14,595 matches
-
a făcut Băse nu-i stă în caracter. Pas cu pas însă cucerește redută după redută cum au făcut înaintașii săi similari în războiul de independență. Nici măcar un bebeluș nu poate fi creat înainte de timpul necesar pregătirii sale în marsupiul matern. Să-l lăsăm pe Mutu să se pregătească pentru lupta finală disciplinând partidul de proveniență care nu prea este bine cotat de „reprezentanții” poporului, anumite televiziuni. Victoraș pare pedepsit de Dumnezeu cu picioarele sale suferinde. Poate va contribui și DNA
VICTORAŞ VERSUS MUTU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369754_a_371083]
-
chiar daca te afli la peste 16 mii de kilometri distanța de țara strămoșilor. „De vorbă cu stelele” volumul 1 si 2 (Editura Anamarol, București, 2010 & 2011), sunt două cărți voluminoase, a câte 300 de pagini fiecare. Scrise în limba sa maternă, româna, a adunat între copertele acestora 46 de interviuri cu personalități românești din șapte țări, de pe trei continente, interviuri extrem de interesante. Aici se vede clar șarmul personal, delicatețea dar și siguranța de sine, cultura dobândită citind și trăind în medii
GEORGE ROCA… CĂUTÂND INSULA FERICIRII de MELANIA CUC în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368076_a_369405]
-
ud. Asta nu pot ierta. Dacă-i va ierta Domnul, să fie iertați. Când lupți ani de zile să le asiguri unor pui firavi o viață cât de cât mai bună, dincolo de chinul lor continuu, când îi crești în iubirea maternă deplină, când trăiești prin ei pentru a le simți fiecare zbatere și vezi că pleacă în condiții mizere, nu poți ierta. Spui că ierți dar nu poți ierta, așa cum cu greu te poți ierta pe tine însăți ca mamă, că
O IUBIRE MAI VECHE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362660_a_363989]
-
alunge din el esența propriei realități trăite. Odată atinsă o femeie în ce are ea mai sfânt: rolul de mamă, nu cred pe nimeni că este împăcată, nici după 50 de ani. Este foarte greu să împaci rațiunea cu instinctul matern și să te păstrezi echilibrată. O spun din ceea ce trăiesc de 11 ani de când a plecat Andrei și opt ani de când au plecat amândoi în brațele Domnului. Viața merge înainte și noi cu ea, dacă vrem să ne împlinim datul
O IUBIRE MAI VECHE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362660_a_363989]
-
tristețea și urâtul, Dând gir de mesager ninsorii. Se trec păcatele-n cristale Ca o iertare prin cuvânt, Câmpiile devin vestale Învăluite blând de vânt. Troianul pare-o tresărire, Un sân al timpului etern Ce alăptează spre-mplinire Răsadul ocrotit matern. Aceste voaluri cad părelnic, În aparenta nemișcare, Sub focul sacru, vechi jertfelnic An după an desprins din soare. Lăstarii se preschimbă-n lauri Hrăniți cu seva frunzei moarte, Fulgul și picul devin fauri Ai vieții duse mai departe. *** Ciclul "Iarna
NINGE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362737_a_364066]
-
când o mișc. Și din nou am senzația că ea mă silește pe mine, fiind marioneta marionetei mele. De cine râde lumea? De mine, sau de ea? Pașii mă poartă prin aceleași locuri umbroase. Ba nu, sunt altele. Și tot atât de materne. Doresc maternitatea? Nu știu, dar caut aceleași văioage întunecate. Și iat-o! S-a desprins de mine, o mână apoi alta. Și pielea se lasă sărutată. De mâini? Iar marioneta nu-i. Nici lumea. Sunt eu și mâinile ei. Mă
SALAMANDRA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362727_a_364056]
-
marioneta nu-i. Nici lumea. Sunt eu și mâinile ei. Mă gustă și-mi redau umbră. În locul marionetei sau în locul meu. Sunt eu însumi. Dar ea? Ea... Zilele trec. Și pașii mei și verdele frunzelor e tot mai intens. Negrul matern dă viață și mereu dispare. Iarba-l ascunde. Verde, verde și iarăși verde. Și pașii mei flămânzi de maternitate. Doar ei. O găsesc prin aceleași văioage. Cu aceleași curgeri cristaline. Și pașii se bucură. Sărut cu tălpile răcoarea pământului. Și
SALAMANDRA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362727_a_364056]
-
bucură. Sărut cu tălpile răcoarea pământului. Și Geea-mi privește sărutul. Îi simt înfiorarea și tulburarea izvoarelor. Mă înfior la rându-mi. Și tălpile. Iar marioneta? Nu-i. Eu sunt. Zi cu zi am crescut. Am devenit bărbat. Iar gustul pământului matern mă doare. Mă răscolește tot mai mult. Eu sunt bărbatul. Și-mi răsfir tălpile peste maternitatea răcoroasă. E neagră. Ultimul negru în marea de verde. Verdele vieții. Și trupul mi se-nfioară. Am umbră? Sau umbra mă are pe mine? Iar
SALAMANDRA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362727_a_364056]
-
umbroase. Și ea? Ea nu-i, nu trebuie, este doar o salamandră greoaie și nedorită. Și talpa piciorului meu s-abate peste culorile-n mișcare, strivind cu disperare și spaimă. Spaimă de culori. Nu mai vreau culori, vreau puritatea negrului matern. Și talpa continuă a strivi. Urzicături dureroase-o străbat. Mă cutremur și cad. Pe fundul văioagei e bine. Mă cufund în răcoarea pământului. Deasupra e cerul. Și frunzele. Da, frunzele. Se înroșesc brusc și cad, acoperindu-mă de foarte multe
SALAMANDRA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362727_a_364056]
-
Tot mai goale și negre, de parcă văioaga s-ar fi urcat spre cer. Iar eu tot mai rece. Frunzele cad și iar cad, de parcă ar vrea să-mi dăruiască pe veci maternitatea. Și dorm, așteptând o nouă înflorire a negrului matern. -------------------------- Gheorghe Andrei NEAGU Focșani, 15 septembrie 2016 Referință Bibliografică: Gheorghe Andrei NEAGU - SALAMANDRA / Gheorghe Neagu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2089, Anul VI, 19 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Neagu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
SALAMANDRA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362727_a_364056]
-
-și amintească ingratitudinea filială a Nanei - așa îi ziceau și ea, și Renée. De-a lungul timpului, Mira conștientizase câteva lucruri care o coborau pe Nana de pe piedestalul unde o urcase pe când era copil. Rămăsese, totuși pentru ea o ipostază maternă, mama de duminică, mama de escapade fabuloase cu mașina mică, mama de poveste, de la care fetița modestă de odinioară primea păpuși vorbitoare, încăperi de jucărie mobilate elegant, cercei și inelușe, brățări împodobite cu mărgăritare ori cu rubine minuscule și câte
CAPITOLUL 14 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370110_a_371439]
-
ritualurile specifice fiecăruia dintre ele. Ele au exclusiv dreptul de a-și numi sau alege în mod liber, fără nici un amestec al statului, organele de conducere și personalul de cult. Clerul și credincioșii confesiunilor din România au posibilitatea folosirii limbii materne în serviciile religioase, actele de cult, administrație, învățământ teologic sau în publicațiile pe care le editează. De menționat că în țara noastră 87% din cetățeni aparțin Bisericii Ortodoxe Române, biserica majorității populației; aceasta a avut un rol important în istoria
PR. DR. NICOLAE RUSU, REPERE ISTORICE ÎN DEZVOLTAREA RELAŢIILOR DINTRE STAT ŞI BISERICĂ LA ROMÂNI, EDITURA “ANDREIANA”, SIBIU – 2015, 406 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1785 din 20 noiembri [Corola-blog/BlogPost/353267_a_354596]
-
MONARHULUI: FAPTE, FIINȚE, AȘEZĂMINTE, OBIECTE, UNIVERS VEGETAL Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1821 din 26 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Unele cărți sunt increate, ele există cum există timpul, ființa și spațiul din care se tansgresează celula maternă a tot ce se naște, doar că într-o zi cineva le făurește forma. Așa s-a îmbrăcat în coperți și file o poveste a casei de familie, regale, de la Săvârșin. O viață cu istorie a unei case e tot
FAPTE, FIINŢE, AŞEZĂMINTE, OBIECTE, UNIVERS VEGETAL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353361_a_354690]
-
considerați periculoși. Mai mulți români au fost atacați pe stradă sau în propriile case. Din această cauză mulți români nu își etalează identitatea națională și chiar nu recunosc că sunt români. În acest fel suntem obligați să ne uităm limba maternă, obiceiurile noastre strămoșești, să uităm de „ai noștri”... lucru de neconceput într-o societate modernă. Așa ajungem să devenim dezrădăcinați! Dar deseori excepția întărește regula, mulți români s-au integrat bine și sunt respectați și recunoscuți ca buni profesioniști și
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
-
Credința ne dă speranță, ne dă putere să mergem înainte. Avem aici în Italia multe biserici ortodoxe, majoritatea foarte căutate de către români. Acolo se creează noi pretenii, se simt mai apropiați de atmosfera din țară și se comunică în limba maternă. Și astfel se realizează o unitate etnică, iar diaspora românească începe să fie cunoscută și deseori să aibă un rol hotărâtor în Italia. În schimb, prieteniile adevărate au rămas totuși... undeva acolo în țara de unde am plecat! Aici se leagă
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
-
toți, atunci când preferă mâncarea tradițională românească, în locul fast food-urilor de la orice colț de stradă, cănd ascultă muzică populară de pe toate meleagurile României, în locul șlagărelor repetate și repetitive de la radiourile locale, când își îndeamnă copiii să vorbească acasă în dulcele grâi matern, desi pentru școala au un alt îndemn, cănd participa cu drag și cu sfințenie la toate festivalurile românești organizate aici, când merg la biserică, indiferent de confesiunea religioasă, ca să asculte vorbele de care au nevoie pentru sufletele lor de pământeni
HAI SǍ NE-MPǍCǍM! de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353505_a_354834]
-
exil? Depinde. Probabil că bariera de limbă va persista, pentru cei ce nu găndesc în limba țării de adopție. Întrebarea este dacă ai aceeași abilitate, dacă poți exprima nuanțele în aceeași măsură... Sigur că există întotdeauna opțiunea traducerii din limba maternă... sau chiar a scrisului numai în limba maternă, așa cum o fac mulți, adresându-te românului de acasă, sau celui plecat. Pe scurt, românului. De oriunde. Printre scriitorii plecați există realizări și recunoașteri remarcabile ca cele ale lui Cioran, Ionesco, etc.
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU MILENA MUNTEANU (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353452_a_354781]
-
persista, pentru cei ce nu găndesc în limba țării de adopție. Întrebarea este dacă ai aceeași abilitate, dacă poți exprima nuanțele în aceeași măsură... Sigur că există întotdeauna opțiunea traducerii din limba maternă... sau chiar a scrisului numai în limba maternă, așa cum o fac mulți, adresându-te românului de acasă, sau celui plecat. Pe scurt, românului. De oriunde. Printre scriitorii plecați există realizări și recunoașteri remarcabile ca cele ale lui Cioran, Ionesco, etc. Sunt rare, însă. Cazul Herthei Muller, deși notabil
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU MILENA MUNTEANU (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353452_a_354781]
-
plecat. Pe scurt, românului. De oriunde. Printre scriitorii plecați există realizări și recunoașteri remarcabile ca cele ale lui Cioran, Ionesco, etc. Sunt rare, însă. Cazul Herthei Muller, deși notabil, este diferit prin aceea că a scris direct în limba sa maternă (germana) Întrebați care sunt șansele omului de știință. Noi am plecat din țară ca oameni de știință. Studiasem calculatoarele. În caz că lucrezi într-un domeniu în care se caută știința ta de carte și ești bine pregătit, este relativ ușor să
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU MILENA MUNTEANU (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353452_a_354781]
-
nici o fărâmă de puericultură și educație a puilor. Dar educatorii de profesie să nu capteze atenția copiilor prin povestirea unor povești atrăgătoare pline de învățăminte? O fi Creangă, Creangă cu amintirile lui, dar copilul ar trebui să sugă odată cu laptele matern dragostea de muncă, cinstea și dreptatea inclusiv mijloacele punitive de impunere a lor. Au trecut timpurile „muieți-s posmagii”din cultura cultă a poporului român. Și apoi revoltata mamă „auzi soro, fiica mea a fost pusă să culeagă frunze” televizată ca
SE MERITĂ OARE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352756_a_354085]
-
dinți te iau în mașina mea. Cămășuța de noapte nu o consider absolut necesară. Anica a înțeles că Ionel bravează. Nu că i-ar fi putut oferi ceva dar parcă se simte din ce în ce mai apropiat sufletește de el. Parcă un sentiment matern de ocrotire. I-a răspuns glumei cu o glumiță. - Ce să mai spun. Dar mămica mă va dăscăli toată noaptea cum să te trag de urechi dacă nu ești cuminte. Este prima dată că-i cer voie să mă culc
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
în eternitate a scriitorului, filozofului român Emil Cioran, născut la 8 aprilie 1911 la Rășinari, județul Sibiu și decedat la 20 iunie 1995, la Paris. Tatăl său a fost protopop ortodox și consilier al Mitropoliei din orașul Sibiu. Pe linie maternă se trăgea dintr-o familie din nobilimea transilvană. După studii clasice la liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu, a început studiul filozofiei la Universitatea din București, coleg fiind cu Constantin Noica și având profesori pe Tudor Vianu și Nae Ionescu. Cunoscând
EMIL CIORAN DINCOLO DE CULMILE DISPERĂRII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352960_a_354289]
-
în zilele noastre, aceea femeie poate fi foarte departe de o mamă. De regulă actuala născătoare de om este un generator de bani. Mulți bani pentru ca progenitura să aibă tot ce-i trebuie. Da! Tot cei trebuie în afara de dragostei materne și a educației elementare de care copilul ar avea strictă nevoie spre a deveni la timp oportun un bun părinte. Educația este acțiunea socială prin care adultul își transmite cunoștințele acumulate în timpul vieții sale tinerei generații spre o a pregăti
MAME, VĂ IUBIŢI ODRASLA? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353019_a_354348]
-
roesleriene?! ... ) Ei na, c-am aflat-o și pe asta! Ne pare bine că d-l H. Bogdan este specialist în limbi periferice, ne face plăcere să constatăm că domnia-sa se specializează în istorii hazoase, dar întrucât limba sa maternă este franceza, cum de n-a remarcat marea asemănare dintre română și franceză?! Poate din cauza câtorva cuvinte asemănătoare din română și albaneză ... Păi n-avea nici un interes să sublinieze originea latină a limbii române! Interesul dumnealui este să-i prezinte
ISTORIA ROMÂNILOR SCRISĂ PRIN PROCURĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354423_a_355752]
-
furnizorului de formare Facultatea de Teologie, CNAP din cadrul UNAP, IDR din cadrul MAE, FCRP din cadrul SNSPA (cursuri, seminarii, colocvii și simpozioane) Oradea, Sibiu și București (România și Grecia) Nivelul în clasificarea națională sau internațională Nivel superior Aptitudini și competențe personale Limba maternă Română Limbi străine cunoscute Autoevaluare Înțelegere Vorbire Scriere Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la conversație Discurs oral Pagina 1 / 2 - Curriculum vitae al Gomboș Stelian Titus Pentru mai multe informații despre Europass accesați http://europass.cedefop.eu.int � Uniunea Europeană, 2002-2010
2012... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354444_a_355773]