3,292 matches
-
umilință, măsură, lipsă de trufie epistemică o are în vedere autorul articolului „Femeia nu e om”, ci prostia în cel mai neechivoc sens. Dacă autorul crede ceea ce a scris, îi propun să facă o organizație puternică, proporțională cu influența sa mediatică, în care să coaguleze sexiștii din România (indiferent că aceștia sunt femei sau bărbați) și să încerce o întoarcere serioasă la tradiția patriarhală: să interzică educația femeilor, inclusiv alfabetizarea lor, să le retragă drepturile civile, să le interzică prezența publică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
publicat cu o zi în urmă în același cotidian. Am zâmbit fiecărei fraze: iată o femeie tânără, superbă și liberă. Miruna Munteanu este femeie liberă la minte, nu „liberă la mare”, potrivit prototipului de libertate tolerată femeilor pe toate canalele mediatice: adică disponibilitatea către sex, „zi de zi, ceas de ceas și în proporție de masă”. Acest tip de libertate nu îi cutremură pe paznicii virtuților femeiești pentru bunul motiv că nu de libertatea de exhibare trupească se tem ei, ci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
oare nu orice copil are și mamă și tată? De ce totul educă înspre ideea că responsabilitatea este pur maternă? Nu că nu ar fi maternă, dar nu poate fi pur maternă, nu poate fi tratată ca atare, nici politic, nici mediatic, nici în sistemul de educație, fără a se produce consecințele dramatice care sunt deja vizibile. Prin urmare, este nevoie de o cu totul altă abordare a responsabilității paterne. Degeaba dai o lege a concediului paternal, dacă orice persoană care a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
se produce consecințele dramatice care sunt deja vizibile. Prin urmare, este nevoie de o cu totul altă abordare a responsabilității paterne. Degeaba dai o lege a concediului paternal, dacă orice persoană care a dat curs acestei legi a fost tratată mediatic ca un caz exotic și trăznit. Există câteva disfuncții culturale mari. De ce nu-i învățăm și pe băieți la școală să fie părinți? Prin urmare, nu e suficient să faci doar o campanie normativă, având acel gen de justificări care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
este foarte zgomotos public. Cât despre antifeminismul preventiv al „intelectualului românesc” (ce limbaj esențialist folosesc!), ce să mai spun?... Notă la zi: Despre ce mișcare intelectuală feministă poate să fie vorba când marii guru ai neamului, oameni cu toate canalele mediatice deschise și cu mare succes de public au rămas neclintiți în antifeminismul lor? Deși feminismul abia se strecoară în 2-3 publicații de cultură, cam de 5-6 ori pe an și de 2-3 ori în ziare de mare tiraj, nu are
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
public au rămas neclintiți în antifeminismul lor? Deși feminismul abia se strecoară în 2-3 publicații de cultură, cam de 5-6 ori pe an și de 2-3 ori în ziare de mare tiraj, nu are emisiuni TV consacrate, este aproape ignorat mediatic, aflăm cu stupoare că are un impact incredibil și devastator. Împreună cu multiculturalismul sau de unul singur, feminismul a condus la prăbușirea popularității culturii înalte în rândul poporului român: „Idealul iluminist al emancipării prin cultura umanistă de cea mai înaltă valoare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
social-democrației (Partidul Democrat, Partidul Democrației Sociale din România, Partidul Social-Democrat). Cel mai coerent partid în privința paritarismului de gen și a promovării legislației în favoarea femeilor este până acum Partidul Democrat. Care sunt cauzele marginalismului politic, ale anonimatului public și ale invizibilitații mediatice a femeilor ca cetățene-contribuabile în această țară? Le voi schița pe scurt: - Femeile se tem să intre în viața politică, iar odată intrate acolo, rămân cât mai anonime. Temerea lor este motivată de: lipsa parteneriatului în viața privată (femeile au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
nu fie simple enunțuri speculativ-normative, este nevoie de un progres serios în acceptarea parteneriatului de gen, atât în sfera privată, cât și în cea publică. Pentru un astfel de parteneriat noi nu suntem încă pregătiți. Imaginea șefului macho are succes mediatic. „Feminizarea” deciziei vine ca o consecință a democrațiilor mature, în societăți civilizate. Atitudinea macho este coerentă cu nesiguranța identitară a pubertății, cu o lume neașezată în care, așa cum îmi spunea mai deunăzi Matei Călinescu, normalitatea este o utopie. Revista 22
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
și aparatură electrocasnică, salarii egale la munci de valoare comparabilă pentru cei din sectorul public (există o discriminare cruntă între salariile celor care păzesc bărbații de violența altor bărbați și ale celor care educă oameni și îngrijesc sănătatea); schimbarea reprezentării mediatice generale ca potențiale prostituate etc. Fără reprezentare politică, toate cele de mai sus cad în afara agendei politice sau pe „centura” acesteia. Actual, reprezentarea politică este aproape imposibilă chiar prin criteriile de selecție pentru locuri eligibile: a) notorietate politică (cu excepții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
femeile, spre deliciul general. O face în numele reflectării realității. A unei realități în care cele mai multe femei cunoscute de către ziariști, ca și de alte categorii de profesioniști, sunt colegele, vecinele, prietenele, soțiile, mamele și fiicele lor. Aceste femei aproape nu există mediatic. Ele nu fac nimic. Sunt nimeni. Cât și în ce mod contează femeile pentru presa „noastră”? 1. Cantitativ, femeile contează infim: programele de știri le iau în seamă între 1,3% și 0,7%. Luând aleator doar două ziare, Adevărul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
complet neinteresantă este să fie profesionistă, elevă sau studentă (cazul majoritar: excepție face ziarul Adevărul din cauza unei jurnaliste de înalt profesionalism în educație, Melania Mandras Vergu). Dacă o femeie este infractoare, are șanse mult mai mari. Dacă sunt pensionare, șansele mediatice ale femeilor sunt mai mici față de infractoare, dar de cinci ori mai mari decât ale celor active profesional; - Pe piața „matrimonială” (de fapt, mai ales de servicii sexuale), femeile au sâni mari, păr de obicei blond, sunt „fierbinți”, senzuale, rafinate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
agresivi, șmecheri, solidari, dar și bețivi; - Fumatul este egal răspândit. Concluziile sintetice sunt clare: Mass-media are o dominantă misogină, practică discriminarea de status, rol și vârstă între femei și bărbați. Există un sexism evident și unul implicit în majoritatea produselor mediatice analizate. Socializarea femeilor și bărbaților în astfel de modele, mai ales la vârste foarte tinere, are consecințe pe termen lung. Fiecare gen poate tinde spre modelul imaginar. Din alte cercetări reiese că nici școala nu se desprinde de mesaje conservatoare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Pe mulți dintre contemporanii săi i-a pus la zid, aplicându-le eticheta pe care o meritau. În special după episodul CNSAS, din 28 ian. 2008, când a fost acuzat pe nedrept de colaborare cu Securitatea, fiind supus unui linșaj mediatic, în special prin Agenția de știri Newsin, relațiile dintre el și unii scriitori din Iași sau din țară s-au deteriorat, au devenit încordate. Falșilor prieteni, de conjunctură, care s-au folosit de el, le-a întors spatele, i-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
foloseau de toate tertipurile pentru a deveni "valori"? Sau pe românește spus, își cumpărau valoarea, plătind pentru cronici, premii literare sau pentru un loc în vreo istorie literară. Ura găștile, bisericuțele, coteriile, cumetriile literare. Ura incompetența victorioasă născută din borhotul mediatic. Dezamăgit, era ferm hotărât să plece (în 2008) din Filiala Iași a U.S.R. și să se mute la Filiala din București. Mă îndemna și pe mine să fac la fel. Alții, cu ifose de filosofi, eseiști, îl acuză pe marele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
activităților, cercurile completează și întregesc procesul de învățământ, oferă posibilități largi pentru manifestarea inițiativei și creativității elevilor. Cercul de jurnalism Condus de prof. Țicu Mirela își propune să pregătească elevii pentru o comunicare mai bună, să îi familiarizeze cu scena mediatică, să cunoască și să aplice cunoștințele despre genurile mass-mediei (știre, interviu, reportaj, anchetă, editorial, recenzie) dobândite aici. Obiectivele finale ale cercului de jurnalistică și creație literară sunt descoperirea talentelor si valorificarea lor, venind în ajutorul dezvoltării profesionale sau personale a
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
la tot ceea ce vine din afară". 43 2.3. "A treia cultură" strategie a comunicării interculturale Fred L. Casmir folosește prima dată termenul de "a treia cultură" și definește trei niveluri de analiză ale comunicării: * comunicare individuală; * comunicare organizațională; * comunicare mediatică. Comunicarea individuală în spațiul "culturii a treia" este una în care individul capătă abilitatea de a-și suspenda identitatea culturală temporar și acceptă diversitatea. Un astfel de individ va servi drept legătură în schimburile dintre culturi. El face posibil fluxul
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
trebuie îndeplinite. Trăsăturile celei de "a treia culturi" sunt: * deschiderea fiind capabilă să absoarbe noi elemente pe care ulterior le dezvoltă; * expansivitatea putându-și lărgi granițele contextuale, fiind în stare să includă noi situații de comunicare individuale, organizaționale, instituționale sau mediatice; * sensibilitate la provocări răspunzând la noile solicitări provenite din ajustările și reajustările continue, necesare pentru alinierea percepțiilor și așteptărilor participanților (atât ale unora cu privire la alții, cât și ale ambilor referitoare la situația care îi obligă la colaborare și comunicare interculturală
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
trebuie susținută de câteva principii cu caracter de generalitate: asumarea diversității lingvistice; integrarea aspectelor religioase; corelarea diversității culturale cu drepturile omului; valorificarea aportului emigrației: exploatarea periferiei ca teren de învățare a diversității culturale; acordarea dreptului de vot imigranților; garantarea pluralismului mediatic, prin asumarea dimensiunii interculturale; formularea turismului cultural. Toate aceste aspecte implică intervenția domeniului politic, care din acest motiv va fi discutată în continuare. 2.17. Asumarea politică a alterității Comunicarea interculturală nu este independentă de evoluțiile istorice și de contextele
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
seria ȘTIINȚELE COMUNICĂRII au mai apărut: Campanii și strategii de PR, Flaviu Călin Rus Comunicare culturală și comunicare lingvistică în spațiul european, Ioan Oprea Comunicare și acțiune, Laurențiu Șoitu Comunicarea, (ed. a II-a) Denis McQuail Comunicarea, Lucien Sfez Comunicarea mediatică, Henri Boyer, Guy Lochard Comunicarea politică, Jacques Gerstlé Comunicarea publică, Pierre Zémor Convinge fără să manipulezi. Învață să argumentezi, Philippe Breton Deontologia mijloacelor de comunicare, Jean-Claude Bertrand Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice, Flaviu Călin Rus Manipularea cuvântului
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Druc, recent, l-ai însoțit pe Mircea Snegur la Kremlin. Ce v-a zis Mihail Sergheevici? Suntem în favoarea menținerii integrității republicii în componența Uniunii Statelor Suverane”. Dar EI, la Tiraspol și Comrat, nu și nu. Ne calomniază, ne atacă, război mediatic total. Adoptă rezoluții pe bandă rulantă: ”Oamenii muncii susțin RSSMN”; Nu Armată Națională!”; ”Armata URSS să rămână pe teritoriul RSSMN!”; Susținem Republica Găgăuză!”. Astăzi, NOI am organizat o ședință itinerantă a Guvernului RSS Moldova, la Dubăsari, în stânga Nistrului. La ce
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
reiterare nu mergea (de exemplu, în cazul memoriei colective familiale) decît dinspre colectiv spre colectiv; dispar incertitudinile din Cadrele sociale între cele două aspecte ale memoriei sociale, memoriile colective estompate de vis sau amnezie și, pe de altă parte, memoria mediatică. Incertitudinea între memoria socială și memoria colectivă era semnificativă mai ales în privința limbajului, care era al unui grup vienez în primul caz și al unei națiuni în cel de-al doilea; pe scurt, nu se știa dacă limbajul era un
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
cercurile completează și întregesc procesul de învățământ, oferă posibilități largi pentru manifestarea inițiativei și creativității elevilor. 54 Cercul de jurnalism Condus de prof. Țicu Mirela își propune să pregătească elevii pentru o comunicare mai bună, să îi familiarizeze cu scena mediatică, să cunoască și să aplice cunoștințele despre genurile mass-mediei (știre, interviu, reportaj, anchetă, editorial, recenzie) dobândite aici. Obiectivele finale ale cercului de jurnalistică și creație literară sunt descoperirea talentelor si valorificarea lor, venind în ajutorul dezvoltării profesionale sau personale a
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
față de societate. Destalinizarea și relaxarea terorii au creat speranțe, înlocuite la scurt timp de deziluzii, tăceri și spaime. Recuperarea vechii intelectualități a fost interpretată ca un semn de bunăvoință a puterii față de aceasta. Tudor Arghezi, supus, în 1948, unei campanii mediatice distrugătoare, cu opera interzisă, era pe deplin recuperat la începutul anilor '60. Bucurându-se de privilegiul de a trăi într-o lume nouă, poetul mulțumea, în decembrie 1960, într-o scrisoare adresată lui Gheorghiu-Dej pentru salvarea sa de "ura stupidă
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
din Incognito preluate din nuvela lui K. Paustovski, iar poetul Ion Gheorghe pentru împrumuturile nepermise din filosoful chinez Lao Tze. Lipsa unor sancțiuni directe, mai ales la adresa revistei "Săptămână", arăta că exista o înțelegere tacită a regimului pentru promovarea linșajului mediatic. Luptător neobosit împotriva "Europei Libere", Eugen Barbu avea de înfruntat obstacole pe măsură și în interiorul breslei. Într-o scrisoare adresată lui Nicolae Ceaușescu, la 30 aprilie 1982, Eugen Barbu acuza intervenția abuzivă a cenzurii care îl oprise să publice fragmente
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
grupului" ieșean într-o mai mare măsură decât afinitățile elective dintre membrii acestuia. Din acest motiv, reprezentarea lui socială apare ca fiind una exterioară, mai puțin acceptată sau asumată în interior. În intervențiile publice de după 1989, puțini dintre cei nominalizați mediatic drept membrii "grupului" s-au manifestat în numele unei identități colective, n-au spus "noi", preferând singularizarea conformă excepționalității disidente (raritatea face valoarea)23. Acest lucru contrazicea însă actele de solidaritate sau demersurile convergente ale unuia sau altuia dintre ipoteticii membri
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]