3,421 matches
-
cocotă, fostă servitoare, care nu cunoștea Dama cu camelii nici măcar din traducerea apărută în "Biblioteca pentru toți", dar care, cu ușurința levantinilor ori a specimenelor inferioare, frumoasă, neasemănat machiată, imita la perfecție modelele ajunse aci din a treia, a patra mîna (cînd sensul și conținutul se evaporează și cînd imitatorul nu mai știe măcar pe cine imită)." Pentru autorul rîndurilor de mai sus, fie el de invenție, ca Ștefan Gheorghidiu, fie Camil Petrescu, referința literară survine cu o anumită notă patetică
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
desprinderea de ținuturile Brăilei, ale dunărenilor, pe lîngă mai dureroasa despărțire de cunoscutul vizibil): "Zbor cu lotca, îmbrățișări cu valurile, izbînzi la pescuit, lumina și libertatea care dau drumul nestînjenit puterii din el, să miște, slobodă, brațele tari, și-i mînase picioarele neostenite...Unde erau?" (s. n.) Un Ubi sunt?...măsurat în limitele unei singure vieți, spre a cărei moarte (simbolică) pierderea luminii reprezintă prima treaptă. Nu va scăpa nimănui asocierea libertății cu lumina (ochilor), în fond situarea în același plan al
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
ofere minciunile pregătite, poate nici n-ar fi avut șansa să schițeze vreo explicație. Băieții au pătruns în curtea școlii și ar fi intrat chiar în clădire, dacă paznicul n-ar fi intervenit la timp și nu i-ar fi mînat dincolo de poartă, în ciuda împotrivirii lor. De data asta nu băuse, părăsindu-și postul, cum făcea uneori. Data următoare poate Radu nu va mai fi atît de norocos. I-au venit în minte cazuri cu elevi înjunghiați la ieșirea din școală
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
anumite locuri, încât nu suportă să fie atinse acolo. Acest lucru se întâmplă din cauza discrepanței dintre excitabi li tatea unei zone erogene și informațiile deținute de persoana în cauză despre acea zonă. Unele femei nu simt nimic când le sunt mân gâ iați sânii, altele se dau în vânt după acest gest. Unii băieți adoră să fie mângâ iați pe testicule, alții sunt îngroziți de această idee. Unora le place să fie mușcați, pe alții îi enervează atât de tare, încât
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
legii Care sunt cunoștințele actorilor sociali despre lege, cutumă și practică atunci când se hotărăsc să se adreseze instanțelor? Ce este „dreptatea“ pe care o reclamă cu atâtatărie în jalbele lor? Cine este îndreptățit să le acorde această „dreptate“? Ce-i mână să meargă mai departe și nu se mulțumesc cu împăciurea oferită de judecătorii locali? Care este orizontul lor de așteptare? Iată câteva întrebări legitime asupra practicii judiciare din secolul al XVIII-lea. Procesele sunt în secolul al XVIII-lea un
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
se cunune, „să cerceteze și să ispitească“, cum spune mitropolitul. Abia după ce are toate dovezile în mână, preotul poate trece la le gi ti marea căsătoriei. Ta xe le percepute pentru efectuarea ceremoniei re li gioase, botez, nuntă, în mor mân ta re aduc importante venituri preoților de mir. Pentru oficierea cununiei religioase, un popă cere o anumită sumă de bani. Din pitacul trimis protopopului Stoica al Bucureș tiu lui, la 27 ianuarie 1793, se remarcă faptul că taxa de cununie
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
un vi for în casa ta“ sau „Mai bine cu lei și cu bă la uri la masă, decât cu muierea rea în casă. Că hia rele cu mân ca rea se îm blân zesc, iar muierea rea nici de mân care, nici de cu vânt ia.“ Tema acestora se în vâr te în jurul ti raniei fe mi ni ne ce are la bază lim bu ția. Ci ti te în sens in vers, ele au același con ținut ca și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ochii mei“, ține să ne asigure. Dar ce a văzut cu ochii lui? În fiecare zi, el l-a văzut pe logofătul Asa na che cum „să silește cu casa, aduce ca sii toate cele trebuin cioa se de ale mân că rii și lemne i cânepă, inu. Și orice trebuiește dă în mâna soții lui ca să le chiverniseas că și de nici unele lipsită nu este și când se duce în călătorie îi lasă dă cheltuială.“ Așa dar, iată re zuma
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
scandalului, acțiunea, starea lucrurilor. Pu tem ur mări derularea unui conflict conjugal numai și numai prin intermediul ve ci ni lor, întrucât jalbele soților nu s-au păstrat. Tudor aba giul și Zma ran da locuiesc de două luni în mahalaua Mân tu lea sa, cu chi rie, dar pro prie tă rea sa nu le cere bani, ci doar să aibă grijă de casă și curte. Din de scrierile martorilor, mahalaua arată ca un mic cen tru ne gus to resc
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mic la moartea sa, iar toată averea Tudorei este făcută pe spi na rea ginerelui său. Dacă i-ar fi dat numai de la el mai treacă meargă, dar a avut în drăz nea la să-i dăru iască din pă mân tul de zestre șase pogoane pe care tot el i-a sădit vie de a ajuns să se nu meas că chiar „via Tu do rii“ și o ajută cu oameni s-o lu cre ze. Al tă da tă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și dă casa mea“. Din co lo de dezonoarea adusă, boierul Fi lipes cu se arată șo cat de atitudinea cucoanei care a putut să-și aban do ne ze copiii, să-i lase singuri în casă și să fugă mânată de o pa siu ne efe me ră. Chiar dacă o iartă în cea sul morții, nu-și re trage totuși decizia asupra copiilor ră mași în grija unchilor paterni și nu a mamei. La rândul său, boieroaica se arată ofen
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
jude ca cazurile făcând referire la o altă glavă cu un con ținut total diferit decât cea utilizată pentru aceleași cazuri, dar în care ac tor principal este bărbatul. Este vorba de glava 214, zaceala 5 care spune: „de va mâna muerea afară fără știrea bărbatului ei la case streine unde nu-i vor fi rudeniile ei să să desparță“. Plecând de la enunțul acestei glave, constatăm că timpul și motivul nu contează, ci gestul în sine capătă importanță: fuga femeii, fără
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
se poate recăsători pentru că ar fi comis un mare păcat, cel al bigamiei, asta în Cazul în care preotul ar fi acceptat să o cunune fără cartea de despărțire. Femeia nu pleacă de capul ei sau pentru că ar fi fost mânată de sentimente, ci ea se supune unei practici vechi de sute de ani și prescrisă de Biserică, pe care fie că vrea, fie că nu, trebuie s-o urmeze. La rândul lui, bărbatul chiar dacă așteaptă mai puțin, se supune, în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
him." "When I went to meet him after forty three years propelled by an undefinable force...he misconstrued my yearning to see him. He asked a friend of his whether I went to see him because he was a 'big mân' who might get a Nobel prize!!"Mac Linscott Ricketts, în corespondență și întâlnirile cu Maitreyi Devi, discută despre episodul Eliade, aflând detalii care confirmă sau infirmă pasaje din românul scriitorului român. Despre episodul vizitei la Chicago: Într-o bună zi
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
ești tu? Și eu sunt unul de-ai tăi..." Toate acestea sunt spuse (grohăite) însoțind cuvântul cu gestul: după grohăitură, în semn de prietenie și recunoștință, porcul își freacă râtul de cel al seamănului său. Ne-am putea gândi că, mânată de inima ei bună, inspirată de iubirea sa nețărmurită pentru porci, contesa inventează traducerile acestea. Într-o bună zi, când și-a pierdut alte câteva dobitoace care trăiau în libertate pe una din proprietățile ei, la câțiva kilometri de locul
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
prietenilor cum să facă. Mai târziu, îl pasionează păsările de pradă, din cauza unui bătrân spaniol găzduit cândva de părinții săi: omul poartă tot timpul la el o lucrare veche despre creșterea șoimilor, scrisă în spaniolă. Raoul nu știe spaniolă, dar, mânat de curiozitate și de pasiunea pentru păsări, cu ajutorul unui dicționar, reușește să descifreze cartea. Această lectură, precum și propriile sale observații din mediul înconjurător, îi dau prilejul să descopere că prădătorii sunt mult mai inteligenți decât prăzile lor. E uimit de
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
anumitor privilegii. Dar îmbunătățirile au degenerat întotdeauna după o vreme în abuzurile în cele din urmă intolerabile ale castei domnitoare și în fanatismul doctrinar al reformatorilor, care nu ezitau să recurgă la orice mijloc ca săn pună la rîndul lor mîna pe putere. Este firește justificat să căutăm o soluție injustiției sociale, dar nu este justificat să credem că încercarea de a găsi această soluție ne-ar putea scuti de tratarea problemei esențiale: abolirea avidității dorințelor, cauză esențial motivantă a tuturor
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
a ieși din mister, din înțelepciunea a ceea ce este ascuns și îl fac pe om atent la misterul din el și din jurul lui, oferindu-i un mod de raportare la Ființă. Oamenii sunt, așadar, ființe economice, ce "gestionează" economia Ființei. Mînați de foamea mileniului alb, ei nu se pot sustrage acestui destin. "La acest sfîrșit de mileniu, lumea suferă de boli pe care știința economică nu știe încă să le vindece, ceea ce nu o împiedică să apară drept cea mai solid
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
în epoca romană. Astfel, Lucrețiu sau Horațiu așteaptă întoarcerea "vîrstei de aur", iar Virgiliu împarte istoria în cicluri epice, cărora creștinătatea medievală le va acorda mult timp mai apoi virtuți profetice. Dar, să revenim la Platon. Potrivit concepției sale, politicul, mînat de pasiuni, este supus unui proces de corupție, cu o periodicitate guvernată de repere astronomice și astrologice. Există reveniri ale fecundității și ale sterilității, pentru plante ca și pentru animale, și aceste reveniri spune Platon se produc atunci cînd ordinea
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Joan Bewan, „Wittgenstein’s last Year“, în Portraits of Wittgenstein, vol. 4, p. 137. 139 Malcolm se declară surprins: „Dacă mă gândesc la pesimismul lui profund, la intensitatea suferinței sale mintale și sufletești, la modul neîngăduitor în care și-a mânat intelectul, la nevoia de iubire legată de duritatea lui, care o respingea, sunt înclinat să cred că viața lui a fost extrem de nefericită. Și totuși, el a exclamat la sfârșit că ar fi fost «minunată». Mie acest cuvânt mi se
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
ești lângă mine, azi, încă te aștept...// Te-aștept să-ți sfâșii voalul misterelor de ieri/ când încă nu erai decât închipuire:/ ridică-l de pe ochii ce nu au amintire/ un duh păgân vor naște ascunsele-ți averi.// Dă-mi mâna să pornim prin crânguri, prin păduri,/ să rătăcim un veac știutele cărări!" etc. Cealaltă mare tematică a poeziei lui Dumitru Spătaru, cea religioasă, se raportează și ea la retorica uzuală a acestui tip de text: iconografia este cea convențională, atmosfera
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
alei/ cum mirosea a mititei/ și-a must neînțărcat și-a toamnă?/ Șoptindu-ți vorbe descântate/ te conducem spre un loc de taină/ tu-mi relatai despre o haină/ ce-o cumpăraseși ieri, în rate.../ Pe-o bancă, mână-n mân-am stat,/ era ții minte? pe-nserat:/ de la ciorap fugind un fir,/ ai dat un țipăt, m-ai împins/ și-astfel amorul mi s-a stins/ ca un păcat sub patrafir". Din același filon umoristic se hrănesc, și încă mult mai
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
departe pe Leopardi și au parodiat versuri întregi din opera să: O, Leopardi, eu nu te-am iubit. Departe / erai, departe ești, dar te zăresc / și tu cu mâna ostenita înspre mine arăți. Cuvintele retranspun finalul cantului Silviei: c-o mâna / moartea mi-arăți din depărtări și goală / o groapă în țărâna.47 În ciuda rescrierii distorsionate ori cu intenții parodice a versurilor aceluia care a influențat întreaga literatura ce a urmat, generația lui Guido Gozzano a arătat faptul că și prin intermediul
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
face referiri la versurile poetului și prozatorului din veacul trecut a fost probabil o reacție la emulația creată în jurul romanticului de revista 'La Ronda', care în anii douăzeci propunea cu insistență proza Micilor opere morale. Autorii din jurul acestei publicații erau mânați de un sentiment general de admirație, îndeosebi pentru proza scriitorului nostru, sentiment insuflat mai cu seamă de directorul ei, Vincenzo Cardarelli, care a avut grijă să includă în diferite numere articole referitoare la maestrul venerat. În aceeași perioadă mediul literar
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Canturi se observă cum între momentul inițial și cel final, dominate de absență sunetelor, se derulează curgerea existenței. Viața caracterizată de o agitație haotică, zgomotoasă, incontrolabila este, in esenta, golita de sens: Pe tine, în colbul și sunetul vieții / te mâna destinul (La nunta surorii Paolina, vv. 5-6).299 Are un singur punct terminus, numit în Zibaldone riposo și ristoro, cuvinte ce redau starea sufletului și a trupului ajunse la hotar, în anticamera liniștii eterne: clipă morții și cele care o
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]