18,601 matches
-
toată lumea... Să vedem, vino aici, ai încredere în mine și deschide-ți sufletul! Ușurează-ți sufletul, ușurează-ți sufletul. Don Fulgencio merge și închide ușa cabinetului cu cheia, și frazele din confesiune sunt întrerupte de lacrimi și suspine, la urechea maestrului. Și oprindu-l pe Apolodoro, filosoful se ridică și se plimbă cu capul plecat, și apoi își apropie scaunul de cel al băiatului, se așează lângă el ca să-l audă, și în penumbra amiezii îi spune: Știi ce e erostratismul
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
într-un început au fost pictura, muzica și literatura ceva folositor, au ajuns să fie arte frumoase dulgheria, cultivarea, croitoria, domeniul veterinar etc. Don Fulgencio, cum va ghici cititorul, a trecut prin perioada de hegelianism, a prins gust de formulele maestrului Hegel și a ajuns să spună că meseria este teza, opoziția dintre meserie și artă este antiteza, iar arta singură, sinteza sau mai bine zis, că meseria este primitiva omogenitate în care se împlinește, mai apoi se diferențiază meseria de
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
cei care doar pe dinafară și cu mască râd, se sting în mândrie și în invidie și avansează anevoie uniți la jugul infam al sentimentului comun, laș menestrel și șef de echipă, tirana Logica. Aici se ridică, altă dată, vocea maestrului Pedro și-mi zice: "Simplitate, tinere, nu te înfierbânta, căci toată afectarea este rea". (Cap. XXVI din partea a II-a a Ingeniosului hidalgo Don Quijote de la Mancha) și-mi pare vocea maestrului Pedro, a pungașului, a ocnașului și nerecunoscătorului Gines de
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
echipă, tirana Logica. Aici se ridică, altă dată, vocea maestrului Pedro și-mi zice: "Simplitate, tinere, nu te înfierbânta, căci toată afectarea este rea". (Cap. XXVI din partea a II-a a Ingeniosului hidalgo Don Quijote de la Mancha) și-mi pare vocea maestrului Pedro, a pungașului, a ocnașului și nerecunoscătorului Gines de Pasamonte, vocea simțului comun, a acestui Ginesillo de Parapilla care ajunge să fure lui Sancho Panza. Are dreptate maestrul Pedro, care îmi servește bine de servitor: nu trebuie să mă bag
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
II-a a Ingeniosului hidalgo Don Quijote de la Mancha) și-mi pare vocea maestrului Pedro, a pungașului, a ocnașului și nerecunoscătorului Gines de Pasamonte, vocea simțului comun, a acestui Ginesillo de Parapilla care ajunge să fure lui Sancho Panza. Are dreptate maestrul Pedro, care îmi servește bine de servitor: nu trebuie să mă bag în desene, ci să fac ceea ce don Quijote îmi trimite, că va fi cea mai adecvată, urmându-mi cântul, fără a mă băga "în contrapuncte care sunt de
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
o ploaie de cuțite pentru marioneta mea pedagogică și să răstoarne pe unii, să decapiteze pe alții, să-l rupă pe don Fulgencio, să-l distrugă pe Menaguti și pe alți mulți să-i tragă, suiș și coborâș, așa. Dacă maestrul Pedro, cel care pe dedesubt, bine face după părerea mea, mișcă mașinăria toată, nu se oprește, atunci se strânge, se ghemuiește, îi sfarmă capul cu mai multă ușurință, ca și cum ar fi făcut din pastă de marțipan. Și la nimic nu
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
care pe dedesubt, bine face după părerea mea, mișcă mașinăria toată, nu se oprește, atunci se strânge, se ghemuiește, îi sfarmă capul cu mai multă ușurință, ca și cum ar fi făcut din pastă de marțipan. Și la nimic nu servește că maestrul Pedro nu se reține să nu-l avertizeze pe don Quijote că personajele acestea nu sunt decât figurine de pastă și că mă distruge dacă o face, pierzând o parte din locuința mea. Nu va rămâne don Quijote prin mânuirea
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Rémy de Gourmont Fragmente dintr-un discurs (in)comod, Luca Pițu (ed. I, II) Gîndind Europa, Edgar Morin Incantația sîngelui, Vasile Lovinescu (ed. I, II) Introducere în Metafizică, Henri Bergson Ironia, Mircea Doru Lesovici Istoria flirtului, Fabienne Casta-Rosaz În căutarea maestrului, George Bălan Între Orient și Occident, Luce Irigaray Jurnal de călătorie al unui filosof (vol. 1, 2), Hermann Keyserling Lucian Blaga. Geneza lumilor imaginare, Corin Braga Memoria colectivă, Maurice Halbwachs Omul dezrădăcinat, Tzvetan Todorov Paradisuri artificiale, Charles Baudelaire Partea blestemată
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
dar frumusețea spectacolului îl impresionează profund. În același amfiteatru urmărește jocul actorilor, la fel de impresionat, un tânăr de 24 de ani - Sofocle, pe care îl revedem apoi participând la Dionisiile din 468, când îl învinge cu piesa Triptolemos pe Eschil însuși, maestrul consacrat. Urme vii a lăsat acest concurs în memoria lui Euripide (care avea pe atunci 12 aniĂ1. În tot orașul se discuta că marele Eschil va fi înfruntat de un tânăr care își prezenta cu acea ocazie prima piesă. Verdictul
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
vrea să rămînă artist. Horia Gârbea scrie ceva foarte ingenios care ține deopotrivă de dramaturgie și de literatura comparată. Deși predecesorul cel mai des invocat este Caragiale, precursorul, la noi, este Anton Pann, care a "intertextualizat" copios în Povestea vorbei. Maestrul contemporan rămîne, fără îndoială, Borges, care duce ideea intertextelor în absolut cu povestea sa despre francezul care își propune să retrăiască în detalii biografia lui Cervantes pentru a rescrie cu exactitate Don Quijote. Este, aici, însuși declinul metodei: un intertextualism perfect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Revine cu Editorul, un bărbat între două vîrste, sensibil la farmecele ei. SONIA: Luați loc. (stă și ea în fața lui picior peste picior valorificînu-și fusta mini și decolteul, joc mut de expunere și privire între ei) EDITORUL: Deci sînteți nepoata maestrului Ștefan Mihail... Se cunoaște. Păreți a avea temperament... artistic. Vă place literatura? SONIA (afectată): Foarte mult. Enorm (arată cu degetele cît). EDITORUL: Oho! Atît de mult? Aveți gînduri mari (îi face curte). Se vede că sînteți o tînără (o apreciază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Apare Bunica cu o cafea pe o tavă, editorul sare la loc, Fiica ia o poziție decentă. BUNICA: Bună ziua. V-am adus o cafeluță. (cam ironică) Nu-i așa dulce ca nepoată-mea. EDITORUL (ceremonios): Sărut-mîna. Vă mulțumesc. Sînteți soția maestrului, nu? Aveți o nepoată fermecătoare. Cred că-și va moșteni bunicul. BUNICA (nu a înțeles ideea): Păi, sigur. Cînd om muri noi, le rămîne lor tot. EDITORUL: Mă refeream la talent. Ce curios că maestrul Mihail a debutat abia la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Sărut-mîna. Vă mulțumesc. Sînteți soția maestrului, nu? Aveți o nepoată fermecătoare. Cred că-și va moșteni bunicul. BUNICA (nu a înțeles ideea): Păi, sigur. Cînd om muri noi, le rămîne lor tot. EDITORUL: Mă refeream la talent. Ce curios că maestrul Mihail a debutat abia la vîrsta... vreau să zic la maturitate. BUNICA: Da, așa a fost el totdeauna: cam întîrziat. Dar să știți că mintea o are tînără. Uneori gîndește ca un copil de șase ani. EDITORUL: Și scrie tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
copil de șase ani. EDITORUL: Și scrie tot timpul? Dar trebuie să aibă sertarele pline de manuscrise! BUNICA: Vai, da' abia mai avem loc în casă de cît a scris. (Fiicei) Cheamă-l dragă pe maistru. Pardon... (rotunjește vorba) Pe maestru. (Fiica iese) EDITORUL: Sper că s-a bucurat de debutul din revista noastră. BUNICA: Daaa! Ca un copil! V-am spus cum gîndește el. Uite-așa sărea. (arată cum sărea) El e și puțin sărit. EDITORUL (cam neliniștit): Am adus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
cam neliniștit): Am adus și onorariul cuvenit. Nu-i prea mult, deocamdată. Va mai crește sper... (scoate un plic). BUNICA (înhață plicul): Lăsați că sînt buni. (îi bagă în decolteu) EDITORUL (cam vexat): Dar știți... Voiam să-i dau personal maestrului. BUNICA (misterioasă): Nu! Vă rog! Niciodată lui! (îi împinge mai adînc în sîn) Știți cum sînt scriitorii... (face semn că bea) Și dacă bea nu mai scrie nimic. El trebuie să bea numai ceai de sunătoare. Numai asta îl inspiră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
inspiră. Și mușețel cînd scrie poezii. EDITORUL: Fantastic! Scrie și poezii? BUNICA: Phii! Dar ce poezii! D'alea triste. Cînd mi le citește, plîng ca la telenovele. (intră Bunicul) BUNICUL: Bonjur! EDITORUL (se duce la el, se îmbrățișează cu el): Maestre Mihail, sînt onorat să vă cunosc. Vă felicit. Din cîți prozatori a avut literatura română, dumneavoastră ați debutat cel mai strălucit. BUNICUL: Mulțumesc, stimate coleg, luați loc. EDITORUL: Dar domnișoara Sonia? Dînsa nu revine printre noi? BUNICA (îl privește suspect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
a avut literatura română, dumneavoastră ați debutat cel mai strălucit. BUNICUL: Mulțumesc, stimate coleg, luați loc. EDITORUL: Dar domnișoara Sonia? Dînsa nu revine printre noi? BUNICA (îl privește suspect): Mă duc eu s-o chem (iese). EDITORUL: Și cum spuneam, maestre. Mă bucur că ați trimis la revista noastră. Aveți o nepoată fermecătoare și cred că o să vă ajute mult în cariera literară. Dar scuzați... Vă credeam mai tînăr. După fotografie... BUNICUL: În ultimul timp, lucrînd atît de mult, am ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
vă rog să aveți grijă de cabluri. Cabluri! Cabluri! Că dacă nu, fac moarte! Moarte de om. EDITORUL (îngrozit): Doamnă, domnișoară! Internați-l dacă e nebun. FANE (urlă la el, pare complet dement): Eu nebun? Eu sînt un scriitor. Un maestru! Un Balzac, un Sthendal! Un mare autor! Am nevoie de telefon! De contacte cu lumea! Editorul aruncă repede fesul bunicului și iese în fugă) Ah, ce m-am enervat (iese în direcția opusă). Bunicul a rămas într-o poză meditativă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
provocatoare, Maricica. O tipă cam vulgară, trupeșă, ultradecoltată. Toți înțepenesc. Ea înaintează cu gesturi languroase către canapea. FANE: Maricica! GETA: Da' ce cauți aici... madam? MARICICA (șuierat, aparte, Getei): Madamă-i mă-ta! (tare, din vîrful buzelor) Am venit la maestrul... pentru ședința foto. (se culcă pe canapea și începe să adopte poziții lascive iar Tatăl începe s-o fotografieze absent la mutrele indignate și leșinurile din jurul lui) BUNICUL: Cînd ești pe terminate, lasă-mi și mie vreo două poziții. Întuneric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
un animal primejdios pentru societate. Dacă la aceasta adaugăm trufia și prostia, deja s-a conturat profilul unui exponent stradal contemporan de tip vandal sau de penitenciar. Într-un interviu acordat postului de televiziune “Antena 3”, în luna noiembrie 2012, maestrul Tudor Gheorghe, întrebat fiind dacă în România se mai poate vorbi de cultură, a răspuns cu tristețe: “Dar cine mai are nevoie de cultura în România?” Dacă vom continua să fim nepăsători, atunci ceva din adâncul ființei noastre va fi
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Amploarea evantaiului e firească, fiindcă, la rândul lui, Dan Alexe atrage etichetele cum magnetul pilitura. în funcție de adorația sau de resentimentele ștampilatorului, pe forumuri sau în alte medii, el a fost făcut dobitoc, genial, pervers, erudit, dement, sublim, netreb nic, potlogar, maestru, nerușinat, criminal, teribil, senzațional, apostat, mizerabilist, acrobat, superb, bou Îîn contragere: superbou), dezabuzat, epopeic, handica pat, miraculos, cretin, reconfortant, bestie, înger și așa mai departe. O singură reacție lipsește: indiferența. Și e logic să fie așa. Dacă parcurgi fie și
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
pahare. într-un dispozitiv ca al nostru trebuie să existe întotdeauna un Ordonator. Marele Ordonator este esențial într-o ceremonie. La georgienii păgâni, zeul suprem era numit „Ordonatorul“ - Morige. Până și astăzi, în tot Caucazul, la orice petrecere există un maestru de ceremonii, un tamada, care dirijează petrecerea. Nimeni nu bea haotic, nimeni nu se ridică cu un toast până când nu decide tamada. îngăduiți-mi să fiu ordonator și tamada. Mi-au îngăduit, crispați. Am început să le enumăr regulile: — Orice
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
o autoritate pentru altcineva (P2), iar acesta (P2), la rândul lui, este o autoritate pentru o a treia persoană (S) în același domeniu, atunci (P1) (autoritatea „superioară”) este o autoritate pentru (S) în domeniul dat. Este situația în care marele maestru (maestrul maestrului) este recunoscut drept autoritate de discipol sau cea în care șeful cel mare (șeful șefului cuiva) îi este șef și este recunoscut ca atare de un subordonat. Pe lângă alte consecințe logice ale acestor proprietăți ale relației de autoritate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
autoritate pentru altcineva (P2), iar acesta (P2), la rândul lui, este o autoritate pentru o a treia persoană (S) în același domeniu, atunci (P1) (autoritatea „superioară”) este o autoritate pentru (S) în domeniul dat. Este situația în care marele maestru (maestrul maestrului) este recunoscut drept autoritate de discipol sau cea în care șeful cel mare (șeful șefului cuiva) îi este șef și este recunoscut ca atare de un subordonat. Pe lângă alte consecințe logice ale acestor proprietăți ale relației de autoritate, una
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
pentru altcineva (P2), iar acesta (P2), la rândul lui, este o autoritate pentru o a treia persoană (S) în același domeniu, atunci (P1) (autoritatea „superioară”) este o autoritate pentru (S) în domeniul dat. Este situația în care marele maestru (maestrul maestrului) este recunoscut drept autoritate de discipol sau cea în care șeful cel mare (șeful șefului cuiva) îi este șef și este recunoscut ca atare de un subordonat. Pe lângă alte consecințe logice ale acestor proprietăți ale relației de autoritate, una este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]