elementului fluid denotă, la fel
UN UNIVERS POETIC SUB SEMNUL ARMONIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364521_a_365850]
-
de Al.Florin ȚENE De Sfântul Andrei E ultima zi din noiembrie, ploioasă și sură, Amintindu-mi de un adevăr simplu și ușor- E ziua Sfântului Andrei, o stea din Scriptură, Luminându-ne calea spre veșnicie și dor. E ziua luminoasă dar peste noi se lasă ceața, Însă înțelegem că el e Adevărul suveran Și n-o să murim, este Lumina și Viața, De sute de ani având cu românii un plan. Cuvântul lui n-i s-a cioplit în piept Și-
DE SFÂNTUL ANDREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364572_a_365901]
-
la tron - Maxențiu, s-a produs convertirea sa. Istoricii bisericești Eusebiu de Cezareea și Lactanțiu afirmă că în ajunul bătăliei de la Pons Milvius (Podul Vulturului) din 28 octombrie 312, împotriva lui Maxențiu, Constantin a văzut pe cer, ziua, o cruce luminoasă, deasupra soarelui, cu inscripția „in hoc signo vinces” (prin acest semn vei învinge). Noaptea, în vis, i s-a arătat Mântuitorul Iisus Hristos cerându-i să pună pe steagurile armatei sale Sfânta Cruce, ca semn protector în lupte. Steagul cu
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ. P. A II-A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/361171_a_362500]
-
Acasa > Cultural > Vizual > ORACOLUL DIN PALAT Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 383 din 18 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului În Palatul de vara de la Mogoșoaia al Domnitorului Constantin Brâncoveanu, luminos, construit într-o epocă tot atât de luminoasă, în sala cu podeaua din mozaic de sticlă placată cu foiță de aur, imaginea s-a întregit cu icoanele de lumină și iubire ale Mariei Constantinescu. Pline de simboluri, picturile sale pot alcătui un
ORACOLUL DIN PALAT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361282_a_362611]
-
Acasa > Cultural > Vizual > ORACOLUL DIN PALAT Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 383 din 18 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului În Palatul de vara de la Mogoșoaia al Domnitorului Constantin Brâncoveanu, luminos, construit într-o epocă tot atât de luminoasă, în sala cu podeaua din mozaic de sticlă placată cu foiță de aur, imaginea s-a întregit cu icoanele de lumină și iubire ale Mariei Constantinescu. Pline de simboluri, picturile sale pot alcătui un Oracol cu răspunsuri profetice la problemele
ORACOLUL DIN PALAT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361282_a_362611]
-
Motivul bucuriei mele”, prin care ne sunt redate impresiile autorului în fața spectacolului naturii, mărturisindu-L pe Dumnezeu. În această meditație bazată pe Psalmul 28:7, autorul ne spune: „E o dimineață neasemuit de frumoasă de mai, cu răcoare și soare luminos. M-am plimbat prin grădină, admirând florile, renăscute parcă după ploile de astă noapte. Iarba, de un verde intens, râde în soarele dimineții. E atâta prospețime în aer și e atâta poftă de viață, în toată natura. Păsările se iau
„ÎN RĂCOAREA DIMINEŢII” DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361245_a_362574]
-
ușă, l-a văzut pe Mișu cum examinează pereții, răzimat de tocul ușii. Părea indiferent, liniștit și chiar obosit. Ea a îndrăznit să-l întrebe: - Ce ziceți..., e bine cum am făcut? - E foarte bine, de ce te temi? Uite ce luminoasă e camera și cum strălucește parchetul! Hai, mergi și te spală. Te aștept la bucătărie. - Da, cuconule, dar... parcă nu aș mai mânca... Mă duc acasă, știți... - Lasă, băi fată, că acasă la tine sunt destui la masă... Stai să
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361258_a_362587]
-
șoriceilor nu e cum ați putea crede fără pic de soare, fără iarbă verde nu, nu e deloc așa și chiar vă pot arăta că în țara lor e foarte frumos ascultați ce vă spun, e un loc cald și luminos. sunt munți, sunt și râuri, lanuri mănoase șoriceii sunt hărnici și fac numai lucruri frumoase. merg la creșa, la grădiniță, la scoala se joacă șotron, se culcă, se școală. au părinți, au bunici, veri și amici e ditamai țară cum
ŢARA ŞORICEILOR de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361349_a_362678]
-
septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Dulce-odor, vesel, sprințar, De la ceruri primit dar, Alb ești crin, de rouă strop Și de roze un boboc. Pe fața pământului Giuvaier ca tine nu-i. Rază ești din mândrul soare, Stea prin lume călătoare Luminoasă ca și-o lună, Florilor ești soră bună. N-a fost ruga în zadar, Ne-ai venit din ceruri dar Cu zâmbetul și cuvântul Ca să stăpânești pământul. Referință Bibliografică: Poem la nașterea unui copil / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN
POEM LA NAŞTEREA UNUI COPIL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361373_a_362702]
-
zi din calendar, o singură oră și adesea într-o singură clipă sunt rare în viața unui singur om și rare în decursul istoriei. Câteva asemenea ore mastrale din toate vremurile și din toate locurile- le-am numit astfel, deoarece, luminoase și statornice ca stelele, depășesc în strălucire noaptea efemeră ... Căci în acele momente sublime când omul creează în mod desăvârșit, istoria nu are nevoie de altceva care să o ajute. Închei spunând despre profesorul Florea Marin, dar și despre profesoara
DOUĂ OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361355_a_362684]