4,239 matches
-
Pe măsură ce ne adâncim în conținutul ei, cartea se transformă dintr-o „istorie” într-o epopee. Fapte, întâmplări, portrete, microbiografii, frânturi de creații literare, simpla enumerare a unor personalități intrate în Panteonul literaturii române, ce-au trăit, gândit și creat pe meleagurile Bârladului și a fostului județ Tutova - Țara de Jos - cum mai era numit pământul pe unde a călcat cel puțin de trei ori Măritul Ștefan, odată nu cu mult timp înaintea bătăliei de la Podul Înalt (1475), întregul tezaur de informații
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93047]
-
un liric de suflu ossianic: lui îi reușește reconstituirea elementarului în cadre ale unei naturi sălbatice sau dezlănțuite. Iar viforul, lupii, singurătățile albe ale ținuturilor basarabene, buțile de catran arzând în fața curții boierești, pentru a alunga fiarele, compun tablouri ale meleagurilor natale puternic evocatoare. În povestiri, pendulând între satiră și fascinanta căutare a idealului intangibil, S.-C. amestecă realitatea cu visul, legenda, imaginarul, în compoziții romantice asupra contradicției și misterului destinului omenesc. Demoniaci, nebuni, damnați, toți sunt fațete ale veacului, iar
STAMATI-CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
porți către cea a subconștientului comunităților umane, împrumută comportărilor senzația străvechimii, prin încetinire ceremonială și prelungire simbolistică. În cărțile târzii, Valea Frumoasei, Poveștile de la Bradu-Strâmb, expedițiile cinegetice își pierd finalitatea practică, devin doar prilejuri de a conduce pașii vânătorului pe meleaguri vrăjite, cum e dumbrava cocoșilor sălbatici, veritabilă mandala, din povestirea Raiul. În Ostrovul Lupilor și în Fantazii răsăritene se face elogiul înțelepciunii orientale. Plăcerea de a povesti e suverană, se renunță la invenție și autorul se mulțumește cu înflorituri pe
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
soțului defunct pe celălalt tărâm elimina ruptura legăturilor dintre soți, produse de moarte 39. în lumea iudaică, într-o vechime considerabilă, văduvele (zice A doua lege) erau înscrise într-o categorie protejată, laolaltă cu orfanii și cei veniți de pe alte meleaguri („«Să nu judeci strâmb pe străin, pe orfan și pe văduvă, și văduvei să nu-i iei haina zălogț” - Deuteronomul, 14, 17), căci posibilitățile lor de a se apăra - din toate punctele de vedere - erau limitate, ca și inexistente uneori
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
al revistei «Biserica românească» a Comunității Ortodoxe Române din Italia”. Director responsabil: M. A. Balasiu. S.m. își propune să fie o „publicație de cultură și spiritualitate” și „să dea glas” cântecului „de dor și jale al fiilor neamului românesc de pe meleagurile italice”. Revista „așteaptă contribuții menite să ducă la mai buna cunoaștere a valorilor spirituale ale latinității orientale și eventual la înscrierea dorului și a doinei în structura sufletească a europeanului de mâine” (Traian Valdman, Spațiul mioritic). Numărul este dedicat integral
SPAŢIUL MIORITIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289814_a_291143]
-
prin intermediul unuia dintre arabi, care avea să vină cu noi. Am traversat deci râul și, după ce ne-am Întâlnit cu prietenul meu, ne-am Îmbarcat cu toții, luându-ne și bagajele recuperate. Însoțiți de un mesager din partea șeicului, am părăsit acele meleaguri pe la ora trei sau patru după-amiaza. În aceeași noapte aveam să fim Încă o dată deranjați de zgomotele care se auzeau dinspre țărm și care ne treziră din somn. Proprietarul opri barca și, Întrebându-l ce anume se Întâmplase, am aflat
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
am considerat că este mai potrivit să lăsăm toate acestea În seama oamenilor mai săraci. Este Într-adevăr curios faptul că femeia era tocmai acea regină cu care Ranjit Singh se căsătorise În primul an al șederii mele pe aceste meleaguri, căci trecuseră zece ani de când fusesem martor la ceremonialul nunții lor În Nadoun. După cum am menționat anterior, aceasta era una dintre fiicele lui Sunsarchand și avea o soră mai mică pe care maharajahul a luat-o de soție În aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Bărăgan sciții, precum și spre veacurile în care strămoșii poetei „plecau [...] în toamnele tăcute, / Cu turme și ciubare / Prin burguri cu grofi aprigi și târguieli amare / La Lipsca și Trieste, la Viena, Amsterdam”. Pe orizontală, adică geografic, contemplația se deplasează de pe meleagurile autohtone tocmai spre Vestul îndepărtat american, încât, într-un ciclu al volumului Reîntoarcerile (1973), se regăsesc priveliști de preerii nesfârșite, cu bivoli sălbatici, turme de bizoni, șamani, șerpi, șoimi irochezi și alte păsări exotice, între care se distinge, fioros, Marele
SCHIOPU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289556_a_290885]
-
unei reviste în spațiul „septentrional”, La început de drum de Laurențiu Ulici, care salută apariția unei noi publicații literare, și Argument de Grigore C. Bostan, care subliniază că S.l. „trebuie nu numai să reflecte viața literar-artistică a românilor de pe aceste meleaguri, ci să revigoreze, să încurajeze și să stimuleze creativitatea, să incite spiritele, să creeze o atmosferă de efervescență cultural-literară”. Cele mai stringente probleme ale culturii, presei, intelectualității cernăuțene formează, de obicei, tematica editorialelor scrise de I. T. Zegrea și Ștefan
SEPTENTRION LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289625_a_290954]
-
În noapte în care a murit prințesa ea a spus: “Vreau să merg la Sinaia să beau apă din Peleș”. Acesta este un motiv suficient de puternic, care a hotărât definitiv pe Suverani la onstruirea unui castel princiar pe acele meleaguri. Astfel, în 1873, când Carol era încă Prinț, a cumpărat moșia Sinaia și tot atunci dă profesorului D. Doderer de la Școala Politehnică din Viena să-i facă planurile pentru noul castel de vară. Lucrările au început și la ele au
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
creare a unui domeniu regal se impunea, deoarece o astfel de posesiune trebuia să dea coroanei mijloacele necesare pentru o reprezentare demnă a statului român. Încă din momentul construirii Castelului Peleș, suveranii se leagă sufletește, definitiv de acesta și de meleagurile pe care el fusese ridicat. Acest lucru reiese clar și din testamentul Regelui Carol I al României. La 14/26 februarie 1899, Regele Carol I își redacta testamentul în care specifica: „Recomand pe Regina Elisabeta poporului meu, sigur fiind că
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
barbismul devine o manieră nefacultativă, iar panismul blagian e înlocuit de un tracism în descendența lui Ion Gheorghe, versurile abundă în elemente autohtone (istorice, folclorice sau fanteziste), iar imaginarul capătă o tentă etnică: „Buerebista, fior de baltag/ Astru în veșnic meleag/ Rază în cântecul mumii/ Magnet printre secolii lumii// Buerebista, încă o dată/ Semn crud și în sâmbure demn/ În arbori curați se arată/ În frunze smulse din lemn”. Tot de această etapă țin și versurile de conjunctură, intens marcate ideologic, din
TUTUNGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290318_a_291647]
-
dealuri brumării / Și o vale verde - / Murgule, să mi te ții / Urma când ne-om pierde”. Nu lipsesc caligrafii de eros conjugal și de iubire paternă în cărțile pentru copii. Altundeva transmite alert, cu simțul detaliului revelator, impresii suscitate de meleaguri balcanice, grecești și italice. Rețin atenția și versurile consacrate unor maeștri și confrați, precum Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu, Emil Isac, Mihai Beniuc, Mihu Dragomir, Nicolae Labiș, Elisaveta Bagreana. T. este și autor al unor compuneri cu canava epică, de speță
TULBURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
poeziei sale. Retorica poemelor este colocvială, discursivitatea lor favorizând receptarea, fără a exclude tensiunea mesajului. Texte ample din Fiul risipitor dezvăluie gravitatea rostirii și o înclinație spre filosofare, fiind totodată semnul „ieșirii” din spațiul natal și al migrării către alte meleaguri. Turnul Babel pe Main sintetizează poetic dificultățile de adaptare pe care le resimte exilatul. Tragismul trăirii este însă camuflat de o ironie amară, adesea mușcătoare. Registrul ironic și alegoria încearcă să traducă stări sufletești de o tristețe profundă, în care
VASILACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
care, etapă de etapă, pulsează spiritul timpului. Comentariul, cuminte, succint, clar, se însuflețește pierzând oarecum măsura atunci când, iar și iar, vorbește de momentele de „efervescență”, de continuă „înnoire” („vocația de înnoire a fenomenului teatral românesc”), care ar îndreptăți teatrul de pe meleagurile noastre să aspire spre „universalitate”. Rezervele sunt rare și discret formulate, „istoria” lui V. înscriindu-se într-o perspectivă optimistă. Substanțiale prin interpretarea analitică și sub raportul întinderii informației sunt studiile Evoluția dramaturgiei române contemporane - dimensiuni și semnificații și Specificul
VASILIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290460_a_291789]
-
altul / iar eu, cel de-al treilea, / înșirând această istorisire, / departe de orice închipuire. o jur”. Ființa de dincolo de timp a poetului capătă o vizibilitate ce se hrănește din nostalgie, din aducere-aminte: „a fi poet înseamnă a hălădui / pe un meleag / fără de vreme”. Astfel, versul devine și el o oprire din timpul devorant, un dialog cu esența ființei, nu alta decât moartea: „orice poem devine un popas / în goana neîntreruptă, de nestăvilit a luminii”, „Într-un taifas vremelnic cu moartea ea
ZANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]
-
albi; -ninge des, zăpada cade des ca făina la cernut; -dansul fulgilor - dansul petalelor de cireș; -cu o mantie albă se îmbracă pământul; -casele și-au pus cușme albe strălucitoare; -iarna a așternut pe cer nori cenușii; -a sosit pe meleagurile noastre cu mantia ei argintie; -a acoperit pământul cu zăpadă albă și pufoasă; -iarna cu veșmânt argintiu; -noapte de fulgi și puf de păpădii astrale; -tainica mângâiere a fulgilor albi; -luncile și câmpiile s-au făcut albe ca laptele; -râul
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
incluși în lexicon atât scriitori născuți și afirmați în Bistrița-Năsăud, cât și cei care, văzând lumina zilei aici, își desfășoară activitatea în alte zone din țară sau peste hotare, în fine nu sunt uitați cei cu rădăcini, prin strămoși, pe meleagurile bistrițene. Altă serie de cărți, precum Lumea transilvana a lui Ion Creangă (1989), Despre Liviu Rebreanu (2001), Andrei Mureșanu contra biografilor (2002) și George Coșbuc în viață și în documente (2003) se înscriu în același perimetru de preocupări, au un
TANCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
literare semnificative din întreaga lume. Mai pot fi citite pagini din literatura de sertar a unor scriitori disidenți, sub genericul „Universul arhivelor românești” sunt relatate episoade din istoria Moldovei de Sud, la rubrica „Mărturii” sunt evocate personalități originare de pe aceste meleaguri (Ion Petrovici, Dimitrie Cuclin ș.a.), se publică cronici la spectacole teatrale ori muzicale sau la expoziții de artă plastică, se aduc în pagină jurnale și contrajurnale, corespondență inedită provenind de la Alexie Mateevici, Nichifor Crainic, Perpessicius ș.a. Din ianuarie 2000 P.
PORTO-FRANCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288978_a_290307]
-
1987), Babilon, orașul blestemat (1998), Poveștile Babilonului (2000). În câteva povestiri este găsită o tonalitate potrivită de reînviere a istoriei, într-o narațiune densă, aflată între documentar și proză. Interesat statornic de opera și personalitatea lui V. Voiculescu, născut pe meleagurile buzoiene, istoricul literar P. scrie câteva cărți: Pe urmele lui Vasile Voiculescu (1984; Diploma de onoare a Uniunii Scriitorilor), V. Voiculescu și lumea lui (1993), V. Voiculescu la Pârscov (1996), V. Voiculescu, contemporanul nostru (1997) și Detenția și sfârșitul lui
POPESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]
-
definește creația din etapa „tradiționalistă” drept „o poezie a pământului spiritualizat în vreme, a timpului materializat în amintire”. În alți termeni, o poezie în care contrariile se substituie unul altuia: spațiul (materia) devine stare de spirit, nonmateria, timpul se spațializează. Meleagurile copilăriei se confundă cu leagănul lumii, „dealul albăstrit de lună” al Floricăi dobândește caractere edenice. Reîntâlnirea Argeșului, a Râului Doamnei, în care „arde sclipind” trecutul, este pentru poet o regăsire de sine. Florica e Olimpul lui. În cercul de vrajă
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
regula magnifică a lumii”. Este și un orator remarcabil, priceput mânuitor al procedeelor retorice. Cuvântările sale abundă în lamentații patetice pentru soarta țării, mlădiate cu o artă rafinată, cu grijă pentru echilibrul și sonoritatea frazei. O descriere a primăverii pe meleagurile țării, dintr-un discurs către domnitor, capătă accente de imn de bucurie închinat reînvierii naturii. Limba expresivă și suplă a textelor sale oratorice se regăsește în traducerile, din franceză și greacă, după cărțile de morală religioasă ale lui Claude Fleury
POTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288988_a_290317]
-
MOLDOVEANU, Ion (10.I.1913, Lechința, j. Bistrița-Năsăud - 17.V.1939, Săvădisla, j. Cluj), poet. Este fiul Suzanei (n. Jucan) și al lui Gheorghe Moldovan, țărani. Se mută de pe meleagurile natale la Cluj și are norocul de a-l întâlni, ca elev la Școala Normală, pe profesorul Dimitrie Goga. În ultima clasă acesta îl recomandă celor de la revista „Hyperion”, care îi oferă, de altminteri, și prilejul de a debuta cu
MOLDOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288230_a_289559]
-
2001) și Eminescu. Note pentru o monografie (2001). Format în climatul luptei pentru păstrarea identității culturale românești a provinciei ocupate de Imperiul Habsburgic, M. își consacră și el toate puterile acestei sarcini. Ca atare, la început se orientează către folclorul meleagurilor natale, mergând pe urmele unor I. G. Sbiera, Simion Florea Marian, Elena Niculiță-Voronca. Va pune accent pe identificarea celor mai semnificative zone și a celor mai autentice surse, precum și pe înregistrarea cât mai exactă a materialului cules, uneori inclusiv în
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
poeme apărute în presă, ce frapau prin lexic bogat, muzicalitate și imagini mai îndrăznețe, placheta Cântecul vieții dă în cele din urmă o impresie de vetust și chiar de epigonism. Un nou elan liric trăiește M. la mijlocul anilor, ‘20 pe meleagurile basarabene, dar și acesta se epuizează repede, concretizându-se doar în câteva poezii epico-descriptive (Pe limanul Nistrului, Akermanul, Nadia, O iarnă la Bugaz, Legenda covoarelor basarabene ș.a.). Simple versificări, satisfăcând comanda organizației carliste pentru copii și tineret, Sergentul Soare și
MUNTEANU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288297_a_289626]