2,245 matches
-
dar soluțiile întrevăzute sunt „de ordin intrinsec și ideal, cu mult iluzionism și chiar estetism, de altfel. Avangardele au cultivat acest mit revoluționar. El a reprezentat (și reprezintă încă) doar o virtualitate, o potențialitate teoretică, speculativă, fără consecințe practice.” Exemplul marxismului și al neomarxismului arată falsitatea unor astfel de crezuri prin Gulagurile și ororile care s-au ascuns în spatele ideilor. Acest tip de literatură subordonată ideologiei este întâlnită și sub formula „literatură angajată” sau „literatură de circumstanță”. J.P. Sartre atrăgea însă
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
urbană nouă pe care o reprezenta metropola. Politica de stat a marilor ansambluri a inaugurat, potrivit acestuia, politica de stat a metropolelor de echilibru. "A construi mari ansambluri echivala, într-o oarecare măsură, cu punerea pe orbită a metropolelor"116. Marxismul obligă la aceasta, într-o perioadă în care concentrarea maselor muncitoare era considerată un factor obiectiv al creșterii economice, iar Marcel Cornu vedea aici coerența politicilor urbane pe care istoricii se străduiesc să o discearnă în intențiile protagoniștilor perioadei (mișcarea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de estetică, pref. edit., București, 1972. Antologii: Estetică și umanism, introd. edit., București, 1979. Traduceri: Mikel Dufrenne, Poeticul, pref. trad., București, 1971; Abraham Moles, Marie-Luce André, Artă și ordinator, pref. trad., București, 1974 (în colaborare cu Claudia Dumitriu); Stefan Morawski, Marxismul și estetica, I-II, pref. trad., București, 1977 (în colaborare cu Claudia Dumitriu). Repere bibliografice: Dumitru Micu, Câteva păreri, GL, 1967, 16; Ov. S. Crohmălniceanu, „Idealul și valoarea estetică”, AFT, 1967, 17; Teodor Tihan, „Estetica lui Tudor Vianu”, ST, 1968
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
Pentru fericirea poporului de N. Moraru și A. Baranga în franceză și engleză, Afaceriștii de Tudor Șoimaru, Matei Millo de Mircea Ștefănescu, Pisica de mare de Virgil Teodorescu. LINGVISTICA, PROIECTUL NOII ORTOGRAFII La nici doi ani după lansarea lingvisticii spre marxism, situația nu era satisfăcătoare, în special din cauza slabei pregătiri ideologice a lingviștilor, tineri sau vârstnici, afirmă Dimitrie Macrea 58: „A existat și mai există, pe de altă parte, o stagnare gravă în activitatea științifică a lingviștilor fruntași de la noi. Ani
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
noștri în vârstă sau mai tineri, în direcția cunoașterii și însușirii marxism-leninismului. La sesiunea lărgită a secției a 6-a din vara trecută, s-a constatat că deși se împlinea atunci un an de la apariția lucrărilor tov. Stalin privitoare la marxism în lingvistică, lingviștii români nu numai că nu publicaseră nici o lucrare în care să fie aplicate învățăturile staliniste despre limbă, dar că ei nu aplicau aceste învățături (decât cu totul formal) nici în cursurile ținute la universitate. Aplicarea învățăturii staliniste
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
despre reorganizarea Institutului de lingvistică, despre lucrările elaborate, despre noua revistă de specialitate Limba română, care va înlocui revista Cum vorbim: „Pentru a asigura întărirea și dezvoltarea științei lingvistice în R.P.R pe baza genialei lucrări a lui I.V. Stalin Marxismul și problemele lingvisticii, Prezidiul Academiei R.P.R. a hotărât în ședința din 18 iunie a.c. reorganizarea conducerii Institutului de Lingvistică din București al Academiei R.P.R. S-a format un nou consiliu științific format din acad. Mihail Sadoveanu (președinte). prof.dr. V. Cheresteșiu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lingviștii s-au ocupat concret de studierea limbii operelor noastre de azi, aplicând cunoștințele lor în acest domeniu, și care sunt realizările pe care le-au obținut în această privință, în cei patru ani de la apariția lucrării tovarășului Stalin Cu privire la marxism în lingvistică, constați că situația este de-a dreptul nesatisfăcătoare și nedumerirea îți este întru totul îndreptățită. În ultimele numere ale revistei Limba română cititorul găsește titluri care-l atrag. Așa este acela al articolului lui Gh. Bulgăr din nr.
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Idem, nr.27 (360), 4 iul. 58. Dimitrie Macrea. - Activitatea Institutelor de lingvistică în lumina sesiunii generale a Academiei R.P.R. În: Almanahul literar, Cluj, nr.4 (29), apr. 59.C.I. Balmuș. - Doi ani de la apariția lucrării lui I. V. Stalin ''Marxismul și problemele lingvisticii”. În: Contemporanul, nr.25 (298), 26 iun. 60. Ștefan Pasca. - Un eveniment epocal în viața științelor sociale. În: Almanahul literar, Cluj, nr.6 (31), iun., 1952. „Data de 20 iunie marchează în viața științelor sociale un eveniment
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Un eveniment epocal în viața științelor sociale. În: Almanahul literar, Cluj, nr.6 (31), iun., 1952. „Data de 20 iunie marchează în viața științelor sociale un eveniment epocal. Într-adevăr, studiile lui I.V. Stalin în legătură cu lingvistica, studii intitulate modest («Cu privire la marxism în lingvistică», «Cu privire la unele probleme de lingvistică» și «Răspuns unor tovarăși») depășesc limitele sectorului lingvistic, deschid orizonturi nemărginite în domeniul tuturor științelor sociale, fundamentează teoretic probleme de bază pe care marxism - leninismul nu ajunsese să le clarifice. Abia azi, după
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lui I.V. Stalin în legătură cu lingvistica, studii intitulate modest («Cu privire la marxism în lingvistică», «Cu privire la unele probleme de lingvistică» și «Răspuns unor tovarăși») depășesc limitele sectorului lingvistic, deschid orizonturi nemărginite în domeniul tuturor științelor sociale, fundamentează teoretic probleme de bază pe care marxism - leninismul nu ajunsese să le clarifice. Abia azi, după doi ani, ne dăm bine seama de imensa contribuție pe care I.V. Stalin a adus-o, prin studiile amintite, la dezvoltarea științei despre societate, la înavuțirea cu teze și concluzii noi
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mult mai încet decât prozatorii și poeții, reușind să depășească tendința prezentării în grup, adică a publicării în colectiv, după moda sbornicelor - produs editorial foarte frecvent în vreme, fie în original, fie în traducere în toate domeniile: știință, tehnologie, lingvistică, marxism etc. - astfel, zic, aproape toți criticii din prima generație, îndrumători și făuritori ai noii literaturi își publică operele: Sorin Toma (1948), I. Vitner, N. Moraru, Traian Șelmaru, Ovid S. Crohmălniceanu, Mihail Novicov. Totuși au rămas încă mulți comentatori și critici
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
acesteia. Spre sfârșitul comunismului, această chestiune elementară fusese acceptată până și de economiștii marxiști cu porniri reformiste din fosta Iugoslavie, Ungaria, Polonia sau fosta URSS. Noi nu am acceptat-o nici acum, la 17 ani de la prăbușirea comunismului și falimentul marxismului! Iată, de pildă, în Franța toată lumea e nemulțumită periodic de finanțarea educației! Știi cât a primit, cumulat, acest domeniu în 2002? Circa 17% din PIB, adică vreo 23% din bugetul național! Îmi este și rușine să amintesc cifrele pentru care
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
aparițiilor publice, S. începe îndată după sosirea în România să își promoveze convingerile politice și culturale generate de experiențe din Rusia. Primele articole, din „Evenimentul”, avansează deja ideea atitudinii greșite a socialiștilor față de mișcările naționale, precum și pe aceea a inaplicabilității marxismului în țările agrare, în care proletariatul propriu-zis lipsește. În astfel de țări, implicit în România, soluția optimă ar fi fost desăvârșirea revoluției burgheze, prin introducerea, pe cale parlamentară, a reformelor democratice, în special a votului universal, prin împroprietărirea țăranilor, concomitent cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
cel mai rezistent din ciclul În preajma revoluției. Valoarea lui stă în primul rând în extraordinar de bogata substanță epică: viața de întemnițat a tânărului, peripețiile întreitului său „pohod na Sibir” și ale întoarcerii acasă, confruntarea cu „blestematele chestiuni”, evoluția de la marxismul ortodox la poporanism, în aprigă dispută cu diverși ideologi, lupta dintre conștiința sa morală și „lut”. Stă, de asemenea, în puterea de a da relief aparte sutelor de figuri antrenate în magma efervescentă a narațiunii: reprezentanți ai autorităților, surghiuniți de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
a accepta o "muncă de misionar", "să merg printre oameni, să mă întorc la Botoșani în vacanța de vară, să fac agitație, să răspîndesc crezul". Iorga a reușit să-l convertească pe un fost coleg de clasă, dar convertirea la marxism nu l-a împiedicat pe acesta să devină proprietarul celui mai luxos hotel din oraș. Universitatea avea să-i schimbe radical convingerile. Ceea ce a rămas în Iorga din acest scurt contact cu marxismul a fost "nevoia de a fi cumsecade
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fost coleg de clasă, dar convertirea la marxism nu l-a împiedicat pe acesta să devină proprietarul celui mai luxos hotel din oraș. Universitatea avea să-i schimbe radical convingerile. Ceea ce a rămas în Iorga din acest scurt contact cu marxismul a fost "nevoia de a fi cumsecade cu oamenii, cu toți oamenii, fără excepție, și să manifest față de ei o cumsecădenie cu atît mai mare cu cît sînt mai nenorociți"40. Ulterior, de-a lungul îndelungatei lui activități politice, Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
-l cunoască pe bătrînul Mihail Kogălniceanu, dar nu și-a putut lua inima în dinți ca să-i facă o vizită venerabilului arhitect al independenței României. Era prea timid. Cu urmări mai importante s-a soldat contactul lui Iorga cu intelectualul marxismului român, Constantin Dobrogeanu-Gherea pe numele lui adevărat Solomon Kats, evreu rus refugiat. Dar să-l lăsăm pe Iorga să-l descrie: "... un (om) persecutat, vînat și încarcerat în Rusia țaristă, purtînd în piept amintirea unui glonte siberian (care fusese tras
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
din gara Ploiești, Iorga îl vizita adesea acolo pe Gherea. Gherea și-a exprimat dorința de a edita un periodic literar, "Literatura și știința", la care urma să colaboreze pe viitor și Iorga 55. Dar în ciuda contactului lui Iorga cu marxismul în anii de liceu, critica junimistă a sistemului românesc avea o influență mult mai mare asupra perspectivei sale. Junimismul s-a născut din nemulțumirea "protipendadei" boierilor moldoveni, care simțeau că joacă un rol tot mai mic în conducerea noului stat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
-i găsim originea (ca în atîtea alte cazuri în România), trebuie să privim peste Prut. Nu este de mirare faptul că unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai mișcării, Constantin Stere, provenea din Basarabia. Poporanismul a fost o reacție împotriva marxismului, care nu prea oferea mare lucru țărănimii. Mulți intelectuali est-europeni considerau că marxismul are motivație doar în țările industriale occidentale. Nici o mișcare muncitorească nu avea vreun sens fără o clasă muncitoare care să merite acest nume. Marxismul era foarte ambiguu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
peste Prut. Nu este de mirare faptul că unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai mișcării, Constantin Stere, provenea din Basarabia. Poporanismul a fost o reacție împotriva marxismului, care nu prea oferea mare lucru țărănimii. Mulți intelectuali est-europeni considerau că marxismul are motivație doar în țările industriale occidentale. Nici o mișcare muncitorească nu avea vreun sens fără o clasă muncitoare care să merite acest nume. Marxismul era foarte ambiguu în privința țărănimii. Țăranii alcătuiau o clasă cu mentalitate mic-burgheză; marxiștii făceau eforturi serioase
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
o reacție împotriva marxismului, care nu prea oferea mare lucru țărănimii. Mulți intelectuali est-europeni considerau că marxismul are motivație doar în țările industriale occidentale. Nici o mișcare muncitorească nu avea vreun sens fără o clasă muncitoare care să merite acest nume. Marxismul era foarte ambiguu în privința țărănimii. Țăranii alcătuiau o clasă cu mentalitate mic-burgheză; marxiștii făceau eforturi serioase ca să atragă proletariatul rural lipsit de pămînt. Trebuia găsită o soluție pentru problemele arzătoare ale țărilor cu populație țărănească majoritară și cu zone rurale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
muncitorii alcătuiau națiunea. Cu toate că, pentru Iorga, țărănimea constituia reazemul națiunii și îi simpatiza pe muncitori, el considera că națiunea era alcătuită nu numai din aceste două clase; și că națiunea este mai importantă decît clasele. În ultimă instanță însă, nici marxismul, nici junimismul nu vor fi adoptate de Iorga drept filosofia sa politică, ci doar naționalismul marelui poet național Mihai Eminescu. Iorga nu a adoptat imediat ideile lui Eminescu. Eminescu își făcuse apariția pentru el după ce se familiarizase cu un vast
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mesianice ale mileniului: cum au devenit ele realitate? Încotro a luat-o Revoluția Rusă? A devenit oare naționalismul muncitoresc o stradă cu sens unic? A fost Tito comunist, naționalist, sau și una și alta? Erau absurditățile comunismului albanez motivate de marxism sau de experiențele naționale anterioare? A fost Ho Și Min naționalist? Oferă comunismul vreo explicație în privința lui? Care au fost motivațiile decisive ale politicii lui Fidel Castro, cele naționaliste sau cele marxiste? Care au fost motivațiile sandiniștilor? În China, Revoluția
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cercetări) s-au descotorosit de el în 1969; deoarece, după evenimentele din mai 1968, voia să facă o naționalizare rapidă ca să-i ofere muncitorului francez un rol real în conducerea industriei 32. Iorga și Eminescu au susținut cauza țărănimii, opunîndu-se marxismului. Iorga va juca în 1917 un rol hotărîtor în proclamarea reformei agrare și a votului universal. Dar multe din conceptele lui Iorga (în special cele din domeniile artei și literaturii) erau arhiconservatoare; poate cineva care lupta pentru bunăstarea a 80
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pe care îl va flutura timp de 30 de ani: a atacat ambele partide politice, a propovăduit naționalismul cultural și a apărat țărănimea. Spera încă să stabilească o colaborare țăran-boier în cadrul satului sămănătorist. În timpul Congresului Socialist de la Iași, a numit marxismul: "Ceva ce nu va fi"194. Prin primăvara lui 1907, Iorga nu mai avea răbdare să rămînă la București; campania de ură îl făcea să nu se simtă la largul său, iar inactivitatea îi afecta resursele. Din fericire, Iorga și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]