11,179 matches
-
-n înalt, Prin mozaicul norilor, împletit în rafale, Căutând să înțeleagă ce suntem unul pentru celălalt. Mi-am aprins visele cu gândurile tale Și e atât de ciudat cum să ard nu mă tem, Că mi-au ajuns speranțele făclii medievale Topindu-se nebune de-al dragostei blestem. De-aș știi ce sunt acum, aș adormi cu tine Lângă fântâna vieții, prea tare însetat, Însă nu înțeleg ce s-a-ntâmplat cu mine Și în cele din urmă în ce m-
METAMORFOZA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371467_a_372796]
-
dialog cultural poetico-muzical cu drepturi la replică inedit și plin de haz și de libertate de exprimare. Mediaș... ultimul bastion al pelerinajului nostru cultural... Oraș aflat lângă cetatea de la Alba Iulia, oraș din prejma Lăcrăm-ului al lui Lucian Blaga, oraș medieval cu puternică încărcătură emoțional-culturală. Pe care, firește, le-am vizitat ( nu puteam să ne scape acest minunat prilej) pe fiecare în parte cuprinși de strălucirea iluminării date de istoria și cultura noastră națională. Regalul de cultură care a avut loc
CARAVANA CULTURALA 2016 de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371469_a_372798]
-
existente doar în cărțile de povești. Catedrala Sfânta Elisabeta era imensă, încărcată cu statui de sfinți și îngeri, aflați în diferite ipostaze. În special altarul, cu cele trei statui supradimensionate și 48 de vitralii confereau catedralei măreția specifică arhitecturii religioase medievale. În cele patru puncte cardinale, în afara catedralei, tronau patru imense grupuri statuare din bronz în stil baroc, ea fiind așezată față în față cu Teatrul de Stat, la fel de impunător ca arhitectură, în ogiva din mijlocul orașului. Călătoria cu tramvaiul prin
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
este mult mai vie decât a noastră și prezintă mai multă violență și delir.” O “mușcătură delicată” te poate duce la extaz. Te trezești din somn deodată de sărutu-i fermecat, o mângâiere ce te poartă spre adevărata încântare a colierului medieval. În brațele iubitei, tremurând, săruți... Trebuie să deguști totul până la final, cu senzualitate și iubire. Trebuie să simți magia pe creștet, ochi, buze, piept... Când pui capul pe pieptul iubitei să îi numeri bătăile cu un sărut cu patimă, ca
SĂRUTUL [AVATARURI ALE ARTEI AMORULUI ŞI ALE AMORULUI ÎN ARTĂ] de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374889_a_376218]
-
poetice și... te întrebi: ce se mai poate face? Iată un exemplu: „În catedrală este un câine statuie/ se spune că dacă îl mângâi/ iti indeplinește toate dorințele/ Eu nu am mângâiat niciodată/ un câine/”. Și iată cum un simbol medieval devine cheie a împlinirii dorințelor. Aici, Elena M. Cîmpan își arată din plin arta poetică. Simți tremurul din colțul buzelor, sfiala femeii care se află în mijlocul catedralei „suiș și coborâș de piatră rece” și apoi, apare „câinele” semn al speranței
ELENA M. CÎMPAN ŞI „DULCELE (SĂU) AMAR” de MELANIA CUC în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374944_a_376273]
-
a lui Costache Negruzzi, continuând cu întâmplări hazlii cu domnițe și cavaleri din nenumărate romane care au apărut de-a lungul secolelor, îndeosebi în minunatul veac al XII-lea, de aur și de artă, atât de straniu în plină existență medievală, culminând cu Decameronul lui Giovanni Boccaccio, cu Gargantua și Pantagruel al lui Francois Rablais și încheind prima parte a eseului cu un roman serios din secolele XVIII-XIX, faimosul Bâlci al deșertăciunilor de William MakerpeaceThackeray, vrând parcă să ne spună că
FEMEIA ARHICUNOSCUTĂ ȘI ARHIENIGMATICĂ de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373882_a_375211]
-
pripă, Să facă, și acum, ce-a mai făcut. Priveam, printre crenele, câmpul gri, Pe care fiara fulgera, în goană, Spre arătarea tâmpă și vicleană, Ce-a cutezat, rânjind, a ponegri. Și-am contemplat, sub cerul mohorât, Al cruntei înnoptări medievale, Cum eu, însoțitorul Umbrei tale, Cum eu și fiara i-am sărit la gât. Apoi, am stat, pe marginea genunii, Noi, dublul nepătruns, întunecat, Lupul și eu, pe câmpul sfârtecat: Doi colți însângerați, în raza lunii. [5] (Poemul 30 din
CONVORBIRI CU POETUL EUGEN DORCESCU (1) DESPRE AVATAR de MIRELA IOANA BORCHIN în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373950_a_375279]
-
Cercetări Istorice “Pr. Dumitru Bălașa” din anul 2010 până în present; este colaborator al Institutului de Cercetări Socio - Umane “C.S. Nicolăescu Plopșor” Craiova al Academiei Române, pentru realizarea unor lucrări cu caracter istoric și omagial (2008 - 2012); colaborator al Centrului de Studii Medievale și Premoderne “Antim Ivireanul” - Râmnicu Vâlcea (2012 - 2014); De asemenea, este autor, coautor și îngrijitor a peste 35 de volume; autor a peste 115 articole, reportaje, studii și comunicări științifice; animator cultural, ctitor al unor opere commemorative de război, initiator
EUGEN PETRESCU, GHERASIM CRISTEA (1914 – 2014). DOCUMENTAR BIOBIBLIOGRAFIC. EDITURA “ANTIM IVIREANUL”, RÂMNICU VÂLCEA, 2015, 305 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374041_a_375370]
-
orice cutremur, iar puterea sa de atracție continuă să crească peste veacuri, fără îndoială până la sfârșitul lumii? La aceste întrebări încearcă să dea un răspuns documentat și pertinent autorul lucrării “Sfântul Francisc și Sfânta Clara”, apelând la hagiografi cunoscuți timpurilor medievale cum sunt Celano, Sfântul Bonaventura, ca și la “Izvoarele Franciscane” reușind să surprindă trăsăturile cele mai pregnante ale personalității celui care va deveni “piatra unghiulară a fraternității”. A te dărui total lui Dumnezeu, urmându-L pe Cristos după învățătura Evangheliei
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
de notorietate teologică incontestabilă precum: A.Vauchez, R. Brown, J.K. Goff, G. Dubby, Yves Congar, F. Iglesias, E. Perroy, P. Brazzi, A. Terzi, P.Rivi, E. Leclerc, Th. Desbonnets, M. Sensi, F. Cardini, R. Manselli, I. Baldelli, dar și hagiografi medievali ca Toma de Celano și Bonaventura, sunt citați frecvent în lucrare, contribuind la construirea acestui edificiu spiritual - o mărturie de iubire și devoțiune față de patronul tuturor ramurilor Ordinului Franciscan. Finalul lucrării se constituie într-o exaltare apoteotică a lui Cristos
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
apăra salinele din apropiere. Apoi a fost parțial dărâmat din dorința de a se construi pe la mijlocul secolului al XIX-lea o reședință pentru familia Banfy. Asta o aveți acum în față, în starea mizerabilă în care se află. Din construcția medievală se văd ruinele turnului pentagonal de acolo, probabil vechiul donjon al acesteia. Și mai departe, năpădite de ierburi și arbuști, puteți descoperi resturile din cărămidă ale unei biserici romanice de prin 1300. Ăia care s-au dus la mure ar
CAMEEA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375501_a_376830]
-
Autorului În timp ce se documenta pentru monografia “Neamul Șoimăreștilor - 500 de ani de istorie”, profesorul universitar Vasile Șoimaru își descoperea vrednicii strămoși în câteva sate de pe cursul inferior al Moldovei, la jumătatea distanței dintre Roman și Baia, adică în matca Moldovei medievale a lui Dragoș-Vodă. Se întâmpla asta cu vreo treisprezece ani în urmă. De atunci, acest vlăstar basarabean al Șoimăreștilor a închegat între reprezentanții acestor sate și câteva personalități basarabene legături de prietenie, cimentate pe filieră culturală. Comuna Miroslovești devine reprezentativă
SCRIITORULUI-ACADEMICIAN NICOLAE DABIJA I S-A CONFERIT TITLUL DE CETĂŢEAN DE ONOARE AL COMUNEI MIROSLOVEŞTI, JUDEŢUL IAŞI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372022_a_373351]
-
ultimul timp prin activitatea de excepție desfășurată de Părintele Dumitru Stăniloae, recunoscut ca fiind cel mai mare profesor al Ortodoxiei secolului nostru. Fin observator al subtilităților patristicii răsăritene și apusene, cunoscător de seamă al gândirii protestante și catolice din perioada medievala și din cea a ultimelor secole, om al condeiului, surprinzător al farmecului dar și al capcanelor prezente în lucrările de cultură ori filozofie ale epocii sale sau anterioare acesteia, Părintele Stăniloae este persoana cu care a binecuvântat Dumnezeu pe români
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
dezvoltat de-a lungul timpului o seamă de raporturi. Atât societatea civilă cât și Biserica, luată ca instituție, au evoluat de-a lungul timpului și între ele s-au dezvoltat o seama de relații, de la cele mai bune -în epoca medievala, la cele mai neproductive − în epoca socialistă de aceea se cuvine sa facem o seama de precizări în ceea ce privește natura raporturilor Bisericii Ortodoxe cu societatea contemporană. Biserica și Statul Relația Bisericii cu statul a fost statornicită de însuși Mântuitorul încă din
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ŞI SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372274_a_373603]
-
Franceză drept una masonică, ambele îndreptate în mod nemijlocit împotriva Bisericii Apusene. Dacă la început declarațiile amintite au urmărit un scop nobil în sine, asistăm astăzi la o ideologizare exagerată a acestei noțiuni de drepturi ale omului. Dacă în vremurile medievale în Europa Occidentala s-a putut naște Inchiziția, o instituție care nu se mai cere definită, în veacul al XX-lea locul ei a fost luat de feluritele tribunale internaționale care în numele drepturilor unui om abstract sacrifică oameni concreți; drepturile
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ŞI SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372274_a_373603]
-
Catedralei Notre Dame de Reims, locul preferat de încoronare al regilor Franței, care nu-mi displace deloc. Aproape toate clădirile sunt construite din piatră, au ferestre largi, generoase, decorate cu vitralii frumos colorate. Château noir seamănă cu o mică fortăreață medievală, înconjurată de ziduri înalte și groase, de culoare neagră, ca și castelul, de altfel ( de unde și denumirea, probabil ! ), concepută să adăpostească o familie, nicidecum o armată, cum îmi trecuse mie prin minte. În față ne așteptă vreo zece persoane, femei
DRUMUL APELOR, 43 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372495_a_373824]
-
iarbă de bumbac, ... XVI. RUINELE CASTELULUI MONTAIGLE, de Tatiana Scurtu Munteanu, publicat în Ediția nr. 752 din 21 ianuarie 2013. Asezându-se cu mândrie pe un pinten stâncos, în inima sălbaticiei, ruinele castelului Montaigle par să vină direct dintr-o legendă medievală. Acestea ocupă vârful unui masiv calcaros, întinzându-se de la est la vest, la o cotă medie de 160 de metri, la confluenta râurilor MolignAee și Flavion, ale căror ape se varsă în fluviul Meuse, în aval de satul AnhAee. Întreaga
TATIANA SCURTU MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
efectuează săpături mai bine de un secol. În 1867, geologul Ed. Dupont a fost însărcinat de guvernul ... Citește mai mult Asezându-se cu mândrie pe un pinten stâncos, în inima sălbaticiei, ruinele castelului Montaigle par să vină direct dintr-o legendă medievală. Acestea ocupă vârful unui masiv calcaros, întinzându-se de la est la vest, la o cotă medie de 160 de metri, la confluenta râurilor MolignAee și Flavion, ale căror ape se varsă în fluviul Meuse, în aval de satul AnhAee.Întreaga
TATIANA SCURTU MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
lume - pe planetă ! (7 ianuarie - 2015, la Montreal) Desigur, condamn barbaria petrecută și dezbătută, în fel și chip, pe miile de posturi tv. Suntem cu toții tulburați, alertați, îngrijorați, înspăimântați, revoltați ... Se fac tot felul de afirmații, predicții, declarații asupra modului medieval (!) al ripostei la provocarea jurnaliștilor parizieni. Vai, am zis provocare, în loc de dreptul la exprimare liberă !?! Se știe, de când lumea și pământul! Cu fanaticii nu te joci! Știți ce se întâmplă când te iei de evrei? Iar ei nu sunt fanatici
TABLETA DE WEEKEND (97): METEORITUL de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372821_a_374150]
-
faptul că existența cetei la plug și plugușor (adică cei ce urau, recitând versurile colindului) avea consecințe numeroase pentru organizarea și desfășurarea obiceiului, iar textele poetice, pe care le cântau sau recitau neîntrerupt, în cadrul ritualului colindatului tradițional constituie „poezie românească medievală”, care a avut, alături de funcțiile de anunțare, celebrare prin intonare de imnuri a sărbătorii, urare, felicitare, și pe aceea de catehizare, informare teologică. Prima, și cea mai însemnată, este că astfel caracterul dramatic poate să se realizeze mai evident. Un
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
1199 orașul apare din nou atestat, de această dată sub numele de Alba Iulia, iar mai apoi drept capitală a Principatului Autonom al Transilvaniei (1542-1690) după înfrângerea Ungariei de către turci (1526). Denumirea latină a orașului a fost tradusă în documentele medievale redactate în limba slavonă drept Bălgrad (Cetatea Albă), numele provenind de la culoarea albă a zidurilor cetății medievale, clădite din piatră, din latina „albus” și Iulia, de la cuvântul unguresc „gyula”. La sfârșitul epocii renascentiste, la curtea de la Alba Iulia a existat
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
drept capitală a Principatului Autonom al Transilvaniei (1542-1690) după înfrângerea Ungariei de către turci (1526). Denumirea latină a orașului a fost tradusă în documentele medievale redactate în limba slavonă drept Bălgrad (Cetatea Albă), numele provenind de la culoarea albă a zidurilor cetății medievale, clădite din piatră, din latina „albus” și Iulia, de la cuvântul unguresc „gyula”. La sfârșitul epocii renascentiste, la curtea de la Alba Iulia a existat o adevărată dinastie de principi „apuseni" - Bathoreștii. În anul 1595 Mihai Viteazul a obținut două victorii importante
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
sunt decorate cu statui și reliefuri. Din punct de vedere al amplasamentului, cetatea a fost ridicată peste alte două fortificații mai vechi, respectiv castrul roman al Legiunii a XIII-a Gemina (o legiune de elită a armatelor romane)și cetatea medievală Bălgrad. Se spune că 20.000 de iobagi români au lucrat la construcția cetății, lucrările de zidărie și pietrărie fiind făcute de muncitori și meșteri italieni, iar lucrările speciale de sculptură la porțile cetății și bastioane, realizate de o echipă
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
a avut doi copii nelegitimi, nu se știe cu cine, ca cheltuia mulți bani, ținând căi, slugi și copiști cu nemiluita la curtea lui. Dar el a rămas în posteritate, zbătându-se între două lumi, între lumea antică și lumea medievală, între umbră și lumină. El este un horațian modern, un dandi, un canzonier, care a cântat în rime marea lui iubire, pe Madonna Lăură. Alături de Dante care a divinizat pe Beatrice, Petrarca este poetul a cărui reputație universală se datorește
MADONNA LAURA ŞI PETRARCA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373019_a_374348]
-
violete: „Am încă în ochi violetele și verdele/ Cu care la începutul războilului meu/ Era înarmat Amor.” Făptura Laurei face din Petrarca un om al Renașterii. Lăură este o femeie vie sub zodia Venerei, putin poleita și aureolata în maniera medievală. Anatomia ei este normală, fără diformitățile primitivilor. Canonul uman al lui este statuia antică. Închipuindu-se împietrit de apropierea Laurei, el se vede statuie „ o di diamante, o d’ un bel marmo bianco” și pe Lăură însăși o vede, nuda
MADONNA LAURA ŞI PETRARCA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373019_a_374348]